1,220 matches
-
Ștefan cel Mare", Suceava, director al Centrului de Cercetare CADISS; Ioan Oprea (IO), profesor la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Adriana Gertrude Romedea (AR), profesor la Universitatea "Vasile Alecsandri", Bacău; Evelina Graur (EG); conferențiar la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Angelica Hobjilă (AH), conferențiar la Universitatea "Al. I. Cuza", Iași; Vasile Ilincan (VI), conferențiar la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Simona Manolache (SM), conferențiar la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Iuliana Apetri (IA), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Raluca
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etc. Printre recordmane, în ceea ce privește numărul de titluri naționale, se află cluburile: “CSM” ( Cluj), “Universitatea”, “ASA”, “CFR” (Craiova), “Progresul” (București), “CS” (Arad), “CSȘ nr.2”, “Universitatea”, “IJPIPS” (Constanța) ș.a. Printre sportivii care au adus glorie tenisului de masă românesc se numără: Angelica Rozeanu (40 titluri), Maria Alexandru (39 titluri), Ella Zeller Constantinescu (21 titluri) Nicu Naumescu (17 titluri), Teodor Gheorghe (15 titluri), Radu Negulescu și Otilia Bădescu ( fiecare câte 13 titluri), dar și Magda Rurac, Geta Pitică, Sari Koloszvari Szasz, Maria Alboiu
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
și-au înscris în palmares 52 de medalii, fapt care situează țara noastră pe locul 5 în ierarhia mondială a valorilor, care numără numai 31 de țări medaliate. Între medaliați se află: Victor Vladone, Farkaș Paneth, Vasile Goldberger, Pitu Pop, Angelica Rozeanu, Sari (Koloszvary) Szasz, Ella (Zeller) Constantinescu, Geta Pitică, Maria Alexandru, Otilia Bădescu ș.a. La CE de seniori care au debutat la Budapesta, în 1958, România s-a situat după un clasament all-time (ultima ediție având loc în 2000) pe
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
a situat după un clasament all-time (ultima ediție având loc în 2000) pe locul VIII, cu cele 50 de medalii obținute. Printre protagoniștii acestor trofee s-au aflat: Matei Gantner, Tiberiu Harasztosi, Toma Reiter, Dorin Giurgică, Radu Negulescu, Adalbert Rethi, Angelica Rozeanu, Geta Pitică, Ella (Zeller) Constantinescu, Eleonora Mihalca, Carmen Crișan, Liana Mihuț, Eva Ferenczi, Olga Nemeș, Otilia Bădescu, Maria Bogoslov, Emilia Ciosu, Adriana Năstase, Mihaela Șteff ș.a. De notat că marele trofeu care se acordă echipei feminine, campioană continentală,a
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
quae est apprehensio particularis rationis; conclusio vero elecțio singularis operis, ut patet per id quod habetur III De anima (De ver., q. 10, a. 5, co.). Trebuie spus, este clar din ceea ce a fost spus că mintea umană și cea angelica cunosc [obiectele] materiale în moduri diferite. Cunoașterea minții umane se îndreaptă către lucrurile materiale, în primul rând conform cu forma [lor] și în al doilea rând conform cu materia [lor], în măsura în care [această din urmă] are o relație cu forma. Dar cum orice
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care nu depășește limitele cotidianului, nimeni nu mai pare mirat, impresionat de tabloul prezentat. Imperfectul impune și de această dată senzația de lume încremenită în starea respectivă și de încetinire a mișcărilor, de reducere a lor la minimum. Imaginii aparent angelice de la început, "Tramvaiul vechi era tras pe linia moartă,/ la o casă o fereastră era deschisă la etaj;/ era cald, prea cald și copiii de joacă obosiți/ ca îngerii ce se întorc cu stelele de la păscut/ așteptau să spună o
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
regulile perspectivei, ci în funcție de punerea în scenă religioasă pe care o reprezintă. Tot la Florența, unde artiștii profită în același timp de prosperitatea orașului, de generozitatea familiei de Medicis și de noua considerație de care se bucură profesiunea lor, Fra Angelico exprimă o mistică senină într-o tehnică încă gotică, în timp ce Masaccio, din contra, inaugurează în frescele din capela Brancacci o artă care, prin simțul reliefului și al expresiei anunța arta Renașterii, ca și cea a toscanilor Botticelli, Gozzoli, Paolo Uccello
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Medici, cer artiștilor să le ornamenteze palatele lor fastuoase, monumentele publice sau bisericile. Astfel, curentele apărute încă de la începutul secolului cunosc o mare dezvoltare: în sculptură (Della Robbia sau Verrochio), în arhitectură (Michelozzo), dar mai ales în pictură. După Fra Angelico și operele sale, dominate de mărturisirea credinței sale interioare, sfîrșitul secolului al XV-lea este marcat de operele lui Botticelli (Primăvara, Nașterea Vene-rei) și de Leonardo da Vinci, doi pictori influențați de filosofia neoplatonică și apropiați ai familiei Medici. Prototip
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
e cattiva(vicioasa). La Tadolini cântă alla perfezione ed io vorrei che Lady non cantasse. La Tadolini ha una voce stupenda, chiara, limpida, potente; ed io vorrei în Lady una voce aspră, soffocata, cupă. La voce della Tadolini ha dell’angelico; la voce di Lady vorrei che avesse del diabolico». Niciodată înainte nu a acordat Verdi atâta considerație textului așa cum o va face în Macbeth. Cuvintele lui Macbeth, insistă Verdi, sunt esențiale: “cuvântul trebuie să fie” spune compozitorul “aproape de el însuși
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-tinctură 20 % din herba de pelin; -sirop din herba de dumbăț; -fructe proaspete de afin, consumate Într-o cură de 2 săptămâni pentru reducerea acidității gastrice. Amestecuri de plante pentru gastritele hipoacide -herba de sunătoare + herba de țintaură + rădăcini de angelica + rădăcini de obligeană + fructe de chimion + fructe de coriandru; -frunze de anghinare + frunze de mentă + frunze de roiniță + herba de coada șoricelului + herba de mătăciune + herba de țintaură + fructe de cătină albă + fructe de coriandru. În gastritele hipoacide se recomandă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. Cura durează 1-2 luni, de preferat fiind mierea de munte și de fâneață. Rețeta autorilor pentru gastrite hipoacide țintaură (Centaurium erythraea) + schinel (Cnicus benedictus) + roiniță (Melissa officinalis) + pelin (Artemisia absinthium) + obligeană (Acorus calamus) + angelica (Angelica archangelica) + chimion (Carum carvi) + coriandru (Coriandrum sativum). Tratamentele naturiste În cazurile speciale de gastrite Gastritele acute toxi-alimentare se tratează cu ceaiuri de mușețel, mentă, roiniță și coada racului, Îndulcite cu miere de albine. La acestea se adaugă o cură
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu 30 minute Înainte de mesele principale. Cura durează 1-2 luni, de preferat fiind mierea de munte și de fâneață. Rețeta autorilor pentru gastrite hipoacide țintaură (Centaurium erythraea) + schinel (Cnicus benedictus) + roiniță (Melissa officinalis) + pelin (Artemisia absinthium) + obligeană (Acorus calamus) + angelica (Angelica archangelica) + chimion (Carum carvi) + coriandru (Coriandrum sativum). Tratamentele naturiste În cazurile speciale de gastrite Gastritele acute toxi-alimentare se tratează cu ceaiuri de mușețel, mentă, roiniță și coada racului, Îndulcite cu miere de albine. La acestea se adaugă o cură cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba de pelin alb (se bea câte o lingură Înainte de fiecare masă), busuioc, cimbrișor, măghiran sau tarhon (se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi). *Decoct din rădăcini uscate și măcinate de angelică, coada racului, obligeană sau valeriană din care se bea câte o cană pe zi, prin Înghițituri rare. *Vin aromat de anason (Pimpinella anisum) preparat din 100 g fructe uscate, lăsate la macerat timp de 8 zile În 1 litru vin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se iau câte 20-30 picături de 2-3 ori pe zi (la copii, doza se reduce la jumătate). Amestecurile de plante sunt foarte mult folosite În tratarea balonărilor abdominale, Între acestea predominând speciile de plante aromate. *Infuzie din amestec de anason, angelica, chimion, mentă și mușețel din care se beau câte 3 ceaiuri călduțe. *infuzie din amestec de anason, chimion, coriandru și fenicul din care se beau câte 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din amestec de anason, chimion, fenicul, mentă, mușețel și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
specii de plante cu acțiuni excitante asupra secrețiilor gastro-intestinale, stimulând digestia devenită insuficientă. Prin acțiuni de calmare a durerilor abdominale se reduc spasmele digestive și se favorizează evacuarea gazelor intestinale. Din experiența multor generații au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
apetitului și reglatoare În funcționarea aparatului digestiv. *Infuzie de cimbrișor sau pelin alb (2 lingurițe herba uscată la 500 ml apă clocotită) se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau 2 căni pe zi, Înainte de mesele principale. *Infuzie de angelică (1 lingură rădăcini uscate și măcinate la 200 ml apă clocotită) se continuă fierberea Încă 2-3 minute, se infuzează acoperit timp de 10 minute, se strecoară și se bea ½ cană cu ceai călduț, Înainte de masa principală. Infuzie de anason, chimion
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mare din care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice. *Decoct din rădăcini uscate de angelica, brusture, cerențel sau tătăneasă din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Infuzie din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și turiță mare (În părți egale) din care se pun 2-3 linguri la 1 litru apă clocotită. *În caz de cancer gastric fără metastaze se bea o infuzie din pelin și sânziene sau din menta broaștei (Mentha arvensis). *Decoct de angelică (1 lingură rădăcini uscate și 4 g frunze de pelin la 250 ml apă); se fierbe 2 minute, se infuzează acoperit 10 minute și se bea fracționat În cursul zilei, alternativ cu decoct din flori de gălbenele. *Macerat de obligeană
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mătincă încă-i prins, vina lor! n-au văzut la naștere! da' poate-o da Dumnezău, poate-o aduce o ploiță! plus că mă mănîncă urechile, totdeauna se-ntîmplă așa! suflă mai multe spre tine, suflă și tu spre mama, mulțumesc, Angelică! Sergiu Afanasiu Abecedar, aricelu' și berbecuțu', la' s-hibă! "g+h+e se citește e, așa ca gheretă", în morgă ș-o dus-o așa înghețată, Ciocana, aicia numa juchesc! mirosurile în ebuliție în loc de olfacție, ispășim după evreii martirizați feroviar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost cu Raina Kabaivanska? — Foarte bine. Vorbeam des la telefon. Noi am cântat destul împreună, o actriță de te treceau fiorii, ca și Magda Oli vero. Am făcut Trubadurul de mai multe ori, dar am cântat, în ultimii ani, Sora Angelica împreună, la Madrid. Ea cam tremura, pentru că rolul e foarte dificil vocalmente, dar l-a rezolvat strălucit! — Cu Ghena Dimitrova nu ați cântat niciodată, din păcate... — Dar eram foarte bune prietene! și ea era la Gorlinsky, ne vedeam mereu. Apoi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de ani: Bal mascat la Malaga, Fiica Regimentului la Oviedo, Torino, Monte Carlo, Madrid, Metz, Strasbourg, și Mulhouse, Zazà, raritatea lui Leoncavallo, la Palermo, Salomeea la Malaga, Sigurd a Wagner-ului francez, Ernest Reyer, la Mar silia, Arlesiana la Montpellier, Sora Angelica la Bilbao și Lisa bona, Cariera unui Libertin la Metz și Avignon, Falstaff la Hamburg, Evgheni Oneghin la Barcelona, Boris Godunov la Roma, Mireille la Toulon, Cavalleria Rusticana la Sevilla, Li vorno, Lucca, Pisa, Roma, Madrid, Florența și Marsilia, Povestirile
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
transforma ne obliga pe toți să ne ridicăm la intensitatea ei. Nu am cântat mult cu Viorica, dar am cântat foarte bine: filmul Tru badurul turnat la Berlin în 1975, mai multe spectacole cu aceeași operă în Italia și Sora Angelica la Madrid, în 1993. Nu vreau să afirm o frază banală: Viorica a fost o foarte mare cântă reață. Nu o spun din prietenie, ci pentru că a avut o tehnică superbă, care i-a permis o carieră lungă, ce, iată
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în Samson și Dalila și trebuie să recunosc că este cea mai convingătoare Dalila pe care eu am văzut-o vreodată! Era vie, ca și coborâtă dintr-un tablou! La fel de impresionantă ca personaj era și în Zia Principessa din Sora Angelica. Rolul nu este mai important decât al titularei, dar ea, prin forța de a-l caracteriza, îl transforma în egalul Angelicăi. Mai am o teorie în ceea ce ne privește pe noi, artiștii veniți din Estul Europei în acea perioadă: când
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pe peretele sudic al catedralei San Gimignano din Toscana - a așezat imaginea Sfântului Apostol Petru tăind urechea păgânului Malhus În prim-planul frescei ce Înfățișa scena arestării lui Isus de către soldații romani. La fel a procedat și pictorul florentin Fra Angelico, În prima jumătate a secolului al XV-lea, În fresca intitulată Trădarea lui Cristos (486, p. 212). 484. Zenon Kosidowski, Povestirile evangheliștilor, Editura Albatros, București, 1983. 485. C. Rădulescu-Motru, Scrieri politice, ediție Îngrijită de Cristian Preda, Editura Nemira, București, 1998
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]