1,502 matches
-
și căutăm o comuniune esențială Între noi și spectatori. Cum evenimente catastrofice ne amenință din ce În ce mai mult viața curentă, găsesc și mai justificată credința În intuiția care m-a ghidat Încă din copilărie, aceea a teatrului ca loc al speranței, ca antidot Împotriva pesimismului. Pe Aeroportul JFK Îmi regăsisem calmul, dar fără nici un merit personal. Într-o secundă, asigurările pe care le primisem la telefon, că totul era În ordine cu tatăl meu, mă făcuseră să trec de la disperare la liniște. Schimbarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și eu care auzisem că sunteți un om cult !”. Acolo nu aveai recurs la dicționar pentru a completa lacunele sau a decide un pariu. Oricum, nu numai în închisoare, dar mai ales acolo, sau în alte circumstanțe vitrege, memoria reprezintă antidotul deprimării. Nu pot fi deloc de acord cu celebrul vers al lui Dante : nessun maggior dolore... Cel puțin experiența mea m-a convins de contrariu. Erau acolo și unii care nu suportau să se evoce vremurile mai bune, asta îi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a numit-o Teodor Mazilu. Iar pentru acești oameni atât de febrili, atât de dramatici, așa-numiții „trăiriști”, despre care se poate spune că la noi, în epoca respectivă, au anticipat, într-un fel, existențialismul de după război, Caragiale era un antidot incomod. Binențeles, și acuma i un antidot foarte incomod, la alt soi de supralicitări, și sunt unii acum care, dacă ar putea - da’ noroc că nu se poate - l-ar suprima din cultura noastră ! Dar în epoca respectivă, deși Caragiale
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acești oameni atât de febrili, atât de dramatici, așa-numiții „trăiriști”, despre care se poate spune că la noi, în epoca respectivă, au anticipat, într-un fel, existențialismul de după război, Caragiale era un antidot incomod. Binențeles, și acuma i un antidot foarte incomod, la alt soi de supralicitări, și sunt unii acum care, dacă ar putea - da’ noroc că nu se poate - l-ar suprima din cultura noastră ! Dar în epoca respectivă, deși Caragiale nu-și putea pierde primatul său literar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care trece foarte lesne drept superioritate. Spre deosebire de prostie, care e congenitală, lenea minții se dobândește și este evolutivă. Proliferarea ei în lumea de azi e cutremurătoare (efect al mass-mediilor, sloganurilor, spălărilor de creiere și altor asalturi). Doctrina Substanței e un antidot puternic la lenea minții. Este în această carte o tensiune extremă, nici o clipă scăzută, pentru a menține inteligența în act, pentru o priză adecvată a concretului, a „substanțialului”. Camil Petrescu a repetat și explicat sensul acestor noțiuni, care au fost
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o intuire mai adecvată a concretului, în pofida impasurilor în care-l duc dualismul și consecința lui, „căderea” în dialectică (în Doctrina Substanței „dialectica” e un viciu speculativ, în opunere cu „gândirea concretă”). Spuneam la început că Doctrina Substanței e un antidot la lenea minții. Lenea minții e cu atât mai funestă cu cât se află la niveluri mai înalte și cu cât acestea îi conferă mai mult prestigiu și autoritate. Pentru Camil Petrescu, sistemele filozofice, luate ca atare, fără examen, precum și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mai tinere se poartă de parcă ar vrea să se molipsească de stilul Mona Muscă. Acest stil este aprope à la carte: conține toate ingredientele considerate virtuți politice: responsabilitatea proiectivă față de alegători, simțul proporțiilor, realismul, calmul, onestitatea intelectuală, umilința morală ca antidot împotriva orgoliului și, pe deasupra, mai are și „stomac moral”: își păstrează apartenența politică în ciuda adversităților. Monica Macovei nu este politiciană de carieră, nici nu știm încă dacă are talent sau vocație pentru politică, mai mult, este atât de „încăpățânată” încât
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și asceza constantă, o implicare neobosită în serviciul sufletelor și o iubire plină de pasiune pentru Biserică. În fața pătrunderii, chiar și în mijlocul clerului și în casele religioase, a spiritului monden și a unei adecvări la mentalitatea lumească, amândoi propun un «antidot sigur: sfințenia, trăirea coerentă în sărăcie evanghelică». «Ceea ce contează într-adevăr - scrie Schuster - este ca Slujitorii Săraci să rămână mereu ca atare, să nu devină niciodată Domni Bogați, după cum s-a întâmplat din păcate cu multe familii religioase». Printre rândurile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
s-au inspirat de la ea, au luat-o ca model, unii mai servil, alții mai liber. Gradul de servilitate ori de libertate a atârnat de talentul scriitorului și de gradul participării lui la sufletul specific național. Acest din urmă fapt, antidotul imitației servile, a atârnat mult de familiarizarea scriitorului cu literatura populară națională și de extracția socială a scriitorului, de clasa socială din care făcea el parte, căci, dacă era dintr-o clasă mai de jos, acest lucru putea suplini într-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ea înțelege corect că se mărește doza cu singura condiție ca să se facă aceste băi care îl vor dezintoxica pe poet de mercurul asimilat. Gândește normal, ca omul de la țară: ai într-o parte otrava, adică mercurul și în cealaltă antidotul, sau leacul adică sulful dar mai ales băile; în acest caz este evident că antidotul este mai important decât otrava și la el te gândești mai întâi, adică asta este „principala părere a lui Isac”. De unde să știe biata Hanrieta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care îl vor dezintoxica pe poet de mercurul asimilat. Gândește normal, ca omul de la țară: ai într-o parte otrava, adică mercurul și în cealaltă antidotul, sau leacul adică sulful dar mai ales băile; în acest caz este evident că antidotul este mai important decât otrava și la el te gândești mai întâi, adică asta este „principala părere a lui Isac”. De unde să știe biata Hanrieta că acest Comitet de la Iași pregătește consultul medical din 14 iulie? în aceeași scrisoare a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la timp fratele ei riscă să „ajungă a se paraliza”. Diagnosticul final pus de contemporani pe boala lui Eminescu (și păstrat inclusiv la G. Călinescu) este acela de „paralizie generală” ceea ce poate să însemne că ei erau conștienți de omiterea antidotului în cazul tratamentului poetului. Mai simplu zis, în aprilie 1888 el fuge la București, împreună cu Veronica Micle, după alte reprize lungi de intoxicare cu mercur (vom vedea că doctorul Isac nu renunță la teoria sa) în loc să meargă urgent undeva la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dacă el crede că Eminescu „se va face cu totul bine” ar rezulta că doctorul Isac se crede în posesia unui leac pentru sifilis, ceea ce ar fi de-a dreptul miraculos în vremea aceea (abia în 1909 se va descoperi antidotul la această boală). Există, însă, și posibilitatea ca el să fi renunțat la diagnostic și la fricțiuni, acceptând tratamentul cu fier și să ceară băile de la Hall pentru intoxicația anterioară a corpului poetului. Plutim în acel vag nedefinit în care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Tolstoi... reafirma, iar și iar, o morală care sfida frecvent morala. Își Îngăduia licențe scandaloase În numele Cauzei ruinate! „Estetizasem”, oare, personalitatea lui Paul, ca să pot suporta ceea ce nu suportam În ideologia sa restrictivă? Premisele teoretice, utopic „umaniste”, ale stângii ca antidot la negrele frenezii ale dreptei naționaliste? În anii ’70-’80, În condițiile socialismului bizantin românesc, retorica sa militantă Îmi părea de-a dreptul ubuescă. Dialogam cu un fost ilegalist, actual pensionar și infirm, marginalizat, izolat, fără nici o putere politică, devenit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
regim normal de existență, un program constructiv. „Să cretinizăm limbajul” este dezideratul lui Gellu Naum, dar chiar și așa tot limbaj rămâne, oricât de mutilat. Fără a fi o premieră în literatura universală, d. popularizează și instituționalizează în perioada modernă antidotul literar ca metodă a distrugerii programate cu intenții polemice, creatoare de forme inverse, intenționat contrafăcute, care încep să concureze genurile literare tradiționale. Pentru poeții dadaiști antipoemul este un avertisment la adresa suprasaturării literare, convenționale, reconvertită în caricatură insidioasă. D. și avangarda
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
a morții. Pe aceste coordonate, extrem de ambițioase, evoluează poetul, care se prezintă de la bun început ca fiind logodit cu „vestala elegiei”, ca „mirele unei solitudini înalte”. Trăind la interferența dintre lumea reală și cea imaginară, eul liric aspiră să găsească antidotul antinomiilor trup-spirit, individ-univers, viață-moarte, efemer-veșnic, aproape-departe etc., într-o a patra dimensiune, spiritual-onirică, izbăvitoare. Mag și salvator, „poetul adună lumea-n manuscris” pentru a o feri de nonsens și dispariție. De la poezia ca plâns abisal, D. evoluează spre a-i
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
Ioan Massoff], „Bărbați fără femei”, RP, 1933, 4617; Emil Dorian, RRI, I, partea II, 833-836; M. Gr. [Miron Grindea], „Romanul greierului”, „Adam”, 1937, 99; Călinescu, Ist. lit. (1982), 850-851; Ov. S. Crohmălniceanu, „Otrava”, CNT, 1947, 64; Paul Georgescu, Otravă și antidot, FLC, 1948, 2; Mihail Petroveanu, Emil Dorian, GL, 1956, 24; Veronica Porumbacu, Emil Dorian, poet și traducător, RCM, 1973, 310; Emil Dorian, „Jurnal din vremuri de prigoană”, RCM, 1996, 29; Iosef Eugen Campus, Emil Dorian, „Minimum” (Tel Aviv), 1997, 120
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
antice, unicornul este un animal asemănător unui măgar, uneori amestecând trăsături ale mai multor animale; are un unic corn, foarte ascuțit și foarte lung, în mijlocul frunții, din care se confecționează vase de băut, datorită miraculoasei sale puteri curative, fiind un antidot consacrat, servind la anularea efectului oricărei otrăvi; de aceea și este folosit de marii regi și de oamenii puternici. Este o fiară mândră și feroce, imposibil de prins în viață. Când se simte încolțită, preferă moartea captivității. Inorogul ca simbol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-o cu destulă incredulitate abia la finele secolului al XVI-lea, dintele de narval. Deocamdată se crede, pe urmele lui Aelian, probabil, care și el preia informația de la Ctesias și alții, că magicul corn are putere curativă, că este un antidot universal. Așa se face că acesta devine un artefact extrem de prețios (la propriu și la figurat), un semn al puterii (așa cum era orice corn în Biblie), pe care îl dețin doar regii și marile catedrale. Cel de la Saint Denis, de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în cadrul conjugal. Cu ocazia unei misiuni pe altă planetă, Hal întâlnește o femeie foarte frumoasă care-l inițiază în plăcerile trupești, dar care pare alcoolică. Ca s-o ajute să renunțe la băutură, Hal îi dă, fără știrea ei, un antidot. Efectul nu este însă cel așteptat: ea are febră, pielea i se cojește; femeia se transformă și se dovedește a fi un extraterestru. Ea aparține, de fapt, speciei "lalitha", este un fel de insectă mimetică, în stare să-și modifice
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Violențele între familii, întreținând vendete ce trec de la o generație la alta, au fost subiectul uneia dintre cele mai cunoscute piese de teatru ale culturii universale: Romeo și Julieta. Aici simbolul violenței este învins de cel al iubirii, care este antidotul urii. Când grupuri umane, bazate pe interese comune, se aliază și dezlănțuie violența împotriva altor grupuri, se nasc războaiele ale căror efecte sunt moartea și mutilarea în masă. Tehnicile tot mai sofisticate, cu arie largă de acțiune, de distrugere în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tabloul simptomatologic se folosește medicație noradrenergică, serotonergică și dopaminergică. Apelând la datele furnizate de D.J. Stein și colaboratorii săi (2000), menționăm că triciclicele noradrenergice se adresează simptomelor de retrăire a experienței și de hiperexcitabilitate, agenții serotonergici (îndeosebi SSRI) sunt un antidot pentru trăirile de desensibilizare și de anxietate. Inhibitorii MAO (mono-amino-oxidază) sunt utili în alternativa pacienților rebeli la tratament, dar și-au probat utilitatea, așa cum menționează și M. Lăzărescu și A. Nireștean (2007) și în abordarea fobiilor sociale, evident fără să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în fine, stadiul intervenției când se pune capăt întregului serial. Se apreciază că intervenția funcționează cu maximă fluiditate în prima fază, dar devine anevoioasă în perioada apatiei. în principiu, însă, ea poate acționa în oricare dintre intervalele menționate. Ca un antidot la apariția burnout-ului în sistemul hospice, literatura de resort prefigurează câteva soluții (Hayslip, Leon, 1992): selecție mai atentă a personalului, cu evitarea indivizilor care dezvoltă trăiri anxioase intense față de problematica morții sau care au traversat recent pierderi majore. Nu sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ateu în tranșeele dure ale vieții. Pe această cale poate înțelege adevărul profund despre sine și viață. Și, mai presus de orice, va ști că singura moarte adevărată este numai uitarea. Reziliența Antonovsky (1984) sugerează că „reziliența ar putea reprezenta antidotul paradigmelor prea mult orientate spre studierea cauzelor bolilor și a patologiei, deoarece aici se încearcă înțelegerea modurilor în care indivizii pot să și mențină bunăstarea și sănătatea în ciuda prezenței adversității”(apud Trudel, Puentes Neuman și Ntebutse, 2002, p. 160). Reziliența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pun pe petrecut încă o zi). Acest lucru poate să însemne și că ospitalitatea înseamnă beție, pierderea reperelor, ca ea are un farmec care împietrește, imobilizează, metamorfozează. Aventura lui Elpenor ne arată cu pregnanță că omul slab cedează acestei ispite. Antidotul vrăjii este această iarbă fermecată a cărei rădăcină este neagră iar floarea albă ca laptele, floare pe care muritorii o smulg cu greu și pe care zeii o numesc în graiul lor "molu". Fără îndoială, ne putem gândi, ca și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]