KorAP: Find »[drukola/base=antagonism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...41 >

1,021 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

microfizică nu rămâne mereu la nivelul discretului ci formează în altă parte un univers nou, o manifestare energetică distinctă, care este tocmai materia psihică. Acest lucru se petrece grație arborescenței deductive înscrisă în energie, adică succesiunii sistemelor de sisteme cu antagonism simetric, care se succed datorită faptului că dinamismele antagoniste, în oscilația lor ritmică, trec regulat prin acest punct de relativ echilibru. Aceasta înseamnă că materia psihică nu este o a patra materie ci este de aceeași esență cu materia microfizică

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
unei omnisciențe și omnipotențe în laborioasă și perpetuă devenire"536. El consideră că aceasta ar putea fi baza pentru o nouă religie, o religie a stării T am putea spune, o religie care pune contradicția în chiar ființa divinității, un antagonism intensificat din care se naște totul și care susține totul. Prin aceasta, el se apropie de gândirea unor mari mistici, care au avut intuiția caracterului contradictoriu al ideii de Divinitate. În acest sens, îl amintește pe Jacob Böhme. Solange de

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
că "divinitatea astfel concepută se află la baza și în esența lucrurilor"538. Am să rezum această lungă prezentare spunând că, pentru Ștefan Lupașcu, lumea în întregul ei este organizată după o logică dinamică a contradictoriului. Esența acesteia este principiul antagonismului sau principiul contradicției dinamice. În această organizare dinamică contradictorie a realității, miezul este starea T. Toate desfășurările antagonice ale energiei trec periodic prin starea T. Lumea, în toate aspectele ei, își află miezul într-o stare de maximă tensiune antinomică

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui nou eon dogmatic, propune "exercițiul unei mentalități deschise, integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga însuși, care vedea în ideea complementarității metoda sa a antinomiei transfigurate. Însă, el părea să nu distingă foarte clar ideea complementarității de alte interpretări ale dualității undă-corpuscul din

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dinamism/stabilitate", "invarianță/variație", "identitate/alteritate" etc.). În legătură cu acestea din urmă, Morin susține că ele ne apropie de nucleul principal al complexității, care se află mai ales în asocierea a ceea ce este considerat antagonist: "Complexitatea corespunde, în acest sens, irupției antagonismelor în inima fenomenelor organizate, irupției paradoxurilor și contradicțiilor în inima teoriei. Problema gândirii complexe este, din acest moment, de a gândi împreună, fără incoerență, două idei contrare"855. Totul este să se găsească calea de a transforma o disjuncție, ireductibilă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Editura Academiei, București, 1960, 1968. Jung, Carl Gustav, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. Kovalevsky, Jean, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Lipovanu, Ioana, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Lipovanu, Ioana, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Paris, 1935. Lupașcu, Ștefan, Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992. Lupașcu, Ștefan, Logică și contradicție, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. Lupașcu, Ștefan, Omul și cele trei etici ale sale, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 1999. Lupașcu, Ștefan, Principiul antagonismului și logica energiei, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000. Lupașcu, Ștefan, Universul psihic, Editura Institutul European, Iași, 2000. Marcus, Solomon, Paradoxul, Editura Albatros, București, 1984. Marcus, Solomon, Timpul, Editura Albatros, București, 1985. Marcus, Solomon, "Tipuri de înțelegere în cunoașterea contemporană", în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea, Editura Polirom, Iași, 1999. Nicolescu, Basarab; Stavinschi, Magda (eds.), Știință și religie. Anatagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Nicolescu, Basarb, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinski (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Noica, Constantin, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Noica, Constantin, "În lumina veacului XX", în Istoricitate și eternitate, Editura Capricorn, București, 1989. Noica, Constantin, "O

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
anticorpuscul etc.). Însă, o asemenea stare de lucruri, departe de a anihila orice logică, părea, dimpotrivă, să pretindă spiritului uman una cu totul nouă, oricât de incomodă ar fi fost ea la început pentru deprinderile noastre mentale" (Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000, p. 6). 454 Ibidem, p. 253. 455 Stéphane Lupasco, "Energia și materia vie", în Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982, p. 246. 456 Ibidem, p. 254. 457 Ibidem, p. 251

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în Logica dinamică a contradictoriului, p. 23 461 Benjamin Fondane, Ființa și cunoașterea, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000, p. 23. 462 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 53. 463 "Orice fenomen, în "existențialitatea" sa, este condiționat de un antagonism de factori contradictorii. Orice cantitate, orice relație, orice formă "pozitivă" de la nivelul realității naturale, fizice, biologice comportă un antagonism indispensabil (...). Dar și realitatea matematică, logică, filosofică, întreaga istorie a gândirii speculative mărturisesc despre aceeași luptă, care subzistă ireductibil chiar acolo

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
23. 462 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 53. 463 "Orice fenomen, în "existențialitatea" sa, este condiționat de un antagonism de factori contradictorii. Orice cantitate, orice relație, orice formă "pozitivă" de la nivelul realității naturale, fizice, biologice comportă un antagonism indispensabil (...). Dar și realitatea matematică, logică, filosofică, întreaga istorie a gândirii speculative mărturisesc despre aceeași luptă, care subzistă ireductibil chiar acolo unde interpretarea cea mai subtilă părea să o fi suprimat, între dinamisme, principii sau termeni logici contradictorii" (Vasile Tonoiu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Lupașcu în prefața lucrării sale, Experiența microfizică... (Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, p. 31). 466 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 25. 467 Ibidem, pp. 31-32. 468 Acestui principiu îi va dedica cartea Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie, Paris, 1951. 469 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 26. 470 Ibidem, p. 27. 471 Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, p. 277. 472 Ibidem, pp. 277-278. 473 Ibidem, p. 279

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
472 Ibidem, pp. 277-278. 473 Ibidem, p. 279. 474 Ibidem, p. 280. 475 Ibidem. 476 Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în Revista de filosofie, nr. 4, 1998, p. 491. 477 Ibidem, p. 488. 478 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 11. 479 Solomon Marcus, Timpul, Editura Albatros, București, 1985, p. 150. 480 Deși descoperită ulterior formulării principiului antagonismului, ideea terțului inclus va deveni "cheia de boltă a filosofiei lupașciene" (Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și terțul inclus

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Lupașcu", în Revista de filosofie, nr. 4, 1998, p. 491. 477 Ibidem, p. 488. 478 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 11. 479 Solomon Marcus, Timpul, Editura Albatros, București, 1985, p. 150. 480 Deși descoperită ulterior formulării principiului antagonismului, ideea terțului inclus va deveni "cheia de boltă a filosofiei lupașciene" (Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și terțul inclus", în Petru Ioan (coord.), Ștefan Lupașcu: un gânditor pentru mileniul trei, vol. 2, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2001, p. 6). 481 Ștefan

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
inclus va deveni "cheia de boltă a filosofiei lupașciene" (Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și terțul inclus", în Petru Ioan (coord.), Ștefan Lupașcu: un gânditor pentru mileniul trei, vol. 2, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2001, p. 6). 481 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 27. 482 Ibidem, p. 11. 483 Ibidem, p. 12. 484 Ibidem. 485 Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în op. cit., p. 490. 486 Ibidem, p. 491. 487 Ibidem, p. 493. 488 Ștefan Lupașcu, Principiul

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și logica energiei, p. 27. 482 Ibidem, p. 11. 483 Ibidem, p. 12. 484 Ibidem. 485 Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în op. cit., p. 490. 486 Ibidem, p. 491. 487 Ibidem, p. 493. 488 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 15. 489 Ibidem, p. 15-16. 490 Ibidem, p. 19. 491 Ibidem, p. 20. 492 Ibidem, p. 21. 493 Ibidem, p. 25. 494 Ibidem, pp. 25-26. 495 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 53. 496

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
490 Ibidem, p. 19. 491 Ibidem, p. 20. 492 Ibidem, p. 21. 493 Ibidem, p. 25. 494 Ibidem, pp. 25-26. 495 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 53. 496 Solomon Marcus, Timpul, p. 155. 497 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 26. 498 Ibidem, p. 27. 499 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., pp. 29-50. 500 Ibidem, p. 39. 501 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 58. 502 "Materia-energie fizică și materia-energie vie sunt

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
p. 53. 496 Solomon Marcus, Timpul, p. 155. 497 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 26. 498 Ibidem, p. 27. 499 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., pp. 29-50. 500 Ibidem, p. 39. 501 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 58. 502 "Materia-energie fizică și materia-energie vie sunt potențial conținute într-o a treia materie, materia cuantică, aceasta fiind țesătura întregului univers" (Solomon Marcus, Timpul, p. 154). 503 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p.

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Ibidem, p. 29. 636 Ibidem, p. 31. 637 Ibidem, p. 34. 638 Ibidem, p. 36. 639 Ibidem, pp. 36-37. 640 Ibidem, p. 38. 641 Basarb Nicolescu, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinski (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, pp. 42-43. 642 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, p. 39. 643 Lucru subliniat de către Gaston Bachelard încă din deceniul patru al secolului trecut. A se vedea în acest sens lucrarea sa Noul spirit științific

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
717 Olivier Abiteboul, Le paradoxe apprivoisé, Paris, Flammarion, 1998. 718 Gilles Deleuze, Logique du sens, Les Éditions du Minuit, Paris, 1969. 719 Cf. Jean Kovalevsky, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, p. 121. 720 Prin aceasta, Blaga anticipa o preocupare a epistemologiei contemporane pentru nuanțarea conceptului de raționalitate, în sensul că împreunarea dintre raționalitate și noncontradicție nu este chiar atât de strânsă cum

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Horia, "Préface à une rénovation", în Lucian Blaga, L'Éon dogmatique, Editions L'Age d'Homme, Laussane, 1988. 753 Noua reprezentare a lumii, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, p. 60. 754 Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. 755 Lucian Blaga, Experimentul și spiritul matematic, pp. 129-130. 756 Ibidem, p. 130. 757 Niels Bohr, Fizica atomică și cunoașterea umană, p. 56. 758 Ioan Biriș, Totalitate, sistem, holon, Editura Mirton, Timișoara

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471

care i-au susținut. Primii sînt trași pe roată sau spînzurați, ceilalți sînt exilați iar orașele condamnate să plătească amenzi grele. Cînd săracii și bogații se unesc împotriva abuzurilor regale, rar se întîmplă ca această alianță să reziste mult timp antagonismelor care îi despart. Îngrijorați de soluțiile extreme spre care foametea îi împinge pe cei săraci, burghezia sfîrșește prin a accepta autoritatea statului, singura capabilă să restabilească ordinea. Greutățile conjuncturii economice, decăderea unor regiuni ale continentului, reapariția foametei și a epidemiilor

Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

fie cuantificabil ?i deci aplicabil diferitelor contexte. Le Play nu seam?n? deloc cu un cercet?tor �n accep?ia modern? a termenului. La el, cunoa?terea era pus? deschis �n slujba unui proiect ideologic: ��n mijlocul confuziei ideilor, a antagonismului claselor ?i a diviz?rîi p?r?ilor, nimic nu este mai urgent dec�ț �ntemeierea adev?rurilor esen?iale, sau refuzul erorilor funeste, pe o metod? la fel de fecund? prin rigoarea să că ?i procedeele cele mai exacte ale ?tiin

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
propun o interpretare naturalist? a fenomenelor sociale. Foarte remarcate s�nt scrierile ce se apleac? asupra no?iunii de ras?, pe care mul?i o cred fondat? pe disciplinele noi, precum antropologia ?i istoria. Augustin Thierry, de exemplu, face din antagonismul raselor un motor al progresului istoric. Henri Martin, �n monumentala să Histoire de France, �ncearc? s? arate persisten?a, de-a lungul secolelor, a unei rase galice plec�nd de la care s-ar fi edificat Fran?a modern?. Renan �nsu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
prin diversitatea doctrinelor sale, pozitivismul apare drept curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a lor, foarte revelatoare pentru antagonismul latent dintre ?colile na?ionale de g�ndire. Filosofia german? contra pozitivismului Reac?ia cea mai interesant? vine de la filosofii ?i istoricii germani care, dincolo de influen?a lui Hegel, apar tributare argumentelor avansate de c?tre Leopold von Ranke asupra

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]