38,387 matches
-
titlu care spune totul despre conținutul volumului: "Antisemitism la nivel parlamentar, Manual antievreiesc sub egida Academiei Române." Hogea instigă la antisemitism, constată ziaristul de la JURNALUL NAȚIONAL. De asemenea, deputatul PRM instigă la violență împotriva țiganilor. Citatele pe care le oferă autorul anchetei sînt cum nu se poate mai limpezi din acest punct de vedere. Deputatul Hogea, avocat, este membru al Baroului din Iași, iar cartea pe care a publicat-o a fost girată și elogiată de profesorul Gh. Buzatu. Acesta însă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
Baroului din Iași, iar cartea pe care a publicat-o a fost girată și elogiată de profesorul Gh. Buzatu. Acesta însă a declarat că nu el a trecut cartea lui Hogea sub egida Academiei Române, dar, citat pe larg în această anchetă, el scrie chiar în prezentarea volumului: "Vlad Hogea își propune, fapt remarcabil, și susținerea unei teze de istorie pe tema evoluției naționalismului românesc în context mondial și care, pe măsura calităților sale de excepție, se va constitui într-o cercetare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
unei teze de istorie pe tema evoluției naționalismului românesc în context mondial și care, pe măsura calităților sale de excepție, se va constitui într-o cercetare de referință în domeniul gîndirii istorice, politice și juridice." Senatorul Buzatu a declarat autorului anchetei că textele lui Hogea "sînt eseuri excelente", iar cartea "este foarte interesantă avînd în vedere vîrsta și pregătirea autorului". În ceea ce îl privește președintele Academiei, Eugen Simion afirmă: "Academia nu are nimic de a face cu publicarea acestei cărți și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
ziaristul de la JURNALUL NAȚIONAL, nu a fost încă lansată oficial. Autorul ei precizează că Gh. Buzatu "a avizat-o și a trecut-o sub egida Academiei", ceea ce Buzatu neagă, spunînd că Academia Română nu este implicată în publicarea volumului. Recapitulînd această anchetă și felicitîndu-l pe Florin Diaconu pentru realizarea ei, constatăm următoarele: În culegerea de articole publicată sub titlul Naționalistul, deputatul PRM Vlad Hogea instigă la rasism, antisemitism și xenofobie în termeni cît se poate de limpezi. Vicepreședintele Senatului, Gh. Buzatu, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
de părere că articolele acestuia sînt "eseuri excelente". Nu demult, un alt membru PRM, nu-i mai cităm numele, a publicat o carte conținînd atacuri antisemite, sub forma unor așa-zise "bancuri". Cu acel prilej, Parchetul s-a autosesizat. Potrivit anchetei realizate de Florin Diaconu, cartea publicată de deputatul Hogea e o încălcare grosolană a Constituției României și, fapt mult mai grav, o incitare periculoasă, avînd și caracter doctrinar, la antisemitism și xenofobie. În aceste articole, Vlad Hogea nu se exprimă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
interes real", precizează dl Cistelecan. E prea frumos spus ca să nu fie adevărat. Lucrurile chiar așa stau. Și citind Cronicarul cu oarecare atenție prezentările care urmează, ale unor cărți de debut, a descoperit că discernămîntul nu este nici chiar în ancheta Vetrei însușirea cea mai remarcabilă. Titlul editorialului conține nuanța exactă. Dezavantajul situației constă în aceea că debuturile din ziua de azi nu mai consacră. "Revistele îi publică, dar nu îi bagă în seamă, își continuă dl Cistelecan operația sa fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
își continuă dl Cistelecan operația sa fără anestezie. Politica bătrînilor față de cei ce vin e inspirată dintr-un dicton clasic al politicii românești: lasă-i să fiarbă în suc propriu!" Dincolo de luciditatea editorialului și de valoarea ideii ca atare din anchetă, Cronicarului îi mai stau pe limbă cîteva remarci. Prima: provincia iese net avantajată din lista de nume de debutanți din Vatra. O discriminare inversă decît aceea curentă, e drept, dar o discriminare. A doua: nici măcar toată provincia nu e de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
mai stau pe limbă cîteva remarci. Prima: provincia iese net avantajată din lista de nume de debutanți din Vatra. O discriminare inversă decît aceea curentă, e drept, dar o discriminare. A doua: nici măcar toată provincia nu e de față în anchetă. Moldova lipsește, Craiova, lipsește, Ardealul și Banatul fiind fruncea, mai exact Tg. Mureșul, Brașovul și Timișoara. Dar astea sînt nimicuri. Ca de obicei, Vatra are idei bune pentru care Cronicarul își exprimă cea mai cordială invidie. Proprietățile regelui la drept
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
Cronicar Tzara mea Apare, cu dificultăți, dacă ne luăm după faptul că numerele sînt din ce în ce mai des triple, revista tinerilor scriitori basarabeni Contrafort. Din numărul, firește!, triplu de pe martie-iunie, reținem, mai întîi, o anchetă: Cultură și civilizație în România sfîrșitului de secol XX. Întrebările nu sînt deloc simple. Una se referă la caracterul educativ pentru românii însiși al culturii naționale. A doua: poartă oare cultura noastră de după 1989 valorile democrației, europenității și umanismului? Cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
ajute să se orienteze." Cronicarul se desparte de tranșanța unei atari încheieri. Dl Antohi are dreptate în multe privințe, dar Cronicarul crede că deruta intelectuală nu este, din fericire, nici pe departe atît de gravă cum arată autorul răspunsului la anchetă. Există voci și instituții culturale, publicații importante, studii și cărți datorate unor români care infirmă, cel puțin în parte, severul diagnsotic al d-lui Antohi. Cronicarul se îndoiește că dl Antohi a citit cu atenție tot ce se publică în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
azi. Un spirit acut și fin ca al d-sale nu putea rămîne impasibil, dacă citea, la coerența și consecvența unor atitudini democratice și educative existente într-o, cum s-ar zice, anumită parte a presei românești actuale. În cadrul aceleiași anchete, cu o privire, de data asta asupra trecutului cultural comunist, dar la fel de drastică, vine dl Al. Mușina. D-sa nu crede că a existat în jumătatea de secol comunist o adevărată elită intelectuală, în afară de, cum spune cu amară ironie, "elita
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
vor fi găsiți vinovați în scandaluri precum prăbușirea FNI sau BRS". Se pare că în România singurul mijloc de a domoli corupția sînt procesele de divorț. Cel puțin în cazul Vântu, marile ponturi furnizate Justiției vin din partea doamnei acestuia. * ~n ancheta prăbușirii Băncii Române de Scont, de care e legat și numele lui S.O.V., poliția a invitat la spovedanie zeci de persoane din conducerea băncii, a societății de asigurări ASTRA și a Poștei Române. Și de parcă n-ar ajunge
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
tratată în Brazilero al grecului Sotiris Goritsas într-o cheie comică, iar în Sub stele/Kato apo t'astra al cipriotului Christos Georgiou într-o notă elegiac romantică. Frisonant de actual, Gas Attack al englezului Kenny Glenaan respectă convenția unei anchete asupra unor mai vechi atacuri teroriste cu antrax, soldate cu victime nevinovate printre azilanții confruntați cu indiferența autorităților. Cu motivații sociale implicite este înfățișată pierderea forțată a inocenței unui tînăr campion la tir ce hotărăște să-și facă singur dreptate
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
purtat numele. Presa publică tot mai multe dovezi, cu imagini aferente, despre averile unor polițiști de toate gradele, averi inexplicabile luînd ca bază de calcul salariul acestor polițiști, indiferent de gradul lor. Ministerul de Interne se hotărăște să pornească o anchetă și anunță că nu va ierta pe nimeni. Rezultatul anchetei e că doi, trei polițiști au fost găsiți vinovați, dintr-un total de cîteva mii de bănuiți. Presa acuză Internele că nu și-au făcut bine datoria, dar tot presa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
aferente, despre averile unor polițiști de toate gradele, averi inexplicabile luînd ca bază de calcul salariul acestor polițiști, indiferent de gradul lor. Ministerul de Interne se hotărăște să pornească o anchetă și anunță că nu va ierta pe nimeni. Rezultatul anchetei e că doi, trei polițiști au fost găsiți vinovați, dintr-un total de cîteva mii de bănuiți. Presa acuză Internele că nu și-au făcut bine datoria, dar tot presa începe să dezvăluie că și vameșii au probleme cu averile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
se exerseze în permanență, asimptotic și pe anumite secvențe sisific, în conștientizarea nevoilor sale. Iată rațiunea economică a psihologiei, iată cum psihologia este chair rațiunea economică a economiei. 4. De la psihologia ca monopol al Securității în uniforma psihotehnicilor de propagandă, anchetă și investigații, s-a trecut mai nou, aproape la fel de ezoteric, la manipularea de lux din campaniile electorale. Ea se numește, colorat, ,,creare de imagine": fotografie exotică pe sub palmieri a unor performanțe rahitice. Se înlocuiește atenția zumzăitoare - nici ea foarte selectivă
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
așa sunt muierile, să măture, că altceva... În acel moment trece pe lângă ei mașina de pompieri, urlând a dezastru... După aia, cel cu sacoșa constată: ,,Ei,... un incendiu acolo... un cutremur,... mai zici că trăiești..." * * * Călăul, după ce bate zdravăn la anchetă victima, vine la deținut în celulă și-l învelește cu grijă, să nu răcească... * * * Chestia cu flota engleză la Dardanele, bombardată în primul război mondial. După zile grele, turcii de pe țărm încetează brusc tirul, pe când vasele englezești, crunt lovite, se
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
fără un cuvînt de laudă, contribuția Alinei Nițu. * Revista 22 (20-26 nov.) își consacră suplimentul lunar unei dezbateri pe tema Mass-media și democrația în țările în tranziție. Cel mai interesant lucru este, într-o dezbatere care adună numeroase contribuții valoroase, ancheta făcută de Societatea Academică din România în colaborare cu Open Society Institute din București. Pentru perioada ianuarie-iunie 2001, au fost monitorizate cîteva zeci de cotidiene din Estonia, Rusia, Ucraina, Lituania, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Letonia, Cehia, Ungaria și România. Din România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
mai puține conotații, ecouri, ambiguități și fiind asociat de obicei cu sfera comunicării eficiente și impersonale. Lucrurile s-au schimbat evident în ultimele decenii, dar cred că nostalgia sau prestigiul purismului continuă să acționeze și azi. Preferința manifestată într-o anchetă literară relativ recentă de mulți scriitori, critici, oameni de cultură pentru Craii de Curtea Veche al lui Mateiu Caragiale poate fi interpretată în fel și chip. Prefer s-o interpretez lingvistic și stilistic, observînd unul din paradoxurile operei în cauză
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
de contaminarea, prin relații cu lumea Occidentului, au întocmit dosarele așa cum intenționaseră, meritându-și, astfel, solda, bonificația în alimente, stelele de pe epoleți, promovări și privilegii cu care, de altminteri, până astăzi se mândresc. Instructivă este împrejurarea că atât în actele anchetei, cât și în desfășurarea procesului se menționa faptul că acuzatul era fiu de moșier - precum, de altfel, și Dinu Noica și Alexandru Paleologu. În Codul penal nu exista crima de a fi fost moșier, totuși, una din direcțiile acuzării a
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
muncă silnică, zece ani de degradare civică, confiscarea averii și plata sumei de o mie de lei, cheltuieli de judecată, din care ne exprimăm speranța că măcar un pol a revenit judecătorului, Adrian Dimitriu. Cum am spus, încă din timpul anchetei, după o ședință de tortură devenită insuportabilă, Dinu Pillat dobândise plenitudinea credinței. Și o cu totul altă filosofie a vieții. Revenit acasă, în 1964, îi declara soției sale că ,,nu-l mai interesează nimic din ce-l pasiona altădată și
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
ereditate artistică pe trei generații - un cumul de factori ce ar justifica liniar titlul exegezei efectuată de Carmen Brăgaru, numind un destin împlinit, fie că sfârșitul i s-a tras din neiertătoarea acutizare a loviturilor primite în cap din timpul anchetei, fie că nu. Când luăm însă în considerație opera pe care Dinu Pillat n-a mai scris-o, din ceasul în care și-a jugulat vocația de romancier, o gravă întrebare se ridică, susținută, în principal pe constatarea sporului artistic
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
subiecte (politice, în special, dar și culturale), oricît de competenți ar fi în această întreprindere. Cred, așadar, că ziarist este cel care, măcar o perioadă din activitatea lui, a realizat materiale subsumate cel puțin unuia dintre genurile publicistice propriu-zise: reportaj, anchetă, interviu, știri. Mă grăbesc să precizez că această încadrare nu suferă de partis-pris, mai exact nu încearcă să tragă o linie între generații. Chiar dacă o bună parte dintre cititori nu știu asta, în marea lor majoritate editorialiștii și conducătorii de
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
intrarea în democrație, o dulce utopie. În realitatea mioritică este o performanță dacă găsești măcar o sursă. E foarte frumos să te uiți la un film despre Watergate și să zici: ,,Uite ce ziariști au ăștia!" Firește că, pentru orice anchetă, prima sursă poate fi și de regulă este, oriunde în lume, una anonimă, pe care trebuie să fii tu în stare s-o faci să vorbească și pe care n-o vei putea cita niciodată. Dar, în lumea civilizată, odată ce
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
greu, din nou la Moscova, după fuga acestuia de tatăl său. Dezaxarea sufletească a țarului, de care am amintit, se dezlănțui în furie și exces de cruzime. Țarul îl decăzu pe țarevici din dreptul la succesiune. Se deschise și o anchetă împotriva comportării țareviciului fugar în străinătate. Prietenii celui din urmă fuseseră închiși în fortăreața Petru și Pavel și, acolo, aspru anchetați și omorîți în chinuri grele. În litigiu erau scrisorile trimise de Alexei din străinătate apropiaților săi. Iar amanta sa
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]