KorAP: Find »[drukola/base=antagonism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...41 >

1,002 matches

Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759

E. M : E vorba mai degrabă de influența lui Lupasco asupra mea. Nu-mi mai amintesc exact cronologia, dar începînd din clipa în care am citit una din cărțile sale, am fost frapat de concepția sa fundamentală despre contradicție, principiul antagonismului și relația dintre actual și virtual. În fond, trebuie să spun că, sub un alt nume, este ideea pe care am reluat-o în ceea ce numesc dialogica, pentru că dialogica presupune o relație în același timp complementară, antagonistă și, eventual, concurențială

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
imaginar) și L'Homme et la mort (Omul și moartea). Deci Lupasco nu m-a cunoscut prin textele mele, eu îi cunoșteam scrierile și am vrut să-l întîlnesc. B. N.: Data este importantă, pentru că în 1951 Lupasco publica Principiul antagonismului și logica energiei, unde, pentru prima oară, introduce explicit terțul inclus. E. M.: Probabil că am citit-o destul de repede, prin anii cincizeci. B. N.: Am găsit în arhivele lui Lupasco o vedere pe care i-ai trimis-o din Bretania

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
N.: În scrisoarea sa, Lupasco spune: "Fără îndoială, v-a deranjat cuvîntul determinism, în legătură cu evenimentul. Dar, mai întîi, o logică nu este o metafizică. Pe de altă parte, de-a lungul lucrărilor mele, nu am făcut decît să degajez logica antagonismului și complementarității contradictorii..." E. M.: Sunt două tipuri de probleme: una la nivelul cuvîntului determinism, cealaltă la nivelul cuvîntului metafizică. "Determinism, e foarte posibil, pentru că în fond, pentru mine, ideea de a face acel număr despre eveniment însemna cumva să fac

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
în 1940 la București, la Fundația Regală pentru Literatură și Artă); a 2-a ediție: Monaco, Rocher, "L'esprit et la matière", 1989, prefață de Basarab Nicolescu. • Logique et contradiction, Paris, PUF, "Bibliothèque de philosophie contemporaine", 1947. • Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie Prolégomènes à une science de la contradiction, Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951; a 2-a ediție: Monaco, Rocher, "L'esprit et la matière", 1987, prefață de Basarab Nicolescu. • Les trois matières

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
cele trei etici ale sale, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 1999, traducere de Vasile Sporici. • Universul psihic, Iași, Institutul European, 2000, traducere și studiu introductiv de Vasile Sporici. • Logică și contradicție, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2005, traducere de Vasile Sporici. • Principiul antagonismului și logica energiei, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2005, traducere, note și postfață de Vasile Sporici. CONVORBIRI : • "Incontro con Stéphane Lupasco", interviu realizat de Giancarlo Marmori, Revue ABC, 4 decembrie 1960. • "Quel est l'événement le plus important de 1963 ? 25

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Babel Editeur, Mazamet, 1985, în 20 exemplare ilustrate cu o acvaforte de Benrath și 200 exemplare incluzînd reproducerea unui tablou de Benrath; acest text a fost apoi publicat sub titlul Despre pictura abstractă, Mazamet, Babel Editeur, 1992. • "Le principe d'antagonisme et l'art abstrait", Ring des Arts, 1960, cu ilustrații de Georges Mathieu, cu contribuția lui Jean-François Revel, Pierre Restany, Abraham Moles, Georges Mathieu, Alain Bosquet et al. • "L'axiome du choix, le principe de Pauli et le phénomène vital

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
ouvrages de M. Stéphane Lupasco", Dialectica, vol. 1, nr. 4, 1947. * Jacques Fauve, Chemins de la logique humaine, Paris, Réforme, 1947. * Édouard Morot-Sir, " S. Lupasco, Logique et contradiction", Revue des sciences humaines, nr. 49, ianuarie-martie 1948. * Robert Amadou, "Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie de Stéphane Lupasco", La Gazette des lettres, 15 august 1951. * André Breton, "Les artistes se soucient moins de beauté que de liberté", opinii culese de André Parinaud, Arts, 7 martie 1952, p. 7. * Karel

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Iqbal au-jourd'hui", Le Monde, 29 decembrie 1977. * Salvador Dali, Le Monde, 12-13 februarie 1978, p. 12. * Alain de Benoist, "Les dix livres qui ont fait avancer la pensée", Le Figaro magazine, 22 decembrie 1978. * Jacques Costagliola, "Le principe d'antagonisme structurant de Lupasco", Agressologie, vol. 20, nr. 1, 1979. * Jacqueline Renaud, "Science et poli-tique", Science et Vie, octombrie 1979. * Vasile Sporici, " Fragmente din scrierile de estetică ale lui Ștefan Lupașcu", Caietele Teatrului Dramatic Bacovia, nr. 33, 1979. * Vasile Sporici, "Interviul

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
într-o vastă sinteză pluridisciplinară", Contemporanul, nr. 40, 3 octombrie 1980. * Pierre Solié, "Ouverture sur l'unité du monde", Cahiers de psychologie jungienne, nr. 28, "Synchronicité. Correspondance du psychique et du physique", trimestrul I, 1981. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu. Principiul antagonismului și logica energiei", Cronica, nr.30, 24 iunie 1981. * Marie-Claude Dupré, "Sous l'échange, l'inceste. Brève relecture des "Structures élémentaires de la parenté"", L'Homme, vol. XXI, nr. 3, iulie-septembrie 1981. * Vasile Sporici, "Însemnări despre gândirea filozofică a lui Ștefan

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
parțial) operei lui Stéphane Lupasco * G. Yvette Thomas, Au seuil d'un nouveau paradigme. Le baroque à la lueur des théories lupasquiennes, teză de doctorat, departamenul de studii franceze și italiene, Universitatea din Arizona, 1982. * Jean-Pierre Chevalier, Le principe d'antagonisme de Stéphane Lupasco et ses implications psychologiques, littéraires et phénoménologiques, memoriu, sub conducerea lui Edgar Morin, Paris, EHESS, 1983. * Paul Ghils, Langage et contradiction. Les structures du contradictoire dans la linguistique de Roman Jakobson, memoriu coordonat de F. Lowenthal, Facultatea

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
de Basarab Nicolescu. În ediția franceză, a fost suprimat capitolul Considérations préliminaires (Considerații preliminare) din ediția română. 10 Ibid., ediția română, pp. 20, 7, 14. 11 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit. , pp. 30-31. 12 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie. Prolégomènes à une science de la contradiction (Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției), Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951. 13 Basarab Nicolescu, Le Tiers inclus. De la physique

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
din ediția română. 10 Ibid., ediția română, pp. 20, 7, 14. 11 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit. , pp. 30-31. 12 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie. Prolégomènes à une science de la contradiction (Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției), Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951. 13 Basarab Nicolescu, Le Tiers inclus. De la physique quantique à l'ontologie (Terțul inclus. De la fizica cuantică la ontologie), in Stéphane Lupasco

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
32 Ludovic de Gaigneron, L'Image ou le drame de la nullité cosmique (Imaginea sau drama nulității cosmice), Paris, Le Cercle du Livre, 1956, pp. 184-185. 33 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, op. cit., p. 71. 34 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie, op. cit., p. 70. 35 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., pp. 48, 20. 36 P.A.M. Dirac, The Prediction of Antimatter (Predicția antimateriei), (H.R. Crane lecture), Ann Arbor, University of Michigan, 1978, p.13

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
M. A. H. MacCallum, Twistor Theory: an Approach to the Quantization of Fields and Space-Time (Teoria "twistorilor": o abordare a cuantificării cîmpurilor și a spațiului-timp), Physics Reports, vol. 6C, n° 4, 1973, p. 243. 38 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie, op. cit., pp. 71, 99, 112, 114. 39 Ibid., pp. 101, 110. 40 Ibid. p. 105. 41 Pentru domeniul muzical, a se vedea Costin Cazaban, Le Temps de l'immanence contre l'espace de la transcendance

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Pompiliu Crăciunescu, L' "état T" et la transcosmologie poétique (" Starea T" și transcosmologia poetică), in Stéphane Lupasco L'Homme et l'œuvre, op. cit., pp. 183-216. 42 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., pp. 20-21. 43 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie, op. cit., p. 80. 44 Mereu inventivi în plan terminologic, fizicienii numesc "democrație dimensională" proprietatea următoare, care apare în teoria superunificării M (litera M semnificînd, în funcție de autori, " magie", "mister" sau "membrană", membrana fiind un obiect

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
appliquée ("Jocuri de limbaj" și "Terț inclus": noi instrumente pentru etica aplicată), Sherbrooke, GGC, 2000; Le nomade polyglotte. L'excellence éthique en postmodernité (Nomadul poliglot. Excelența etică în postmodernitate), Montréal, Bellarmin, 2000, pp. 163-201. 1 Stéphane Lupasco, Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie Prolégomènes à une science de la contradiction, Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951; a 2-a ediție : Monaco, Rocher, "L'esprit et la matière", 1987, p. 3. 2 Ibid., p. 9. 3

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Review US Lines, 1953, sub conducerea lui Georges Mathieu, caiet central, cu contribuții ale lui Louis de Broglie, Norbert Wiener, Serge Lifar, A. Rolland de Renéville ș.a. Revista a fost difuzată în 15.000 exemplare; Stéphane Lupasco, " Le principe d'antagonisme et l'art abstrait", Ring des Arts 1960, ilustrații de Georges Mathieu, cu contribuții de Jean-François Revel, Pierre Restany, Abraham Moles, Georges Mathieu, Alain Bosquet ș.a. 18 "Les trois matières vue par Mathieu", Arts, 3 ianuarie 1961. 19 Georges Mathieu

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
65. 16 Stéphane Lupasco, art. cit., pp. 59,60. 17 Cioran, Exercices d'admiration, op. cit., pp. 155-156. 18 Benjamin Fondane, art. cit.; sublinierea ne aparține. 19 Michael Finkenthal, in Benjamin Fondane, op. cit., p. 20. 20 Stéphane Lupasco, Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie. Prolégomènes à une science de la contradiction, Monaco, Rocher, "L'Esprit et la matière", 1987, p. 21. 21 Simona Modreanu, Cioran, Paris, Oxus, "Les Roumains de Paris", 2003, p. 197. 22 Benjamin Fondane, scrisoare către

[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663

țesut o unitate, ea însăși multilaterală și contradictorie. Europa modernă s-a autoconstituit într-un haos procreator în care s-au împreunat puteri ale ordinii, dezordinii și organizării. Pînă la începutul secolului XX, Europa nu exista decît în acele diviziuni, antagonisme și conflicte care, într-un anume fel, i-au dat naștere și au ținut-o în viață. Iată de ce trebuie abandonată orice convingere privind o Europă închegată, clară, distinctă, armonioasă, trebuie respinsă orice idee a unei esențe sau substanțe europene

Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
și au ținut-o în viață. Iată de ce trebuie abandonată orice convingere privind o Europă închegată, clară, distinctă, armonioasă, trebuie respinsă orice idee a unei esențe sau substanțe europene primordiale, trebuie alungat gîndul unei realități europene ce precede diviziunea și antagonismul. Dimpotrivă, Europa trebuie să se regăsească în acestea. În mod concret, explozia Creștinătății a făcut posibilă apariția acestor realități europene prin origine pe care le reprezintă statele-națiuni, umanismul și știința, iar în cadrul diviziunilor și antagonismelor dintre statele-națiune se va răspîndi

Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
europene ce precede diviziunea și antagonismul. Dimpotrivă, Europa trebuie să se regăsească în acestea. În mod concret, explozia Creștinătății a făcut posibilă apariția acestor realități europene prin origine pe care le reprezintă statele-națiuni, umanismul și știința, iar în cadrul diviziunilor și antagonismelor dintre statele-națiune se va răspîndi și impune noțiunea de Europă. Iată-ne în chiar miezul dificultății de a gîndi Europa în momentul în care sîntem obișnuiți cu modul clasic de gîndire, unde ideea de unitate diluează ideea de multiplicitate și

Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
rupturi. Ea se naște și se nutrește din ele. Să recapitulăm: separarea dintre Roma și Bizanț (secolul al V-lea); ruperea legăturii cu Mediterana (secolul al VIII-lea); schisma dintre catolici și bizantini (secolul al XI-lea), care va accentua antagonismul dintre germani (deveniți catolici) și slavi (deveniți în mare parte ortodocși); ruptura dintre Papalitate și Imperiu (sec. XI-XIII), care traduce într-o perspectivă mai largă separarea dintre puterea spirituală și puterea temporală. Toate aceste separări, fisuri și rupturi se reconstituie

Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
și capitaliste, dezvoltarea statelor naționale se realizează toate în și prin această luptă a tuturor împotriva tuturor. În erupția Timpurilor moderne, totul pare a fi haos și conflict: lupte între clase, lupte între state, lupte între religii, lupte între idei. Antagonismele, cu instabilitățile și răsturnările lor, se fac simțite pretutindeni. Războaiele devin consubstanțiale statelor naționale. Crizele economice abundă. Aurul care se revarsă dinspre America aduce belșug, distrugere, delir. Or, așa cum au arătat, pornind de la puncte de vedere diferite, Joseph Needham și

Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
o societate ierarhizată, statornicită și rigidizată de birocrația celestă. Nu au avut loc nici emanciparea clasei negustorești, nici legături între înțelepții mandarini și inovatorii meșteșugari. China a rămas practic împietrită în și prin homeostaza sa sociologică. În schimb, dezechilibrele și antagonismele europene vor genera progrese economice, sociale, tehnice, politice și culturale, care vor provoca la rîndul lor noi dezechilibre și antagonisme creatoare. Toate aceste dezvoltări combinate, concurente, opuse, complementare reprezintă adevărate clocotiri istorice. Imaginea clocotirii ne este utilă în virtutea conotației sale

Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
înțelepții mandarini și inovatorii meșteșugari. China a rămas practic împietrită în și prin homeostaza sa sociologică. În schimb, dezechilibrele și antagonismele europene vor genera progrese economice, sociale, tehnice, politice și culturale, care vor provoca la rîndul lor noi dezechilibre și antagonisme creatoare. Toate aceste dezvoltări combinate, concurente, opuse, complementare reprezintă adevărate clocotiri istorice. Imaginea clocotirii ne este utilă în virtutea conotației sale termodinamice, în care căldura înseamnă agitație dezordonată. Experiența extrem de simplă a "instabilității lui Benard" arată că atunci cînd este încălzit

Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]