846 matches
-
au barat clasei mijlocii orice posibilitate de ascensiune socială. De aceea, aceasta s-a îndreptat frecvent către organizații care optau pentru transformarea radicală a organizării politice sau sociale. Din rândurile ei s-au recrutat militanții și cadrele social-democrației germane, conducătorii anarhiști sau cei ai naționalismului pe cale a se constitui. 2. Unificarea Germaniei: diplomație, foc și sabie În acest context european, Prusia făcea pași importanți pe calea unificării Germaniei. Războiul Crimeei a fost o șansă, iar poziția adoptată de Prusia a fost
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
prezent foarte răspîndită, s-a întemeiat pe gîndirea liberală cu unele amendamente care înglobează doctrine sociale și spirituale. Pe cît este de comunitariană orientarea conservatoare europeană, pe atît de individualistă este cea anglo-americană. Făcînd distincția între un conservator și un anarhist (revoluționar), Virgil Nemoianu apelează la Ernest Jünger, în argumentația sa: ""Conservatorul are o tradiție: e înrădăcinat în ea și astfel rolul lui devine nesigur atunci cînd totul se află în mișcare. Conservatorul reprezintă o stare a lucrurilor formalizată și încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se află în mișcare. Conservatorul reprezintă o stare a lucrurilor formalizată și încearcă să o mențină așa; din această pricină se înțelege, de obicei, bine cu statul, mai ales atunci cînd acesta conține și elemente patriarhale"; traducerea mea). În schimb, anarhistul revoluționar va manifesta neîncredere în absolut orice aranjament instituțional, fie armată, biserică, clasă sau monarhie - de fapt, îl va respinge chiar și pe - sau mai ales pe - propriul lui tată". Este amintit și Francis Fukuyama cu proclamarea sfîrșitului istoriei odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și care și-au găsit o nesperată susținere în intelectualii dezabuzați, nostalgici după privilegiile de mai an, deveniți înfocați susținători ai "republicii de la Ploiești", iar, pe de altă parte, o categorie stranie de activiști ai monarhiei, bătrânei paseiști sau tineri anarhiști reciclați (de masa de manevră a poporului îndobitocit de televiziunea iliescană nici nu mai vorbesc), ci ale căror acțiuni erau la fel de haotice și iraționale. Cu rare excepții, nu era loc pentru o judecată limpede, echilibrată, în spiritul și numele adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mărunțind șic, din crupă, aerul Căii Victoriei, sub privirile cuviincios-pofticioase ale metrosexualilor interbelici cu costum la două rânduri sau vitriolant-ironice ale câte unui boem spălat, precum Petre Țuțea, din buzunarul căruia se ițea sfidător și iconoclast, la mișto, manșeta ziarului anarhist Pravda. Unde sunt saloanele, șampania și Jockey Clubul? Rafinatul boier Paleologu ne-a părăsit, lasându-ne încă ușor alinați de vitalitatea, umorul și clasa diplomatului Neagu Djuvara; Andrei Pleșu, moștenitorul legal al sprâncenelor, unite mefistofelic, purtate de Nae Ionescu, cel care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
El face asociații surprinzătoare și jocuri stilistice pe care le livrează gata fezandate într-un sos justițiar și polemic, cu patos și farmec de cele mai multe ori, cu omenești umori sau interese, câteodată. El arată pe viu structura poetică a discursului anarhist de stânga și explică de ce exaltații țin să poarte pe burtă mecla unui terorist sudamerican imprimată pe un tricou american. Fiindcă e șic! Faimoasele sale emisiuni cu Tănase erau, de aceea, savuroase când arta sa combinatorie era liberă și suverană
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
decât strict muzical vorbind unde e la mare distanță de Sid Vicious, precursorul ei punk din anii '80!), și, pe cale de consecință, poate fi gustat "în masă", bineînțeles, dar ce are, la urma urmelor, a face această scălâmbăială cu sclipici anarhist cu muzica de calitate? Ei, și aici, când eu, ca un "tataie conservator", nu am putut trăi ca atare fenomenul cultural și m-am și repezit să-l judec, ajungem la miezul controversei lansate de Cătălin Ștefănescu. Provocator, el a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de așteptat ca mulți dintre aceștia să se afle pe baricade diferite și să afirme lucruri contradictorii. Astfel, un argument în favoarea democrației este că ne îndeamnă să avem o atitudine precaută față de spusele politicienilor; după cum scria și pe un afiș anarhist apărut în timpul alegerilor din Australia în 1983, "Nu-i votați pe politicieni: asta nu face decît să-i încurajeze". Pe de altă parte, cred că o viață publică coerentă ar fi imposibilă dacă nimeni n-ar avea vreodată încredere în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
baza afirmației că filosofia politică este o disciplină ale cărei interese de cercetare sunt în continuitate cu interesele de cercetare ale filosofiei morale se află ideea că problemele fundamentale ale filosofiei politice - i.e., probleme precum justificarea (sau condamnarea, în cazul anarhiștilor) existenței statului, specificarea adecvată a conținutului (sau justificarea) unor valori sau idealuri sociale precum dreptatea, libertatea, egalitatea, legitimitatea, drepturile individuale, democrația etc., identificarea celui mai bun ideal de organizare socială și politică sau problema regulilor (politicilor și aranjamentelor sociale) dezirabile
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
deplină cunoștință de cauză pentru marginalitate. În primul rând, eseistul respinge principial orice sistem (cultural sau politic) care emite pretenții de centralitate; din această perspectivă, a fost corect caracterizat ca fiind „un antifundamentalist și antiautoritarist înrăit, un spirit underground, un anarhist critic și ludic” (Paul Cernat). De aici derivă aspectul care privește „metoda” utilizată: textele vizate (în sens larg - texte propriu- zise, acțiuni, persoane, zvonuri, segmente mediatice etc.) nu sunt niciodată atacate frontal, ci deconstruite dinspre o margine selectată mai mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
de candidați la funcțiuni publice, adică la boerie"66. Constantin Kirițescu, analist al fenomenului șomajului intelectual, aprecia, la rândul său, că suprapopularea universităților se originează în învățământul secundar teoretic și că, în final, "șomeuri în haine negre" vor îngroșa rândurile anarhiștilor. În concepția sa, soluția ar fi constat nu doar în menținerea exigențelor examenului de bacalaureat, dar și în măsuri care să promoveze învățământul profesional, limitând, în același timp, accesul la filiera teoretică 67. În guvernarea Tătărăscu (1934-1937), Angelescu revine la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de studiile pe care le-a făcut în Statele Unite dar și de opera lui Montesquieu, a pledat pentru descentralizare și separarea puterilor.35 O altă trăsătură importantă au fost ideile dezvoltate de scriitorul și militantul Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865), care, în calitate de anarhist, a refuzat ideea de stat-națiune și a dezvoltat idea unei Franțe federaliste, bazată pe noțiunea de "mutualism" având economia organizată în jurul cooperativelor, iar organizarea politică luând forma abolirii statului central, creând o federație de "municipalități libere". Ideile lui Proudhon au
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mișcări precum regionalismul și federalismul care, în concepția lor, erau asociate cu reacția și regresul. Ei se considerau moștenitorii facțiunii iacobine a Revoluției. În același timp, această imagine trebuie să fie nuanțată de ideea că unii dintre reprezentanții de stânga anarhiștii și anarho-sindicaliștii2 aveau o atitudine ostilă față de statul propriu-zis și în special față de statul centralizat. Mai mult, stânga socialistă reprezentată de vechea Secție Franceză a Internaționalei Muncitorești (SFIO Section Française de l'Internationale Ouvrière) a fost ea însăși divizată între
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
î Sublim! Iaca accente patriotice!..." Iată pe Galuscus democrat - "Ultra-demagog" - ca și Răzvrătescu. Galuscus, Răzvrătescu, Clevetici au aceeași atitudine din punct de vedere politic și social. Și atunci e curios ca Galuscus să zică despre Răzvrătescu că e "perturbator" și "anarhist"... ori nu-i sincer Galuscus. Alecsandri se contrazice și, fără să-și dea seamă, e realist în dauna concepției piesei sale, căci ardeleanul latinist trebuia să fie și democrat, "ultra-demagog". Dar Alecsandri combate și mania latinistă, nu numai în vorbire
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe Rakovski drept un animal sc? pat din cu? c?78. Dar Buzdugan adusese ? tîrî mai amenin?? toare; unit?? ile ruse? ți stă? ionate �n afară Ia? ului pl? nuiau arestarea familiei regale rom�ne. Trupele erau sub influen? a studentului anarhist Rashal ? i a prietenei acestuia. Rashal venise de la St. Petersburg, unde se f? cuse remarcat prin aruncarea mai multor ofi? eri de marin? ru? i �n cazanele unei nave de r? zboi ? i fierberea lor de vii79. �n fruntea deta? amentului s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
octombrie 1920 a fost declarat? grevă general? (e? uat? , �n cele din urm?) , iar la 9 decembrie, un evreu dement a plasat o bomb? �n Adunarea Na? ional? , ucig�nd ? i mutil�nd mai mul? i deputa? i. Era ceva simptomatic pentru spiritul anarhist predominant faptul c? v�nz? torii de ziare �? i f? ceau reclam? strig�nd: �Au �nceput s?? i termine pe ? obolani! �, adic? pe politicieni 47. �n perioada aceasta ? i?a f? cut debutul la Ministerul de Interne sinistrul Constantin Argetoianu. Va deveni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
arbitreze procesul politic. Dac? Iorga era ? eful opozi? iei, el reprezenta cea mai loial? opozi? ie fă?? de Coroan?. Iorga nu a tras niciodat? concluzii din faptul c? principalul bancher al lui Br? tianu era Coroană. El nu era un anarhist doctrinar (că Charles Maurras). El sprijinea monarhia, mai ales pe Regele Ferdinand ? i pe Regina Maria, iar mai ț�rziu pe regele Carol, mai mult din motive afective dec�ț pe o baz? doctrinar? , cum era ? i cazul a 90% din politica să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care conduc la fraudarea persoanei sau a proprietății ei sunt ilegitime. Principiul nu include defensa, adică manifestarea unei agresivități cu scopul autoapărării. Acest principiu liberal se opune taxelor către stat precum și organizării militare, ceea ce a dus la catalogarea lui drept anarhist și aboliționist. Unii teoreticieni consideră că principiul non violenței se bazează pe dreptul fundamental la viață al fiecărui individ. Principiul nu este general acceptat. Trauma și suferința Anca Munteanu „Omul începe de la înțelesul suferinței.” Constantin Noica 2.1. Circumscrierea traumei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acesta a devenit o ideologie care glorifica statul. Accentul se punea mai mult pe colectivitate și mai puțin pe individ. Sunt interesante acele variante care au încercat s] justifice politicile sociale mai puțin dure. În acest sens, este de menționat anarhistul rus, prințul Peter Kropotkin (1902), care susținea c] lupta se desf]șoar] doar între specii. În cadrul unui grup, precum specia uman], biologia promoveaz] armonia și prietenia („ajutorul reciproc”), datoria moral] fiind aceea de a acționa în acest sens. La acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bolșevică, atît de bine încarnată într-un Miron Cozma (ale cărui haite de șoc reperaseră, evident, și casa lui Rațiu). Cu pufoaică demonstrativ murdărită cînd își conducea comandourile groazei. În "ținută obligatorie" cînd teroriza nocturn barul. Ținută prin care bolșevicul anarhist copia, de altfel (psihanalitic), pe cea a lui Rațiu. Viceversa, imposibilă: vi-l imaginați pe Rațiu, măcar în glumă, echipîndu-se în miner? Frumusețea firească și stenică (pentru țară) a hainei militare regale. În acea Românie din ce în ce mai departe de noi (nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care condamnă... cruzimea granperului, dar și, compensatoriu, pe celelalte, de amară devoțiune. "Picasso, acest bunic interzis, pe care l-am văzut întotdeauna în espadrile, îmbrăcat cu un șorț vechi și cu un maieu de corp găurit, acest spaniol infinit mai anarhist decît comunist nu și-ar fi imaginat niciodată că, într-o zi dincolo de pictura sa numele lui va deveni o mașină de făcut bani." "Disprețuia toate vanitățile pe care le aduce cu ea bogăția (și ce bogat era! n.n.). În
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ed. pref. Zoe Dumitrescu, București, 1950; Zori de iulie, București, 1912; Taifasuri cu moș Gheorghe, Orăștie, 1913; Pagini alese, îngr. și pref. Ion Dodu Bălan, București, 1959; Scrieri, îngr. și pref. Ion Tiba, București, 1972. Repere bibliografice: Gheorghe Ghibănescu, Un anarhist, „Opinia”, 1907, 167; Ibrăileanu, Opere, II, 366-373, IV, 169-171, 380-381, 385-386, 439; Lovinescu, Scrieri, V, 93-94; Călinescu, Ist. lit. (1941), 591-593, Ist. lit. (1982), 668-669; Cornelia Ștefănescu, Note despre viața și activitatea publicistică a lui Spiridon Popescu, RITL, 1960, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
din punct de vedere politic. Breton și Aragon se vor apropia atunci de partidul comunist, în același timp în care, la cealaltă extremitate a spectrului ideologic, Louis-Ferdinand Céline va alege drumul ce-l va conduce prin salturi repetate ale populismului anarhist la raliere cu internaționala opusă, cea a antisemitismului totalitar. Breton, Aragon și Céline se situează astfel în postura precursorilor unei reformulări radicale a alegeanțelor politice. Internaționalismul european al Republicii filozofilor cedase locul, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, unei sinuozități
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
12. Într-un alt interviu memorabil, luat de Paul Rabinow, intitulat Polemics, Politics and Problematizations (mai 1984), Foucault spunea următoarele: "De fapt, am fost situat în cele mai multe pătrate ale tablei politice de șah, una după alta și, câteodată, simultan: un anarhist, stângist, ostentativ sau deghizat marxist, nihilist, explicit sau cripto antimarxist, tehnocrat în serviciul gaullismului, un nou liberal ș.a.m.d. Un profesor american s-a plâns că un cripto-marxist ca mine a fost invitat în Statele Unite, și am fost denunțat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care gesturile se repetau la nesfârșit, era, bineînțeles, o iluzie optică. Dar mulțumită acelei viziuni iluzorii am descoperit noi câteva trăsături de caracter esențiale la locuitorii Atlantidei noastre. Străzile pariziene, în poveștile noastre, erau zguduite constant de explozii de bombe. Anarhiștii care le lansau trebuie să fi fost la fel de numeroși ca și prostituatele sau birjarii. Unii dintre dușmanii ordinii sociale aveau să păstreze îndelung pentru mine, în propriile lor nume, un bubuit exploziv sau zgomotul armelor: Ravachol, Santo Caserio... Da, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]