1,019 matches
-
a exprimat și amiralul în rezervă Viktor Kravcenko, fostul comandant al Flotei Mării Negre și șef al Statului Major General al Flotei Militare a Rusiei, susținând că intențiile SUA de a amplasa în România, până în anul 2015, elementele sistemului de apărare antirachetă au obligat partea rusă să se gândească la intensificarea puterii sale militare, iar reprezentanții conducerii Rusiei trebuie să reanalizeze obiectivele Flotei Mării Negre și să-și consolideze potențialul său de luptă 476. Ideea unei replici care să constea în consolidarea flotei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
regiune, orice schimbări ale potențialului militar al altor țări în zonă necesitând ajustarea sarcinilor, ceea ce reprezintă un proces natural, independent de orice concluzie politică 477. Generalul Nikolai Makarov, șeful Statului Major al armatei ruse, consideră că sistemul american de apărare antirachetă este îndreptat împotriva Rusiei și riscă să slăbească potențialul său de disuasiune nucleară, ideea fiind completată de expertul militar rus Vladimir Surîghin, potrivit căruia, va fi determinant dacă elemente analoge vor fi amplasate undeva în regiunea baltică sau în nordul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
completată de expertul militar rus Vladimir Surîghin, potrivit căruia, va fi determinant dacă elemente analoge vor fi amplasate undeva în regiunea baltică sau în nordul Europei, deoarece, dacă vreuna dintre țări (din respectivele regiuni) va accepta elemente ale scutului american antirachetă, acest lucru va demonstra în mod clar că respectivul sistem este îndreptat inclusiv împotriva Rusiei 478. Pe de altă parte, Aleksandr Hramcihin, director adjunct al Institutului de Analiză Politică și Militară din Moscova, consideră că Federația Rusă propusese cu mult
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
înseamnă nimic, asemenea decizii fiind luate la Washington și nu la București. De asemenea, și fostul șef al Statului Major al armatei ruse, Iuri Baluevski, susține că Moscova însăși a sugerat Washingtonului că ar fi mai potrivită instalarea elementelor scutului antirachetă în Bulgaria și România, decât în Polonia și Cehia 479. General maior în retragere Vladimir Zinovievici Dvorkin, fost șef al Institutului Central de Cercetare nr.4 de pe lângă Ministerul Apărării din Moscova, cercetător principal la Centrul pentru Securitate Internațională din cadrul Institutului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
maior în retragere Vladimir Zinovievici Dvorkin, fost șef al Institutului Central de Cercetare nr.4 de pe lângă Ministerul Apărării din Moscova, cercetător principal la Centrul pentru Securitate Internațională din cadrul Institutului de Economie, în opinia căruia, cooperarea cu Statele Unite în domeniul apărării antirachete nu contrazice interesele rusești, ca să aibă loc o asemenea cooperare, Rusia ar putea veni cu o propunere concretă: dislocarea unor sisteme rusești de rachete S-300 și S-400 în România și Bulgaria. Propunerea neoficială privind posibila desfășurare în Bulgaria
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și în România a sistemelor S-300 și S-400 a fost exprimată la conferința de la Moscova a Centrului Carnegie, în luna mai 2010. Astfel, s-a avansat ideea că s-ar putea discuta posibilitățile de cooperare în domeniul apărării antirachetă în etape timpurii, nu numai prin unificarea sistemelor de informații, care se analizează la nivel oficial încă din timpul propunerii lui Vladimir Putin privind folosirea radarelor rusești de la Mingheceaur (Gabala, Azerbaidjan), de lângă Armavir, pentru reactivarea proiectului privind schimbul de date
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
rusești de la Mingheceaur (Gabala, Azerbaidjan), de lângă Armavir, pentru reactivarea proiectului privind schimbul de date referitoare la lansarea rachetelor și a purtătoarelor de rachete de la Moscova și crearea unui centru similar la Bruxelles, dar și includerea în arhitectura europeană de apărare antirachetă a sistemelor antiaeriene rusești. Acesta ar fi începutul unei colaborări autentice în domeniu, cu atât mai mult, cu cât sistemele S-400 Triumf depășesc cu mult distanța de lovire a țintelor aeriene și a rachetelor balistice americane de tip Patriot
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Spre deosebire de desfășurarea sistemelor Patriot din Polonia, care are un caracter exclusiv politic, fără vreo legătură însă cu asigurarea securității, mai ales că scenariile folosirii lor pe timp de război sunt absurde (NATO și Rusia nu se atacă reciproc), sistemele rusești antirachetă din sud-estul Uniunii Europene sunt realmente capabile să apere regiunea și de rachetele balistice iraniene 480. Igor Iegorov face referire la posibilitatea ca Rusia să aibă un atu în jocul împotriva Americii care se pregătea, la început să desfășoare sisteme
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Uniunii Europene sunt realmente capabile să apere regiunea și de rachetele balistice iraniene 480. Igor Iegorov face referire la posibilitatea ca Rusia să aibă un atu în jocul împotriva Americii care se pregătea, la început să desfășoare sisteme de apărare antirachetă în Letonia și Estonia, apoi, în Polonia și Republica Cehă, iar, în prezent, în România. Acesta ar putea fi o preconizată bază militară din Serbia, la Nis, localitate situată la distanțe egale de 100 de kilometri de Kosovo și Bulgaria
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de la răcirea relațiilor, la intensificarea puterii militare, reanalizarea obiectivelor Flotei Mării Negre și consolidarea potențialul său de luptă, amplasarea de elemente analoge undeva în regiunea baltică sau în nordul Europei. Reacțiile acestea pot fi înțelese în măsura în care, dincolo de semnificația militară a scutului antirachetă, reprezentanții diferitelor medii de la Moscova, au în vedere, în special, semnificația politică a acestuia și anume acela de consolidare a parteneriatului cu SUA, de garant al însemnătății politice a României în regiune 482. Sistemul de apărare antirachetă american la care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
militară a scutului antirachetă, reprezentanții diferitelor medii de la Moscova, au în vedere, în special, semnificația politică a acestuia și anume acela de consolidare a parteneriatului cu SUA, de garant al însemnătății politice a României în regiune 482. Sistemul de apărare antirachetă american la care participă și România este realizat în contextul în care amenințările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acțiune sunt în creștere, obiectivul acestuia fiind acela de a spori securitatea colectivă a NATO și pe cea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
rachetele cu rază scurtă sau medie de acțiune sunt în creștere, obiectivul acestuia fiind acela de a spori securitatea colectivă a NATO și pe cea a României. Oficialitățile de la București consideră că operaționalizarea cât mai rapidă a sistemului de apărare antirachetă va crește securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o aduce întregului teritoriu național, dar și indirect pentru că sistemul va avea un rol important de descurajare, de natură să îndepărteze un astfel de risc. Rolul de descurajare va îndepărta
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de apărare împotriva rachetelor balistice și nu are potențialul de a dezvolta un asemenea sistem de apărare teritorială, proiectul bilateral dezvoltat cu SUA va reprezenta potrivit proiectului Strategiei Naționale de Apărare (proiect)o contribuție concretă la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă preconizat de NATO. Concluzii Armele nucleare, care au schimbat în mod fundamental conceperea și desfășurarea confruntărilor armate, au produs modificări esențiale și în politicile externe de securitate, cu consecințe asupra sistemului internațional, a relațiilor dintre state. Preocupările axate pe chestiuni
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
printre altele, de reacții calde, cum sunt, de pildă, atitudinea Rusiei față de extinderea NATO, nemulțumirile sale față de Tratatul Forțelor Convenționale din Europa, acuzat de înclinare a balanței în favoarea NATO, precum și față de proiectele SUA de instalare în Europa a elementelor scutului antirachetă. În registrul cald, se înscrie și faptul că, în pofida eforturilor de cooperare în plan internațional, care au vizat împiedicarea proliferării, pe fondul lipsei unor măsuri semnificative pentru reducerea arsenalului mondial, arsenalele nucleare au sporit, iar accesul la arme de distrugere
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de combustibil nuclear sub egida ONU, destinată să furnizeze uraniu slab îmbogățit țărilor care îndeplinesc în mod strict criteriile de neproliferare nucleară, și, în același an, Administrația Obama a decis să suspende planul Bush privind realizarea unui sistem de apărare antirachetă, înlocuindu-l cu o strategie pe etape, adaptativă. Deși strategia s-a schimbat, persistă problema esențială a absenței unor acorduri bilaterale sau multilaterale care să limiteze numărul și locația interceptoarelor balistice ce pot fi amplasate de vreo țară. Cu atât
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
balistice nu a reușit să înlăture riscurile unui transfer de know-how civil și militar, continuând proliferarea sistemelor purtătoare cu rază medie de acțiune și, în special, a rachetelor balistice. În contextul în care, oficialii de la Kremlin sunt sceptici cu privire la scutul antirachetă american în Europa, solicitând garanții corespunzătoare, potrivit cărora acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei, summitul NATO de la Lisabona din 2010 a adus cu sine promisiunea unei viitoare colaborări SUA/NATO Federația Rusă în realizarea sistemului de apărarea antirachetă, care, însă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu privire la scutul antirachetă american în Europa, solicitând garanții corespunzătoare, potrivit cărora acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei, summitul NATO de la Lisabona din 2010 a adus cu sine promisiunea unei viitoare colaborări SUA/NATO Federația Rusă în realizarea sistemului de apărarea antirachetă, care, însă, este destul de incertă câtă vreme Alianța mizează pe o interacțiune de sisteme, iar Federația Rusă pe o unificare a sistemelor, cu centru de comandă/decizie unic. Conceptul strategic adoptat este un rezultat al compromisului materializat în menținerea descurajării
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de comandă/decizie unic. Conceptul strategic adoptat este un rezultat al compromisului materializat în menținerea descurajării în conformitate cu poziția Franței, care este sceptică în ceea ce privește obiectivul unei lumi dezarmate nuclear, și susține importanța descurajării nucleare, căreia nu i se poate substitui apărarea antirachetă cu precizarea că aceasta va fi însoțită de eforturile necesare pentru crearea unei lumi fără arme nucleare așa cum dorea Berlinul, care, în opoziție cu Franța, intenționa să înlocuiască disuasiunea nucleară, în mod progresiv, cu apărarea antirachetă și să înscrie dezarmarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
se poate substitui apărarea antirachetă cu precizarea că aceasta va fi însoțită de eforturile necesare pentru crearea unei lumi fără arme nucleare așa cum dorea Berlinul, care, în opoziție cu Franța, intenționa să înlocuiască disuasiunea nucleară, în mod progresiv, cu apărarea antirachetă și să înscrie dezarmarea nucleară în programul NATO. Astfel, un element central al strategiei NATO îl va reprezenta disuasiunea, articulată în jurul unei combinații de capacități nucleare și convenționale și, deși, în conformitate cu obiectivele Tratatului de neproliferare, Alianța este hotărâtă să creeze
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și convenționale și, deși, în conformitate cu obiectivele Tratatului de neproliferare, Alianța este hotărâtă să creeze condițiile unei lumi fără arme nucleare, atâta timp cât acest tip de armament va exista, NATO își propune să rămână o alianță nucleară. Cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă ar urma să se desfășoare în scopul realizării unui spațiu comun de pace, stabilitate și securitate, însă, dacă SUA și NATO susțin ideea unor sisteme independente, dar coordonate, Federația Rusă are în vedere un sistem unic, integrat tehnic -, în plus
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de pace, stabilitate și securitate, însă, dacă SUA și NATO susțin ideea unor sisteme independente, dar coordonate, Federația Rusă are în vedere un sistem unic, integrat tehnic -, în plus existând diferențe de abordare și în ceea ce privește conexiunile dintre sistemul de apărare antirachetă și Tratatul START. Mai mult, la finalul anului 2010, președintele Rusiei a atenționat NATO că Federația Rusă va amplasa o grupare de rachete nucleare ofensive la granița cu Occidentul, în cazul în care Alianța va renunța la ideea creării unui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Tratatul START. Mai mult, la finalul anului 2010, președintele Rusiei a atenționat NATO că Federația Rusă va amplasa o grupare de rachete nucleare ofensive la granița cu Occidentul, în cazul în care Alianța va renunța la ideea creării unui sistem antirachetă comun, după ce, anterior, în discursul adresat națiunii, avertizase că dacă discuțiile legate de scutul antirachetă vor eșua în decurs de un deceniu, va începe o nouă etapă în cursa înarmării, iar Rusia va fi nevoită să ia decizii legate de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Rusă va amplasa o grupare de rachete nucleare ofensive la granița cu Occidentul, în cazul în care Alianța va renunța la ideea creării unui sistem antirachetă comun, după ce, anterior, în discursul adresat națiunii, avertizase că dacă discuțiile legate de scutul antirachetă vor eșua în decurs de un deceniu, va începe o nouă etapă în cursa înarmării, iar Rusia va fi nevoită să ia decizii legate de desfășurarea noilor arme strategice. În prezent, principala preocupare a celor cinci puteri nucleare, alternând promisiuni
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sisteme antibalistice, se intenționează să se prevină sau să se limiteze atacuri provenite din partea unor state precum Iranul. Însă nu toți actorii scenei internaționale cad de acord asupra caracterului defensiv al acestor sisteme, Federația Rusă considerând, de pildă, că scutul antirachetă îi reduce capacitatea de disuasiune (nucleară), și drept urmare inserează în doctrina militară ideea că sistemele de apărare antirachetă reprezintă o amenințare la securitatea națională. Este, însă, suficientă perceperea amenințării nucleare doar din perspectiva luării în considerare a iraționalului, în vreme ce este
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Însă nu toți actorii scenei internaționale cad de acord asupra caracterului defensiv al acestor sisteme, Federația Rusă considerând, de pildă, că scutul antirachetă îi reduce capacitatea de disuasiune (nucleară), și drept urmare inserează în doctrina militară ideea că sistemele de apărare antirachetă reprezintă o amenințare la securitatea națională. Este, însă, suficientă perceperea amenințării nucleare doar din perspectiva luării în considerare a iraționalului, în vreme ce este pus în paranteză raționalul care, e drept, a împiedicat o catastrofă nucleară (până acum), dar nu a fost
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]