2,537 matches
-
lui, tot ce e tînăr, copilăros, sincer în el? Nu știu. Simt între noi tăceri jenante, care ascund numai pe jumătate explicațiile de care fugim, fiindcă le simțim probabil fiecare, și acumulez mereu deziluzii - între care prezența lui la Vremea antisemită (comod, de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat) nu e cea mai mică. Voi face tot ce e posibil ca să-l păstrez totuși". Și, iată, notația profund îndurerată din 2 martie 1937: "Lungă discuție cu Mircea, la el acasă. Imposibil
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
Cluj, lunar, din ianuarie 1935 până în august 1936, având ca director și redactor responsabil pe Marta D. Rădulescu. Publicație „de cultură generală și literatura”, R.m. găzduiește scrieri de nuanță preponderent sămănătorista și ortodoxista, studii, reportaje, interviuri, destinate, toate, unei polemici antisemite și promovării unui naționalism uneori exagerat. Sunt tipărite versuri de Marta D. Rădulescu, Const. I. Goga, Radu Gyr, Ion Stănescu-Max, Grigore Bugariu. Rubrică „Cronică rimata” publică poeme semnate Palas. Scriu proza Marta D. Rădulescu (narațiuni de factură mitico-simbolică, precum și fragmente
REVISTA MEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289230_a_290559]
-
Calendarul”, „Porunca vremii” ș.a. „«Sfarmă-Piatră» al nostru - se afirmă în articolul-program - apare nu ca o forță oarbă, ci ca o forță în serviciu comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Adevărul”, „Zorile”, „Dimineața”, „Cuvântul liber”, dar și periodice naționaliste sau partide de aceeași orientare. Printre „combatanți” revine cu insistență numele lui Ovidiu Papadima. Bolșevismului, marxismului, masoneriei, liberalismului burghez și spiritului democratic li se opune „naționalismul integral” de tip legionar, fascist, antisemit, elogiat în articole incendiare. În 1937 Nichifor Crainic semnează programul statului etnocratic, ce se dorește a fi o nouă constituție bazată pe „întâietate românească” sub raport politic, cultural, social, economic. Acestor orientări le corespund numeroasele articole ale lui Nichifor Crainic
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
economic. Acestor orientări le corespund numeroasele articole ale lui Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Al. Gregorian, Horia Nițulescu, Dan Botta, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Toma Vlădescu, Ștefan Dragu, V. Beneș, Florian Becescu ș.a. S.-P. aderă la măsurile antisemite ale Guvernului Goga-Cuza, pe care însă îl atacă după demitere, are sporadic o orientare filocarlistă, iar după proclamarea statului național-legionar redevine apărător al mișcării legionare și al lui Ion Antonescu. Sunt difuzate documente cu relevanță istorică, în acord cu ideologia
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
și cugetări duminecale, București, 1930; La ribellione di un sanzionista, pref. N. Iorga, București, 1936; Pax americana - o pax sovietica, I-II, Madrid, 1947; Dotla - rien que des cendres, Paris, 1948; ed. tr. Badea Nicolescu, Alba Iulia-Paris, 1996; Un junimist antisemit: A. C. Cuza, Madrid, 1956; Un singuratic: C. Stere, Madrid, 1956; Poezie și politică - Octavian Goga, Madrid, 1956; Nicolae Iorga, Madrid, 1957; ed. București, 1990; Tudor Arghezi: tejgheaua cuvintelor, Madrid, 1958; Articole de fond - „Curentul”, ianuarie-august 1944, München, 1978; Adevăruri care
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
primul e o rememorare și o confesiune dramatică. O meditație asupra destinului evreiesc, punctată de situații diverse, inclusiv de secvențe „epice”, de scene văzute, probabil, de S. însuși în timpul studenției și, poate, unele parcurse de el, ca victimă a sălbăticiei antisemite. Mai numeroase decât „evenimentele” sunt discuțiile, reflecțiile, autoanalizele. De două mii de ani este un roman ideologic tipic. În interpretarea naratorului, „esența antisemitismului nu este nici de ordine religioasă, nici de ordine politică, nici de ordine economică”, ci „pur și simplu
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
mai degrabă eseuri narative, lungi meditații pe tema iudaismului. Calea calvarului, amplă parabolă despre soarta evreului care reeditează cu fiecare generație calvarul originar, avertizează că, în ciuda aspectului ei „inofensiv”, civilizat, lumea contemporană se află în pragul holocaustului, pregătit de isteria antisemită în tihna unei Europe în vilegiatură. David Sondek din Samson și noul Dagon, un răzvrătit metafizic, se sinucide pentru a-l pedepsi pe Dumnezeu, printr-o astfel de abordare Z. depășind miza pitorescului și a literaturii sociologice, concentrată asupra ghetoului
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
referitoare la propagarea antisemitismului la catedră, justificând faptul că „activitatea sa ca director reclama asigurarea alături de instrucțiunea elevilor și a educațiunii acestora prin cultivarea sentimentului național În școală”. Totodată, el menționa că a recomandat elevilor să nu participe la demonstrația antisemită organizată de studenții ieșeni din 16 mai, precizând că cei trei elevi participanți clandestin la protest au fost sancționați corespunzător regulamentului . În prima decadă a secolului al XX-lea, serbările școlare prilejuite de ziua de 10 Mai se Încadrau Într-
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
a început la scurt timp după armistițiul din toamna anului 1944. Dictatura începea să se infiltreze. Convenția de armistițiu cerea o epurare administrativă vizând cadrele care au promovat în România o politică intitulată „fascistă”. Era vorba despre susținătorii legionarilor, despre antisemiții lui A.C. Cuza, despre cei ce făcuseră propagandă antibolșevică. Încă de la începutul anului 1945 s-au înființat comisii de epurare a cadrelor didactice, care au analizat situația existentă în universități. De altfel, procesul avea loc și în alte organizații ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și Smolar, 1994); • ateismul declarat al bolșevicilor exersa o seducție deosebită asupra anumitor spirite: „Atacul său frontal împotriva creștinismului i-a entuziasmat pe cei care îl repudiaseră sau se credeau victimele lui”; • Al Treilea Reich a fost în mod violent antisemit și doctrina care îl proslăvea conducea direct la Dachau sau la Buchenwald, alegerea victimelor apărând mai „ecumenică” de partea cealaltă a „cortinei de fier”; • ipocrizia ambiantă a acționat de asemenea: „Este adevărat, m-am înșelat, dar credeam într-o cauză
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
doua a jurnalului, care găzduiește rubrici precum „Litere-Știință-Arte”, „Teatru-Revistă-Cinema”, „Lampa lui Aladin”, „Porunca literară, artistică și culturală”, „Mișcarea literară și artistică”, „Minte și inimă românească”, „Carnet literar și artistic”, „Cărți noi”. Ani întregi în pagina întâi apare câte un poem antisemit semnat Radu Bardă, pseudonim aparținând lui Vasile Militaru, ori câte o fabulă, de obicei cu același mesaj, a aceluiași, dar semnată de data aceasta cu numele real. Între poeții publicați de P.v. se numără Ion N. Iancovescu (Un glas din
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
Vraca, Romald Bulfinski, Ion Iancovescu ș.a. Debutul ca prozator îl reprezintă romanul Mâl (1934). În 1935 comedia Bursa neagră i-a fost pusă în scenă de George Mihail Zamfirescu la Teatrul Național din Iași; originea dramaturgului stârnind ostilitatea unor cercuri antisemite, acestea au obținut suspendarea spectacolului după doar două reprezentații. În 1939 un scenariu pe care îl realizează după o nuvelă a lui N. Porsenna, Se aprind făcliile, stă la baza unui film realizat în regia lui I. Șahighian. În 1944
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
pretext social el arborează un aer de tribun, printre îndemnuri și regrete răzbătând influențe ușor detectabile din Mihai Eminescu și Octavian Goga. Și publicistica din revista ,,Chemarea” - gazetă pe care o scrie aproape singur - este caracterizată de exagerări și izbucniri antisemite. Este condamnat vehement politicianismul, autorul proclamând că ,,scăparea, însănătoșirea și regenerarea” țării pot veni numai de la ,,naționalism”. SCRIERI: Poezii. Din povestea vieții, Vălenii de Munte, 1910; Scrisoare unui necunoscut, f.l., [1910]; A doua scrisoare către un necunoscut, f.l., [1910]; A
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
1997, 29; Victor Neumann, Studii de antropologie culturală, RL, 1997, 35; Andrei Cornea, Asemănarea prin diferențe, „22”, 1998, 5; Alexandru Paleologu, O carte de antropologie culturală și politică, „Sfera politicii”, 1998, 62; Datcu, Dicț. etnolog., II, 124-125; Z. Ornea, Prejudecăți antisemite, RL, 2000, 33; V. Filip, De la diferența specifică la genul proxim sau Fericitele inadecvări ale lui Andrei Oișteanu, VTRA, 2000, 10-11; Sorin Antohi, „Imaginea evreului în cultura română”, „22”, 2001, 21; Dicț. scriit. rom., III, 510-511; Ion Bogdan Lefter, Teme
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
simplu ridicol și refuzăm să credem că un asemenea individ de cea mai joasă speță poate fi luat în serios de o națiune de poeți și gânditori, așa cum se considera germanii”. În 1933 Hitler a venit la putere și legile antisemite au pus aproape imediat capăt carierei profesorale a lui Born în Germania. După o perioadă marcată de numeroase privațiuni, el și familia sa s-au stabilit în Marea Britanie. A deținut acolo diferite posturi universitare până la pensionare, în 1953. În ultima
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
lui, presupusese că este adult. Avea o memorie prodigioasa și a invatat mai multe limbi străine în liceu, pe care l-a absolvit cu note maxime în 1921. La Universitatea Harvard, la care a fost acceptat în ciuda unui puternic curent antisemit, Oppenheimer a ales inițial chimia drept materie principala, dar apoi, sub influența lui Percy Bridgman, a manifestat interes față de fizică și și-a luat licență în 1925, summa cum laude. Oppenheimer a primit o bursă de studii la Laboratorul Cavendish
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Împreună cu Conrad Habicht și Maurice Solovine, Einstein înființează "Akademie Olympia". Studiile și lecturile includeau: Henri Poincare, Ernst Mach și David Hume, autori care au avut o puternică influență științifică și filosofica asupra lui. Einstein a fost ținta a numeroase atacuri antisemite în Germania. Chiar și teoriile sale științifice au fost ridiculizate în public, inclusiv Teoria relativității restrânse, ca fiind "negermane". Odată cu venirea lui Hitler la putere în 1933 Einstein, care se află în vizită în Statele Unite ale Americii, s-a decis
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
în străinătate. Ales deputat al opoziției unite, este grațiat de rege și își continuă activitatea politică. În Parlament se distinge prin ardoarea cu care susține votul universal, prin înțelegerea arătată deputaților socialiști și prin campaniile de condamnare vehementă a deputaților antisemiți. Se apropie de Partidul Conservator, al cărui membru devine în 1897, din 1901 revenind în Partidul Liberal. Tot acum publică studii despre starea economică și socială a țăranilor români. Ca avocat, P. a pledat, împreună cu B. Delavrancea, în procesul intentat
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
care i-a cunoscut și care i-au atras atenția. Apetitul pentru exotic, pentru inedit și fantezie, pentru o lume total diferită de cea de zi cu zi e pregnant în romanul Rango, prietenul oamenilor (1942), carte apărută, din cauza legilor antisemite ale momentului, sub numele scriitorului G.M. Vlădescu. Din aceeași categorie fac parte și culegerile de povestiri Bingo (1945) și Răscoala din junglă (1947), istorisind „aventurile unui copil în pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste și reportaj, aici
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
Iar chestiunile sensibile nu au lipsit: a fost sau nu a fost Holocaust în România? A fost Mareșalul erou sau criminal de război? Îi facem sau nu statui? Este homosexualitatea un delict? Federalizăm sau regionalizăm România? Este Corneliu Vadim Tudor antisemit? Introducem manuale alternative? Chiar și de istorie națională? Trebuie bombardată Serbia? E justificat războiul din Irak? Trebuie să ne trimitem militarii în războaie care nu sunt ale noastre? Ce înseamnă „poliție politică”? Facem sau nu lustrația pe care nu am
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
George Voicu, cu sprijin extern, atacă doi corifei ai înaltei culturi românești contemporane, Gabriel Liiceanu și Nicolae Manolescu; prin asta, întreaga cultură înaltă românească din toate timpurile e marcată cu stigmatul antisemitismului; toată lumea se gândește la comploturi și mașinațiuni, ba antisemite, ba anti-antisemite. S-a pierdut, în vâltoarea controversei, miza cu adevărat importantă a polemicii Voicu et al. contra Liiceanu et al.: analiza critică a trecutului și prezentului, în numele viitorului. și s-a amânat încă o dată șansa reală a unei justiții
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la Paris, matematicianul Simion Stoilov, ambasadorul R.P.R. în Franța, se consultase prudent cu Bucureștiul, de unde răspunsul (Niet!, își amintește undeva Eliade) venise prompt. Dar era un Niet! fără adâncime: sovieticilor puțin le păsa de „soluția finală” - și ei puteau fi antisemiți, iar în acea perioadă tocmai se ocupau de „vaporizarea” evreilor din partidele comuniste -, ei refuzau un fost om de dreapta cu potențial de influență intelectuală, nu voiau să contribuie la afirmarea internațională a unuia dintre posibilii lor inamici (sau, pentru
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
totuși solidaritate cu extremismul nazist. În privința atitudinii lui „Grielescu” față de evrei, ultima remarcă a lui „Chick”, în ultimul pasaj în care vorbește de altminteri pitorescul savant român, sugerează oportunismul, ceea ce poate nici nu este incorect: „Grielescu” nu era un malign antisemit, ci doar a votat astfel când a fost să voteze, s-a declarat ca atare când a trebuit. Celelalte pasaje relevante sunt însă fără acest echivoc: „Grielescu”, „în anii treizeci, ca naționalist român, era violent pornit împotriva evreilor”; era „dac
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
idem est si duo dicunt idem, pentru a-l ajuta pe cititorul român să se repereze într-o multitudine de referințe puțin familiare lui. și cititorul american folosește asemenea etichete pentru a se orienta, fiindcă nu e nevoie să fii antisemit pentru a accepta relevanța evreității (ca și a românității etc.; prost interpretate, chiar aceste noțiuni pot deveni esențialiste!) în anumite contexte. Antisemitul „explică” totul prin evreitate, ceea ce este desigur delirant și potențial criminal. Îi mulțumesc lui Matei Călinescu pentru ultimele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]