3,224 matches
-
și viața de familie. O întrebare-cheie care necesită răspuns: cum sunt percepute de către copii - de pildă, ca „moduri de a anticipa experiența autonomiei”, ca moduri de confruntare cu lumea adulților. Diferența (de conținut), dar mai ales de percepție a desenelor animate (și a altor emisiuni pentru copii), față de percepția celor pentru tineret: de verificat dacă desenele animate sunt văzute ca prezentări imaginare care îi feresc pe copii de lumea „reală” sau, dimpotrivă, ei exprimă, văzând aceste emisiuni, dorința „de a vedea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ca „moduri de a anticipa experiența autonomiei”, ca moduri de confruntare cu lumea adulților. Diferența (de conținut), dar mai ales de percepție a desenelor animate (și a altor emisiuni pentru copii), față de percepția celor pentru tineret: de verificat dacă desenele animate sunt văzute ca prezentări imaginare care îi feresc pe copii de lumea „reală” sau, dimpotrivă, ei exprimă, văzând aceste emisiuni, dorința „de a vedea realitatea” chiar când ea este idealizată. Se pare că dorința de integrare și înțelegere a realității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copil, într-un registru imaginar, în teritoriul adulților, ceea ce poate explica succesul unor emisiuni la copii). Toate pot fi și expresii ale unei precocități mai timpurii, ceea ce nu exclude decodificările „incitatorii” și chiar aberante. Unele emisiuni (seriale) sau chiar desene animate pot fi receptate ca expresii ale unor pulsiuni sau înclinații transgresive din partea copiilor (depășirea imaginară a ceea ce le este interzis, a regulilor stabilite de părinți sau de școală); este mai ales cazul receptării și căutării umorului îndrăzneț, chiar ușor impertinent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ceea ce le este interzis, a regulilor stabilite de părinți sau de școală); este mai ales cazul receptării și căutării umorului îndrăzneț, chiar ușor impertinent, de fapt adult (cum sunt unele episoade, scene chiar din Titeuf sau din multe alte desene animate). Acest umor este posibil a fi trăit ca o încercare imaginară a regulilor vieții în comun - ale căror modalități de aplicare le sunt prezentate copiilor, în unele ficțiuni clasice, sub o formă „normală” sau sub unghiul „derizoriului” (încălcările sunt și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pentru programele difuzate în orele de maximă audiență, reducându-se în aceste intervale programele și scenele violente și erotice, mai ales pe canalele generaliste; diversificarea ofertelor și accesului copiilor la programe specifice copiilor prin cablu și satelit (canale de desene animate și canale pentru tineret) ridică probleme și mai complicate. O întrebare importantă subzistă: televizorul mai este media de referință în perioada „multiecranelor” (PC, Internet, console de jocuri, DVD)? Mai ales că fiecare deschide la nevoie PC-ul său! Deci, o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
redusă la autocontrol, subestimarea greșelilor personale, imaturitatea conștiinței morale ca factor reglator de evaluare a situațiilor și de comportament supraexcitabilite emoțională); - dificultatea distingerii imaginarului de real: pentru preadolescenți nu este un efect posibil al transferului de la imaginar (ecranul televizorului: desene animate, seriale) la real (viață), ci rezultatul amalgamului confuz al celor două universuri, la ei predominând credința în realitatea televizuală și tendința accentuată de identificare mimetică cu personaje, acțiuni, situații de pe micul ecran; - violența coabitează aproape natural cu specificul mediumului televiziune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
băieții buni pentru a-i învinge pe cei răi”. De aici, copiii învață că violența este nu numai necesară, ci și „eroică”, mai mult că ea este forma cea mai frumoasă de eroism. Violența este amuzantă: mai ales în desenele animate, personajele sunt antrenate să se lovească între ele ca într-o joacă (dimensiunea ludică a violenței este supralicitată în multe ficțiuni, ceea ce o face atrăgătoare). Violența este sursă de plăcere: mai ales în filme și seriale de acțiune, majoritatea personajelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
analiză calitativă a reprezentărilor violenței urmărind aprecierea: 1. contextului violenței TV; 2. nivelului de gratuitate al scenelor violente; 3. modului de integrare narativă în trama discursivă; 4. formelor de reprezentare a violenței inacceptabile pentru americani, inclusiv cele incluse în desene animate care valorizează excesiv violența („Batman”, „X-men”, „Power Rangers”) sau în seriale difuzate internațional, ca „Texas Walker Ranger”, „X-files” etc. Studiile mai constată o tendință de reducere a violenței în programele difuzate în prima parte a serii (protecția minorilor), dar pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copiilor, în special în ceea ce privește actele de omucidere ale acestora de la vârste tot mai mici - „Celebrarea” războinicilor, durilor și justițiarilor: personajele sunt apreciate mai mult pentru duritate decât pentru inteligență, sensibilitate și umor. Asemenea serialelor de acțiune și thrillerelor și desenele animate violente transmit disimulat un mesaj periculos și dezinhibant: violența nu este oribilă și nimeni nu este rănit sau ucis cu adevărat. Iar de la ficțional la real nu e decât un pas, trecerea la real fiind ca și insesizabilă pentru copil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de televiziune (încă foarte rare în lume la ora actuală) destinate copiilor sub trei ani sunt numite cu ironie „tele-tetine” (un canal israelian intitulat „Baby TV”). Pe de altă parte, mulți gânditori acuză raritatea canalelor TV (în afara celor de desene animate) destinate special copiilor de vârstă școlară, adolescenților și tinerilor, ceea ce are ca efect că, în medie, 80% dintre emisiunile vizionate de copii sunt adresate, de fapt, adulților. Anchetele noastre confirmă această constatare prin evidențierea situării vârfurilor de audiență TV ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
empatice diferite, o imatură experiență a lumii însăși, precum și a mediului televiziune. Distincția dintre real și imaginar este esențială pentru producerea, de pildă, a efectelor violenței televizuale asupra copiilor: la vârsta preșcolară este dificil pentru copii să vadă în desenele animate (în general îmbibate de violență, ele conținând, conform cercetărilor noastre, de 7 ori mai multe scene de violență decât celelalte programe) doar o lume imaginară. Pentru un copil de 8 ani, spre exemplu, cuvântul „real” pare să însemne „ceea ce există
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violenței televizuale asupra agresivității manifestate după vizionare este probabil mai mare decât în cazul unor adolescenți sau tineri tocmai din cauza indistincției dintre real și imaginar: pentru preadolescenți agresivitatea nu este un efect posibil al transferului de la imaginar (ecranul televizorului, desene animate, filme etc.) la real (viață), ci rezultatul amalgamului confuz al celor două universuri. Adolescenții sunt mai înclinați să se îndoiască de realitatea conținuturilor televizuale, fiind mai puțin înclinați să se identifice prin mimetism cu personajele televizuale, decât preadolescenții, aceștia fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Emisiunile (programele) TV urmărite, de obicei, de către elevii clasificați în cele trei grupe sunt destul de diverse. Totuși, în cazul elevilor de 7-10 ani se detașează net programele de desene animate (25%). Acestea sunt urmate de telenovele (9%). Emisiunile de desene animate sunt pe primul loc și pentru elevii din grupa 11-14 ani, dar într-o proporție mai mică, de 13%. Elevii din grupa de 15-18 ani se orientează spre mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Emisiunile (programele) TV urmărite, de obicei, de către elevii clasificați în cele trei grupe sunt destul de diverse. Totuși, în cazul elevilor de 7-10 ani se detașează net programele de desene animate (25%). Acestea sunt urmate de telenovele (9%). Emisiunile de desene animate sunt pe primul loc și pentru elevii din grupa 11-14 ani, dar într-o proporție mai mică, de 13%. Elevii din grupa de 15-18 ani se orientează spre mai multe tipuri de emisiuni, fără ca vreuna dintre acestea să domine, începând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violența transmisă prin emisiunile TV Evaluarea directă a atitudinii elevilor în raport cu actele de violență (scene cu bătăi, lupte, crime, certuri etc) vizionate la TV a inclus două dimensiuni: pe de o parte, aprecierea volumului de violență transmisă, prin filme, desene animate și știri în raport cu ceea ce elevii consideră că ar fi necesar și, pe de altă parte, evaluarea efectului sau a influenței scenelor de violență vizionate la TV, așa cum sunt ele percepute de către elevii expuși la acest fenomen mediatic. În ceea ce privește percepția volumului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
scenelor de violență vizionate la TV, așa cum sunt ele percepute de către elevii expuși la acest fenomen mediatic. În ceea ce privește percepția volumului sau conținutului scenelor de violență se observă o situație diferită pe cele trei tipuri de emisiuni TV, respectiv filme, desene animate și știri. În primele două cazuri (filmele și desenele animate), întâlnim o violență fictivă, iar în al treilea caz (știrile) - o violență reală. Astfel, violența din filme este considerată de către 43-44% dintre elevii fiecărei grupe de vârstă prea multă și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de către elevii expuși la acest fenomen mediatic. În ceea ce privește percepția volumului sau conținutului scenelor de violență se observă o situație diferită pe cele trei tipuri de emisiuni TV, respectiv filme, desene animate și știri. În primele două cazuri (filmele și desenele animate), întâlnim o violență fictivă, iar în al treilea caz (știrile) - o violență reală. Astfel, violența din filme este considerată de către 43-44% dintre elevii fiecărei grupe de vârstă prea multă și către 33-45% ca fiind câtă trebuie. Doar între 9-12% dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
23. După părerea ta filmele conțin scene de violență (scene cu bătăi, lupte, crime, certuri etc.)? (în funcție de mediul rezidențial) Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Violența în desenele animate este percepută însă diferit față de cea din filme. În raport cu cele trei grupe de vârstă (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani) violența în desene animate este considerată „prea puțină” mai mult de către elevii din categoria 11-14 ani (50%) comparativ cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Violența în desenele animate este percepută însă diferit față de cea din filme. În raport cu cele trei grupe de vârstă (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani) violența în desene animate este considerată „prea puțină” mai mult de către elevii din categoria 11-14 ani (50%) comparativ cu cei din celelalte două grupe de vârstă (41%), pe când cei de 15-18 ani consideră că acest tip de violență este prea multă (16%) comparativ cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prea multă (16%) comparativ cu cei din grupul de vârstă de 7-10 ani (13%) și cei de 11-14 ani, care consideră că este „prea multă” într-o proporție mai mică (10%) (vezi graficul 24). Graficul 24. După părerea ta, desenele animate TV conțin scene de violență (scene cu bătăi, lupte, crime, certuri etc.)? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Aprecierea violenței din desenele animate nu este semnificativ diferită de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
24. După părerea ta, desenele animate TV conțin scene de violență (scene cu bătăi, lupte, crime, certuri etc.)? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Aprecierea violenței din desenele animate nu este semnificativ diferită de structura elevilor pe sexe (gen), și nici în funcție de mediul urban-rural. Violența transmisă prin emisiunile de știri (violența reală) este percepută de elevi ca fiind prea multă, deci suprareprezentată, de toate cele trei grupe de elevi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
efecte încă nemăsurate în România, dar nefaste din punct de vedere al personalității, dacă am ține seama de experimentele evaluative din alte țări. Un cotidian central din martie 2006 (vezi Adevărul, 25 martie 2006) prezintă, sub titlul „Violența din spatele desenelor animate”, situația unui copil de 5 ani din orașul Slatina care a fost respins de la trei grădinițe pe motiv că avea un comportament violent. Deși bine dotat intelectual, micuțul obișnuia să reacționeze violent în relațiile cu colegii de grădiniță folosind replici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ani din orașul Slatina care a fost respins de la trei grădinițe pe motiv că avea un comportament violent. Deși bine dotat intelectual, micuțul obișnuia să reacționeze violent în relațiile cu colegii de grădiniță folosind replici și amenințări preluate din desenele animate vizionate la televizor. Poate că un astfel de comportament violent nu este generat numai de televiziune și poate că acesta este un caz extrem. Studiile de specialitate (vezi Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minții umane, Editura Evanghelios, 2005) arată însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a acestor băieți era anulată (Huesmann, 1986b). - Copiii expuși la violență televizuală pot deveni insensibili față de violența reală, pot vedea lumea ca pe un loc rău și se tem că se poate uza de forța fizică pentru rezolvarea conflictelor. - Desenele animate, în special, pot fi o sursă de stereotipuri negative cu privire la unele minorități - S-a observat că, atunci când părinții privesc la televizor în compania copiilor și nu discută cu ei despre ceea ce se întâmplă pe micul ecran, copiii pot deveni mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
efectele asupra tinerilor Expunerea la TV se măsoară cu variabilele corespunzătoare expunerii la TV în zilele lucrătoare și la sfârșit de săptămână, la care se adaugă variabila de consum privind emisiunile cu cea mai mare cantitate de violență: filmele, desenele animate și știrile (Ștefănescu, 2005). Percepția violenței din emisiunile televizate se stabilește pe baza percepției subiective a violenței din filme, desene și știri. Efectele pe termen scurt au fost considerate răspunsurile la întrebarea privind influența scenelor de violență urmărite la televizor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]