2,784 matches
-
la costuri similare (22, 23, 24, 25) cu cele implicate de revascularizarea chirurgicală care, chiar dacă inițial este grevată de o rată mai mare a complicațiilor și de o durată mai mare a spitalizării, asigură o înlăturare mai durabilă a simptomatologiei (anginei) și scăderea semnificativă a riscului pentru o nouă intervenție de revascularizare (26, 27, 28). Nu există diferențe semnificative privind supraviețuirea pe intervale de timp variabile (1-5 ani) la bolnavii cu revascularizare chirurgicală a miocardului comparativ cu cei la care s-
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
În favoarea metodelor aparținând cardiologiei intervenționale pledează gradul mare de acceptabilitate din partea pacientului, reîntoarcerea rapidă la activitățile curente în mediul de viață obișnuit, durata scurtă a internării, considerentele economice (raport cost/beneficiu favorabil cel puțin pe termen scurt), intervalul liber de angină cuprins între 1-3 ani. Există însă unele situații în care rezultatele nu se ridică la nivelul așteptărilor. Este cazul leziunilor ostiale ale arterei descendente anterioare (cuprinzând primii 3-5 mm de la origine) caracterizate printr-o rată crescută a restenozării (40-60%) ca
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
comparativ cu intervenția chirurgicală clasică, diminuarea importantă a duratei de spitalizare și implicit a costurilor în condițiile unei rate de succes de peste 95% cu ameliorarea semnificativă a calității vieții și supraviețuirii, cu un interval liber pentru infarctul miocardic și reapariția anginei statistic semnificativ mai lung comparativ cu tehnicile de revascularizare percutană. Studii comparative au arătat că la persoanele diabetice mortalitatea la 5 ani după angioplastie percutană atinge 20% comparativ cu 6% în cazul bolnavilor operați prin procedee clasice și 3% la
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
leziunii prin utilizarea ultrasonografiei intravasculare (IVUS) și a angioscopiei. Evaluarea indirectă cu ajutorul coronarografiei poate să treacă uneori cu vederea leziunile excentrice și practic nu poate furniza informații legate de fisura sau ruptura inițială a plăcii ce poate conduce la instalarea anginei instabile și a complicațiilor acesteia. Din punct de vedere al incidenței, se constată că pentru leziunea de trunchi de coronară stângă aceasta este de șapte ori mai mică comparativ cu cea a bolii coronariene aterosclerotice și apărea la 30% din
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
conferă o serie de avantaje. Pe lângă excluderea practic a apariției bolii de grefon, folosirea arterei mamare interne stângi pentru revascularizarea arterei descendente anterioare crește cu 10% supraviețuirea la 10 ani (39). Când ambele artere mamare interne asigură revascularizarea miocardului, incidența anginei recurente scade de la 36% la 27% la 15 ani (40). Dacă la cele amintite adăugăm patența recunoscută a arterei mamare interne și performanțele bune ale altor conducte arteriale (artera radială 94, 3% patența la 2 ani ș41ț, artera gastroepiploică 92
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de abord folosită a fost minitoracotomia stângă anterioară (53). Expresia genică a fost dovedită prin creșterea tranzitorie a nivelului seric al VEGF determinat prin metoda ELISA. Din punct de vedere clinic, s-a obținut o reducere a intensității și frecvenței anginei pectorale (mai puține tablete de nitroglicerină folosite). Pentru obiectivarea răspunsului terapeutic s-au realizat testul de stres la dobutamină și scaning-ul miocardic SPECT, ce au evidențiat reducerea zonei de miocard ischemic. Concluzia acestui studiu este că injectarea intramiocardică a fragmentului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
interiorul acestora au o distribuție rectangulară față de fibrele miocardice, conectând zonele subepicardice cu cele subendocardice. În acest fel se realizează probabil o egalizare a presiunii de perfuzie miocardică între cele două compartimente, ceea ce duce la creșterea pragului de apariție a anginei, care este adesea cauzată de ischemia subendocardică. Datele acumulate în prezent sugerează că ameliorarea perfuziei miocardului ischemic prin această metodă se datorează atât conectării prin intermediul canalelor nou create a rețelelor de capilare intramiocardice, cât și inducerii procesului de neocapilarizare (60
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și ecocardiografiei de stres. Există studii care arată posibilitatea ca ecocardiografia de contrast să evidențieze umplerea sistolică a canalelor transmiocardice (60). Într-un studiu multicentric realizat în opt spitale din SUA (62), mortalitatea perioperatorie a fost de 9%. Clasa de angină a scăzut semnificativ postoperator la 3, 6 și 12 luni, la fel ca și numărul defectelor de perfuzie miocardică evaluate cu tomografia cu emisie de pozitroni. A scăzut de asemenea semnificativ numărul internărilor pentru angină în primul an postoperator comparativ
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
fost de 9%. Clasa de angină a scăzut semnificativ postoperator la 3, 6 și 12 luni, la fel ca și numărul defectelor de perfuzie miocardică evaluate cu tomografia cu emisie de pozitroni. A scăzut de asemenea semnificativ numărul internărilor pentru angină în primul an postoperator comparativ cu ultimul an preoperator. Unii autori semnalează în perioada postoperatorie imediată apariția disfuncției miocardice care impune suport inotrop și terapie diuretică (63). Deși riscul perioperator în revascularizarea transmiocardică cu LASER depinde în principal de stadiul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de Cardiologie Iași pe data de 4 Martie 2001. Pacientul a fost un bărbat cu triplu by-pass aortocoronarian în antecedente (conduct folosit vena safenă internă), operat în alt centru din țară, la care toate by-pass-urile erau nefuncționale și care avea angină pectorală invalidantă. Calea de abord a fost sternotomia mediană. Pentru revascularizarea chirurgicală s-au folosit conducte arteriale (artera mamară internă stângă și artera radială stângă), iar pentru zonele de miocard care nu au putut fi revascularizate prin procedeul clasic (lipsa
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
șuntul intracoronarian, cu toate că în momentul reperfuziei valorile revin la punctul de plecare (83). Aceste date sugerează că menținerea perfuziei miocardice cu ajutorul șuntului previne deteriorarea chiar și numai tranzitorie a funcției ventriculare. Importanța acestui fapt crește însă considerabil la pacienții cu angină instabilă, funcție ventriculară alterată sau atunci când se anticipează un timp mai lung necesar efectuării anastomozei. Blocul atrioventricular sau asistola sunt amenințări reale în cazul ocluziei proximale a arterei coronare drepte. Plasarea unui șunt la acest nivel poate preveni instabilitatea hemodinamică
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
control angiografic la 6 luni (105), chirurgia coronariană miniinvazivă s-a dovedit a fi un tratament sigur și eficient al stenozelor proximale ale arterei descendente anterioare, scăzând rata reintervențiilor comparativ cu angioplastia coronariană percutană și prelungind semnificativ intervalul liber de angină postrevascularizare. Din aceste motive poate fi considerată ca metodă terapeutică de elecție pentru pacienții cu leziuni de tip C și ca o alternativă pentru leziunile de tip B, precum și pentru restenozele în stent. Probabil că ceea ce va înclina hotărâtor balanța
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
tensiunea arterială atât sistolică, cât și diastolică (fig.2). Semnificația fiziopatologică a acestei relații este discutată în capitolul „Sindromul insulinorezistenței”. 7.1.2. Cardiopatia ischemică Studii numeroase efectuate începând din anii 60 au certificat o prevalență crescută a infarctului miocardic, anginei pectorale și morții subite la persoanele obeze, dependentă de sex, vârstă și tipul de obezitate (24, 42, 55, 65). Studiul Framingham a arătat o relație lineară între mortalitatea cardiovasculară și excesul ponderal, acesta din urmă fiind un factor de risc
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
PERCUTANĂ CU STENT CAROTIDIAN Tratamentul endovascular reprezintă o alternativă mai puțin invazivă la endarterectomie, ce pare a fi mai bine tolerat în special la pacienții high-risk. Indicațiile tratamentului endovascular se datorează comorbidităților asociate (insuficiență cardiacă NYHA III/IV, IMA recent, angină instabilă, DZ dezechilibrat,insuficiența renală, ocluzie carotidiană controlaterală, necesitatea unei intervenții chirurgicale cardiace < 6 săptămâni) sau condițiilor locale (radioterapie sau intervenții chirurgicale anterioare la nivelul gâtului, paralizie de nerv laringean controlateral, traheostomă, leziuni inaccesibile chirurgical, restenozare post-endarterectomie, leziuni severe bilaterale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pacienți. Complicațiile macrovasculare la vârstnici: bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la pacienții vârstnici, cu sau fără DZ (65). Prognosticul este și mai sever după un eveniment macrovascular. Coexistența neuropatiei autonome poate reduce intensitatea durerii pectorale, ca simptom al anginei pectorale sau infarctului miocardic acut. De aceea, simptome ca: dispnee, tahicardie, fatigabilitate sau stare generală de rău sunt frecvent singurii indicatori ai ischemiei cardiace. La vârstnici aceste simptome pot fi atribuite eronat vârstei. Accidentele cerebrale tranzitorii sunt de multe ori
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
incluzând vârstnicii sau pe cei cu dizabilități sau boli cronice (35, 71, 87). Mai mult, APR este de preferat exercițiilor aerobice la pacienții vârstnici ce prezintă leziuni ulcerative ale picioarelor, picior Charcot, amputații ale membrelor inferioare fără protezare, osteoartrită severă, angină pectorală și/sau claudicație intermitentă, ca și la persoanele cu risc crescut de cădere (hipotensiune ortostatică, tulburări de echilibru etc). Recente luări de poziție din partea Colegiului American de Medicină Sportivă (4, 5) și ADA (7) recomandă utilizarea de rutină a
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
ventriculare stângi (HVS) asupra supraviețuirii pacienților uremici. Astfel, prezența HVS în momentul inițierii dializei constituie un factor independent de risc, determinând o creștere a mortalității generale cu un coeficient de 2,9 ori, deci cu 290% (efect superior prezenței HTA, anginei, diabetului zaharat), și a mortalității cardiovasculare cu 270%. Aceste date sunt susținute și de concluziile studiului lui Eisenberg 263AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL et al. [1987]. De remarcat că prezența HVS determină un risc de deces precoce cu 30% mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
întrebare este afirmativ, în lumina datelor medicinei bazate pe dovezi la nivelul primilor ani ai mileniului III. Trial-ul AMGEN a examinat în mod specific efectele normalizării hematocritului la pacienții vârstnici cu afectare cardiacă manifestă importantă: insuficiență cardiacă simptomatică sau angină pectorală. Pacienții randomizați în grupul cu hematocrit normal au prezentat o mortalitate semnificativ mai crescută și o proporție mai crescută de pierderi ale accesului vascular. Acești pacienți aveau însă de la început comorbidități cardiovasculare importante/mai severe vezi ghidul DOQI; la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pe o cohortă completă de 432 de pacienți din centrele de dializă din provincia canadiană Newfoundland, urmăriți de la inițierea dializei până la deces sau efectuarea unui transplant renal [Parfrey et al., 1996]. 32% dintre pacienți (N = 95) prezentaseră un istoric de angină pectorală sau de infarct miocardic la inițierea dializei. Timpul mediu până la apariția insuficienței cardiace a fost de 24 de luni la cei cu cardiopatie ischemică la inițierea hemodializei, față de 55 de luni la cei fără boală ischemică coronariană la debutul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dializat. în fapt, prevalența durerii anginoase depășește semnificativ prevalența reală a bolii arteriale coronariene. Chiar și la pacienții dializați tineri, cu puține comorbidități, din studiul lui Rostand și col. [1979], 26% au prezentat dureri anginoase tipice. Paradoxul aparent al prezenței anginei în condițiile unor coronare patente a fost confirmat și în alte studii [Rostand et al., 1986]. Explicațiile acestui fenomen paradoxal sunt reprezentate de: anemia severă (rară în epoca modernă, prin utilizarea pe larg a eritropoietinei umane recombinate genetic); boala arteriolelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
predialitice ale troponinei T (și ale CPK-MB) s-au corelat semnificativ cu supraviețuirea la 2 ani. Nivelurile serice mai mari de 0,1 ng/ml au reprezentat factori de risc independent pentru dezvoltarea de evenimente coronariene acute majore definite ca angină instabilă, infarct miocardic acut sau moarte de cauză coronariană ulterior acest risc crescând cu 90%. în schimb, nivelurile serice ale troponinei I nu au fost predictive pentru evenimente coronariene majore în acest studiu [Iliou et al., 2003]. O investigație și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de altă parte, troponina T este extrem de utilă și în predicția prognosticului pe termen scurt al pacienților cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice care prezintă sindroame coronariene acute. O investigație recentă, multicentrică, cuprinzând peste 7.000 de pacienți cu angină instabilă [Aviles et al., 2002] a arătat că subiecții care prezintă niveluri ale troponinei T mai mari de 0,1 ng/ml au un risc similar de a dezvolta infarct miocardic acut sau de a deceda, indiferent de nivelul clearance-ului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prezentat un beneficiu adițional de circa 10-12% în comparație cu aspirina. Administrarea adițională de dipiridamol la aspirină nu a produs beneficii suplimentare în comparație cu administrarea aspirinei în monoterapie. în toate categoriile de risc crescut (infarct miocardic în antecedente, infarct miocardic acut în curs, angină stabilă și instabilă, boală ischemică periferică, antecedente de AVC sau de accident cerebral ischemic tranzitoriu, fibrilație atrială), beneficiul absolut al administrării de antiagregante a depășit riscul sângerărilor majore. O altă metaanaliză [Sanmuganathan et al., 2001] a patru trial-uri controlate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
coronariene semnificativă la examinarea angiografică au o supraviețuire la doi ani de mai puțin de 50%. Din cauza faptului că majoritatea acestor pacienți sunt asimptomatici, managementul lor este controversat. Investigatorii s-au întrebat dacă procedurile de revascularizare coronariană ar reduce incidența anginei instabile, a infarctului miocardic acut și a morții de etiologie cardiacă. Au fost evaluate angiografic 151 de cazuri consecutive de DZID candidate la TR. 31 de pacienți prezentau stenoze peste 75% ale uneia sau mai multor artere coronariene, durerile toracice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a fibrilației atriale depinde în principal de rata de răspuns ventricular. La frecvențe normale, este de cele mai multe ori asimptomatică, în timp ce în cazul frecvențelor ventriculare rapide, simptomul principal este reprezentat de palpitații. în plus, în funcție de boala cardiacă consecutivă, pot fi prezente angina pectorală, dispneea, chiar edemul pulmonar acut. Prezența FA poate să determine o importantă deteriorare hemodinamică și clinică, din cauza pierderii funcției de contracție a atriului stâng și a sincronicității de contracție atrială. Ca urmare, se reduce umplerea ventriculară și funcția sistolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]