1,883 matches
-
și cu diplomație diverse conflicte și situații problematice. Deci, ca o concluzie de moment, cele mai multe lucrări de specialitate au răspândit În ultima vreme foarte mult ideea că exista clar doua categorii principale În care poate fi Împărțită inteligența: cea cognitivă (analitică, logică) și cea emoțională. Cea dintâi este 26 Goleman Daniel, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2001. George-Ștefan COMAN 21 strategică și acționează pe termen lung, pe când cea de-a doua poate oferi răspunsuri la probleme curente. Legându-ne mai departe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
superioare cu noțiunile de limbă însușite - aplicarea cunoștințelor prin exerciții, compuneri realizate acasă sau în clasă. Modelul didactic propus de V. Goia descrie un proces de învățare coerent, desfășurat inductiv, cu un parcurs în patru trepte succesive: treapta intuitivă, cea analitică, cea sintetică și cea operațională și constituie demersul didactic predilect pentru majoritatea lecțiilor de limbă. Prezența etapei operaționale este unul din punctele forte ale modelului. Pentru a se realiza comunicarea, urmează să se formeze atitudinile și capacitățile de comunicare, priceperile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
1967, 417-429. 209. Congresul jubiliar canadian de mecanică aplicată - Anul centenarului, 1967. Univ. Laval, Québec, 22-26 mai 1967, Studii și Cercetări de Mecanică aplicată, ț. 28, nr. 3, 1969, București - Ed. Acad. RSR (4 pp). 210. Nuove equazioni della meccanica analitică ed operatori differenziali d’ordine superiore (în colaborare). Rendiconti Accad. Naz. dei Lincei, Cl. Sci. Maț., Fiș., Nat., s. VIII, vol. XLIV, fasc. 3, 1968, 375-380. 211. Analisi matematică - Approssimazione delle soluzioni di cerți sistemi integrodifferenziali con argumento ritardato (în
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
plusieurs variables indépendantes (în colaborare). Proceedings of the Japan Academy, vol. 46, nr. 6, 1970, 524-528. 249. Sistemi intergo-differenziali relativi ai quazenti tra i minori di vari ordini di Fredholm ed îl determinante di Fredholm corrispondente ad un nucleo dato analitico în un parametro (în colaborare). Rendiconti della Șoc. Naz. di Scienze Fisiche e Matematiche della Società Nazionale di Scienze, Lettere ed Arti, Napoli, s. 4, vol. XXXVII, 1970, 102-106. 250. Equazioni matematiche con strutture composite. Sulle soluzioni di alcune classi
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
rolul acestuia. Dacă El există atunci și alte idei pot avea suport, chiar dacă nu le găsim reprezentare imediată în lumea sensibilă. Argumentul folosit este unul ontologic: "nu pot gândi pe Dumnezeu decât existând"179, transformând propoziția Dumnezeu există într-una analitică. Iar existența este cea mai înaltă dintre desăvârșiri și nu pot să-mi imaginez un Dumnezeu fără această calitate. Chiar dacă pentru a se feri de circularitatea argumentării Descartes dezvoltă ideea amintită ajunge la aceeași concluzie: "când bag de seama că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a ne atrage atenția că îi atribuim lui Kant o viziune pe care cu siguranță nu a susținut-o. Noutatea filosofiei sale a matematicii constă tocmai în aceea că se îndepărtează de predecesorii săi, respingând ideea că judecățile matematice sunt analitice. Desigur, în această obiecție s-ar pleca de la impresia greșită că din răspunsul nostru ar reieși că teorema matematică avută în vedere ar fi analitică. Ce reiese nu este nicidecum asta, ci doar că inferențele matematice (sau raționamentele matematicienilor) sunt
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Desigur, în această obiecție s-ar pleca de la impresia greșită că din răspunsul nostru ar reieși că teorema matematică avută în vedere ar fi analitică. Ce reiese nu este nicidecum asta, ci doar că inferențele matematice (sau raționamentele matematicienilor) sunt analitice, iar asta pare a fi în complet acord cu ceea ce spune Kant la începutul secțiunii a V-a a Introducerii la Critica Rațiunii Pure. Aici el atenționează asupra greșelii făcute de predecesorii săi care, plecând de la observația corectă că "raționamentele
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
conceptului. Dacă plecăm de la axiomele geometriei, situația se complică un pic. Am putea ajunge la o teoremă matematică folosindu-ne doar de analiza conceptuală, dacă plecăm de la un set de axiome. Pentru asta trebuie, desigur, să luăm inferența matematică drept analitică. Există exegeți care oferă chiar o astfel de interpretare, pentru a cărei susținere se folosesc, după cum am văzut mai sus, de primul paragraf din secțiunea a V-a a Introducerii la Critică 5. Problema cu această interpretare iese în evidență
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
închisă între două linii drepte, căci conceptele de două linii drepte și de întâlnire a lor nu conțin negarea unei figuri." (CRP, p. 224). Am văzut în secțiunea precedentă că, în viziunea lui Kant, axiomele geometriei sunt sintetice și nu analitice. Dacă ar fi fost analitice, ar fi fost într-adevăr imposibil de găsit alte sisteme geometrice consistente bazate pe negarea unora dintre axiomele geometriei euclidiene. Cum, însă, aceste axiome sunt sintetice, trebuie să acceptăm posibilitatea geometriilor neeuclidiene. Astfel, apariția acestor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
când vine vorba de statutul judecăților matematice, de două alternative: fie adoptă un tip radical de empirism, fie neagă că acestea ar fi informative. Ei resping prima alternativă, din motivele amintite în secțiunea anterioară, și susțin că adevărurile matematice sunt analitice. Ceva de genul acesta a susținut și Frege. Adoptă pozitiviștii logici o viziune fregeană asupra matematicii?62 După Frege, adevărurile aritmeticii sunt adevăruri analitice, deoarece se poate arăta că acestea sunt abrevieri definiționale ale adevărurilor logice. Pentru el analiticitatea are
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ceea ce englezii numesc undertow). Lăsând suprafața relativ nemișcată, el sustrage fileurile de apă ce o susțin, dovedindu-se astfel maestru în arta marțială a destabilizării. În vreme ce prin cortexul arhitectului se învălmășeau semnale în curs de ordonare - mai toate legate de analitica jalnicei farse în care fusese, fără voie, coptat - între amigdala și hipocampul aferente lui se stârni un joc de ecouri, discret ca o repetiție sotto voce a Sirenelor. Comoțiile debutează cu o timiditate incredibilă, de care se leapădă însă pe măsură ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Este o metodă alternativă de evaluare concretizată prin elaborarea unei sinteze originale pe o anumită temă sau problemă, prin consultarea și prelucrarea informațiilor din una sau mai multe surse de documentare. Se deosebește de rezumat sau conspect prin: * Prezentarea critică analitică largă * Exprimarea de puncte de vedere personale * Aprecieri valorice, soluții, propuneri. Reprezintă o structurare a cunoștințelor și a informațiilor, sinteza și reformularea lor prin prisma personalității, a concepției, puterii creatoare, convingerilor și experienței celui care îl elaborează. Tipuri de referate
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
social? propriu-zis? nu poate fi dec�ț ț�rzie, c?ci ea profit? de �nv???mintele ?i de descoperirile altor ?tiin?e. Ea este mai ales sintetic?, �n timp ce celelalte r?m�n mai mult sau mai pu?în analitice. Dar de unde �?i trage aceast? ?tiin?? superioritatea? (Societatea nu este nicidecum o simpl? aglomerare de fiin?e vii (�(; dimpotriv?, ea este o veritabil? mă?în? organizat?, ale c?rei p?r?i contribuie �n mod diferit la func?ionarea ansamblului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
uneori numai ca chestiune de principiu, căci desinențele personale, de exemplu, nu s-au preluat ca atare, ci sistemul a fost refăcut de fiecare limbă romanică altfel. A apărut un nou mod, condiționalul, iar viitorul indicativ a devenit analitic. Tot analitică a devenit și diateza pasivă, care uzează întotdeauna de auxiliarul a fi, iar nu numai la timpurile perfecte ca în latină. De altfel, în limbile romanice s-au specializat pentru valori auxiliare și alte verbe (îndeosebi a avea). Desigur, studiul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
forma internă a unei limbi, engleza a adoptat formele scandinave they, them, their, ceea ce atestă existența unei forțe deosebite de influențare 50. Ca atare, multe dintre simplificările din morfologia limbii engleze, care presupun numeroase treceri de la redarea sintetică la acea analitică, trebuie considerate ca fiind datorate influenței limbii vorbite de vikingi, căci aceasta avea asemenea fenomene. Lexicul limbii engleze este foarte bogat, datorită receptivității mari în ceea ce privește împrumuturile, dar și datorită faptului că un număr de cuvinte simple servesc ca bază pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de comparație, specifică adjectivelor și unor adverbe, a evoluat în cazul limbilor germanice în mai mică măsură spre analitism decît alte categorii gramaticale și, de aceea, se întîlnesc aici de obicei trei modalități de realizare a ei: una sintetică, una analitică și alta supletivă. Comparația sintetică se realizează prin mijloace comune tuturor acestor limbi de marcare a comparativului și a superlativului relativ: dan. rig "bogat", rigere "mai bogat", rigest "cel mai bogat"; smuk "frumos", smukkere "mai frumos", smukkest(e)56; norv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
anumită valoare gramaticală este marcată de obicei o singură dată în limbile aglutinante, dar în limbile flexionare poate fi marcată de mai multe ori: casele frumoase. În cadrul familiei limbilor indo-europene clasificarea tipologică cea mai cunoscută distinge limbile sintetice de cele analitice, primele, cele sintetice, avînd o flexiune bogată, iar celelalte, cele analitice, o flexiune redusă, datorită recurgerii la cuvinte ajutătoare. Se poate vorbi de analitism și de sintetism și în vocabular, deoarece limbile sintetice folosesc adesea cuvinte compuse sau derivate, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile aglutinante, dar în limbile flexionare poate fi marcată de mai multe ori: casele frumoase. În cadrul familiei limbilor indo-europene clasificarea tipologică cea mai cunoscută distinge limbile sintetice de cele analitice, primele, cele sintetice, avînd o flexiune bogată, iar celelalte, cele analitice, o flexiune redusă, datorită recurgerii la cuvinte ajutătoare. Se poate vorbi de analitism și de sintetism și în vocabular, deoarece limbile sintetice folosesc adesea cuvinte compuse sau derivate, care nu se pot traduce în limbile analitice decît prin parafrazare. Cele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însă limbi în totalitate sintetice și nici limbi în totalitate analitice, ci oricare limbă este în același timp și sintetică și analitică, încît mai corect este să se afirme că limbile romanice sînt mai analitice decît latina, deoarece nu sînt analitice în mod absolut. Pe de altă parte, dacă în cazul substantivului analiti-citatea a devenit definitorie prin instituirea prepozițiilor în realizarea opozițiilor cazuale, la verb, unde pierderea terminațiilor cu valoare desinențială ar fi dus la o nivelare a opozițiilor paradigmatice, s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
structurală, încît unele recurg la flexiune, iar altele la exprimarea perifrastică și, ca atare, limbile în care este dominant procedeul flexiunii sînt sintetice, iar cele în care este dominant procedeul perifrastic sînt analitice, și, pe această bază, limbile romanice sînt analitice în raport cu latina. În grupa limbilor romanice situația nu este însă uniformă, deoarece franceza este mai analitică decît celelalte limbi romanice. Cu toate acestea, și aici, în cazul verbului, dacă au apărut forme perifrastice (analitice), ele au evoluat uneori spre sintetic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dimensiuni nu au fost "imaginate", ca să spunem așa, de Hofstede. Ele formează "o structură generalizată care fundamentează aspectele mai evidente și mai izbitoare ale relativității culturale" (1980: 313). De fapt, așa cum observă autorul, ele ajung să se apropie de "problemele analitice standard" care au fost identificate în literatura consacrată "caracterului național" (Inkeles și Levinson, 1969). De aici, Hofstede a reușit să identifice, pe o bază mai subtilă și mai sistematică decât înainte, un număr de grupări definite ca "arii de cultură
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
putut constata, concepția pedagogică a lui O. Decroly, deși se înscrie în curentul educației noi, se diferențiază mult de acela al Mariei Montessori. El propune un material didactic cît mai apropiat de situațiile reale, iar metoda sa nu este una analitică ca la Montessori -, ci una "globală". Evident, și concepția pedagogică a lui Decroly a fost supusă unor numeroase și întemeiate critici. Obiecția pe care Decroly însuși a adresat-o sistemului de instruire pe obiecte de învățămînt este, în parte, îndreptățită
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deține decît puține cunoștințe sistematice privitoare la natura gîndirii intuitive, J. Bruner insistă pentru cultivarea în școală a curajului de a se opera cu acest tip de gîndire (prin problematizare, descoperire), urmînd ca soluția găsită să fie, ulterior, verificată pe cale analitică (15, p. 79). După cum s-a văzut mai sus, orice domeniu de cunoaștere poate fi reprezentat în trei moduri: a) ca un ansamblu de acțiuni adecvate obținerii unui rezultat; b) ca un ansamblu de imagini; c) ca un ansamblu de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
monografic - Pictorul și graficianul Viorel Huși. Referințele critice asupra operei artistice a pictorului Viorel Huși au fost alese și grupate în capitolul Cronici selective (pp. 55-83), care debutează cu un „Autoportret”, executat în creion negru. Articole din publicistica vremii, cronici analitice ample, prefețe din cataloage expoziționale, cuvântări și comunicări de specialitate ocazionate de vernisaje, aprecieri critice, menționări, asocieri artistice, reportaje, însemnări, impresii, toate acestea redau dimensiunea artistică a creației plastice a lui Viorel Huși, așa cum a fost perceput și apreciat între
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
să coboare în zona cuprinzătoare și relativizantă a entertainment ului. Dacă pirații, pirateria și epicul marin reprezintă, astăzi, arii imaginare care au rămas, dacă nu în zona kitsch-ului cultural, atunci măcar în zona opțiunilor estetice puerile, putem lua din analitica paradigmei culturale moderne o perspectivă prin care să le salvăm, parțial, de la o astfel de înțelegere. După Matei Călinescu, există două tipuri de modernitate, unul înțeles ca progres științific și tehnologic, ca etapă în istoria civilizației occidentale, altul ca atitudine
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]