1,643 matches
-
locului prevăzut în raportul cu propuneri. Cu această ocazie, susnumitul a avut o poziție corectă, acceptând colaborarea cu organele noastre, angajându-se în scris a furniza informații în mod secret și organizat cu privire la aspectele care ar favoriza comiterea unor fapte antisociale naționaliste maghiare din anturajul său. [...] Lt. col. Oprea Florian lt. col. Ungvari Iosif” Notă de analiză, 20.07.1984: „La data de 20.07.1984 activitatea informatorului «Turdean» a fost analizată de șeful serviciului I/B , lt. col. Oprea Florian, cu care ocazie
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
credință pe care le-au înaintat la Departamentul Cultelor în vederea obținerii de a funcționa legal. Preceptele sectei expuse în aceste materiale sunt împrumutate de la cultele legale penticostal și Adventiști de ziua a șaptea. În practică, ele au un pronunțat caracter antisocial și, sub acoperirea practicării circumciziei - folosită în cadrul mozaic și mahomedan -, unele elemente ca P.I. și P.D. din jud. Mureș și G.I. din municipiul Tg. Jiu propagă ideea emigrării în Israel, unde pretind că Isus Christos este întruchipat în poporul evreu
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pretind că Isus Christos este întruchipat în poporul evreu și a hotărât victoriile în luptele cu arabii. Prin măsuri informativ-operative s-a reușit să se creeze unele disensiuni între conducătorii acestei secte, pe tema unor practici și precepte cu caracter antisocial, au fost aplicate sancțiuni contravenționale pe linie de miliție și avertizate unele elemente pentru activitate ostilă sub acoperire cultică, însă, cu toate acestea, nu a fost neutralizată și anihilată activitatea lor clandestină. În viitor se va acționa în sensul adâncirii
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de grup a fost deschis în baza unor materiale informative din care rezultă că cei de mai sus au constituit o grupare religioasă clandestină după ritualul sectei ilegale «Penticostali disidenți» și folosesc în activitatea lor o serie de practici mistice, antisociale și dușmănoase. În procesul urmăririi informative a acestora s-au stabilit următoarele: În anul 1950, după constituirea federației cultelor neoprotestante, o parte din elementele dușmănoase și fanatice nu au fost de acord cu afilierea cultului penticostal la federație, desprinzându-se
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
în timpul nopții și de mai multe ori pe săptămână. [...] Însușindu-și principiile de credință ale sectei ilegale «Penticostali disidenți», principii care au un caracter dușmănos regimului nostru, P.G. îndoctrinează pe membrii grupării ce o conduce cu o serie de învățături antisociale și ostile. Consideră regimul democrat-popular din țara noastră și pe conducătorii statului că ar fi «fiara» din scriptură și ei - credincioșii disindenți - nu trebuie să se supună și să colaboreze cu această «fiară». Prezice «pieirea îngrozitoare a comuniștilor într-un
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
meargă la medic, iar când întreprinderea unde a lucrat a aflat acest lucru și a intervenit să-1 interneze în spital, boala s-a agravat în așa stadiu că nu a mai putut fi salvat.[...] Având în vedere activitatea dușmănoasă și antisocială pe care o desfășoară P.G. sub masca sectei ilegale «Penticostali disidenți», propunem a se aproba arestarea și anchetarea de către Dir. VM-a numitului P.G. din București, în vederea trimiterii lui în fața instanței judecătorești. Menționăm că Dir. VUI-a, prin adresa nr.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
depresivă, diminuarea interesului sau a plăcerii, agitația sau lentoarea psihomotorie, diminuarea capacității de concentrare, ideile recurente în legătură cu moartea. Apar unele variabile asociate semnificativ (comorbiditate): dificultăți școlare, probleme de sănătate multiple și variate în legătură cu greutatea și alimentația, dificultăți de somn, comportamente antisociale. Choquet și Ledoux (1994) au efectuat o anchetă transversală pe un lot de 14278 de tineri între 11 și 19 ani, școlarizați în colegii și licee din 186 de instituții școlare diferite. După scara lui Kandel (6 întrebări) 7,3
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenți spitalizați la psihiatrie pe o perioadă de 21 de ani. Problemele legate de suicid reprezintă 9% din cazuri, simptomele depresive 18,6% din cazuri și depresia veritabilă 8% din cazuri. Autorul notează că simptoamele „mascate” ale depresiei (violență, conduite antisociale, tulburări de caracter, toxicomanie) fac rar obiectul unui diagnostic de depresie. Verron și Angel (1986) citează pe scurt diverse studii: Carlson (1979): 102 pacienți spitalizați, 12% cu tulburări depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de pacienți spitalizați în vârstă de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mare introspecție și o capacitate de a pune în relație starea sa afectivă interioară și evenimentele exterioare ar explica creșterea frecvenței depresiei resimțită în populația feminină. FACTORI ASOCIAȚI Toate anchetele arată frecvența tulburărilor asociate, în special: - angoasa de separare; - comportamentele antisociale (ceartă, furt, vagabondaj, mai ales la băieți); - consumul de substanțe (tutun, alcool, drog, somnifere și medicamente auto-prescrise); - anxietatea generalizată și fobiile (mai ales la fete); - dificultățile școlare, aproape constante. Vom aborda acești factori mai în detaliu în capitolul privind comorbiditatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ar fi mai frecvente la adolescenții deprimați decât la cei care apelează la serviciul de psihiatrie pentru un alt motiv. Aceeași autori au scos în evidență că prezența acestor tulburări este asociată unui risc de evoluție spre tulburări de personalitate antisocială la vârsta adultă, spre criminalitate și spre etilism cronic. În schimb, riscul de recidivă depresivă este mai mic la acești pacienți. Se poate face ipoteza că apelarea la conduite active protejează, într-o oarecare măsură, adolescentul (și adultul mai târziu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Mamele tinerilor deprimați erau ele însele mai tinere atunci când au avut primul lor episod depresiv decât mamele subiecților din grupul de control. Printre alte antecedente familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată. Adolescenții deprimați au, mai des decât ceilalți, sentimentul că sunt nemulțumiți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei eficiențe intelectuale normale) a tulburărilor de comportament (mânie, instabilitate): această perioadă corespunde, în mare, fazei numite „perioadă de latență” între 6-7 ani și 12-13 ani; - în preadolescență și în adolescență, în sfârșit, tulburările de comportament și acțiunile cu tendință antisocială ocupă primul plan. Formulând altfel, spunem că Pascal ilustrează, prin intermediul acestor manifestări simptomatice, trecerea de la răspunsul depresiv la reacția de suferință depresivă, apoi la starea depresivă. În intervalul dintre vârsta de 4 ani și până la 5-6 ani Pascal prezintă un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care au studiat comportamentele delincvente și psihopatice. Astfel, acești autori au observat frecvența separărilor în copilăria adolescenților numiți psihopați. Să-l cităm pe Ainsworth și studiul său asupra a „44 de hoți”, dar și pe Winnicot (1958) pentru care „tendința antisocială” este o conduită de revendicare secundară unei suferințe și unei situații privative, sau pe Flavigny (1977) care evocă o „discontinuitate zdrobitoare a primelor relații afective”. Totuși, ar fi fals să deducem din cele constatate mai sus că orice depresie a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copii deprimați au fost comparați cu un grup martor asemănător (68 cazuri). 21% prezentau „tulburări de comportament” asociate sindromului depresiv. Copiii „deprimați cu tulburări de comportament” au prezentat o evoluție la vârsta adultă marcată de un risc ridicat de conduite antisociale și delincvente, și un risc mai slab privind evoluția depresivă. În schimb, grupul de copii „deprimați fără tulburări de conduită” a prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mod deosebit (Brent și colab., 1988, 1992). Lewinsohn și colab. (1999) subliniază, de asemenea, o importantă comorbiditate cu tulburările deficitare ale atenției (ADHD), cu tulburările anxioase, cu abuzul și dependența de substanțe, și cu tulburările de personalitate (de limită sau antisociale). Această comorbiditate este observată atât la adolescenți cât și la adulți și, de asemenea, la populațiile rudelor de gradul întâi. FACTORI BIOLOGICI Datele biologice care să se refere în mod specific la tulburările bipolare sunt nesistematizate și puțin numeroase. Cititorul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cazuri. De asemenea, la adolescenții care au avut o tentativă de suicid gravă, Beautrais și colab. (1996) au constatat un diagnostic psihiatric în 89,2% din cazuri, în special diagnostice de tulburare a dispoziției, de consum de substanțe sau comportament antisocial. Vom prezenta în continuare diagnosticele cele mai frecvent asociate tentativei de suicid întâlnite în literatură. TULBURĂRI ALE DISPOZIȚIEI Nu vom reveni asupra asocierii lor cu tentativele de suicid deoarece au fost prezentate pe larg mai înainte. CONSUMUL DE SUBSTANȚE Acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fost constatate și la populațiile de adolescenți cu tentativă de suicid: 53,9% după Goldston (1998). Reamintim că aceste tulburări de conduită, în particular atunci când au debutat înainte de vârsta de 10 ani, prezintă un risc de evoluție spre o personalitate antisocială (diagnostic care nu poate fi stabilit decât după vârsta de 18 ani, după DSM-IV). Renaud și colab. (1999) precizează că tulburările de conduită măresc riscul de suicid chiar și în absența tulburării de dispoziție, prin rolul indirect al impulsivității. Brown
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
De asemenea, pentru Gould și colab. (1998), tulburările de conduită cresc riscul apariției ideilor suicidare (și asta doar la băieți), dar nu pe acela al tentativei de suicid. Din punctul nostru de vedere, tulburările de conduită și mai târziu personalitatea antisocială constituie mai degrabă un factor de protecție împotriva afectelor depresive și a riscului suicidar. Întâlnim însă, adesea, expuneri la riscuri care sunt asociate unui dispreț imprudent pentru propria sănătate și care pot pune în pericol viața subiectului. Nu este vorba
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este stabilit decât cu prudență în adolescență, dar putem regăsi trăsături patologice de personalitate la unii adolescenți cu tentativă de suicid, în particular în cazul tentativelor de suicid repetate. Este vorba, cel mai adesea, de trăsături de personalitate psihotică (sau antisocială), ceea ce corelează cu tulburările de conduită evocate mai sus, sau de personalitate borderline. În acest ultim caz, este uneori dificil să facem diferența între tentativele de suicid și automutilări. Personalitățile borderline, așa după cum au fost descrise de Masterson, trec la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rezoluție conciliantă. Cel mai adesea, întregul triumfă în detrimentul părților, iar subiectivitățile sunt diluate în colectivitate. Filosoful sofist apără cauza individului, atacând comunitatea, vinovată că fabrică în serie subiecți docili și formatați astfel încât să se supună ordinii colective. Etica individualistă și antisocială presupune o opțiune net hedonistă. De altfel, ea generează situația hedonistă. Pentru că plăcerea apare încă de la înscrierea existenței individului în registrul naturii, în chiar momentul declarației de independență față de legile sociale. Physis contra nomos, legi naturale contra legilor civile, autonomie
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
multiple ți variate cauze, unele comune cu ale criminalității adulților, dar multe din ele diferite de acestea. Astfel, spre deosebire de adult, care are o capacitate superioară de a prevedea rezultatul periculos sau vătămător al faptei comise, minorul înțelege mai puțin caracterul antisocial al faptei infracționale. În același timp, el este mai dependent de influențele ambiante familiale și sociale: dacă aceste medii sunt conflictuale, sau dacă îl expun pe minor unor repetate pedepse și privațiuni, atunci ele deschid drumul spre diferite acte și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
faptei infracționale. În același timp, el este mai dependent de influențele ambiante familiale și sociale: dacă aceste medii sunt conflictuale, sau dacă îl expun pe minor unor repetate pedepse și privațiuni, atunci ele deschid drumul spre diferite acte și atitudini antisociale. Pentru majoritatea criminologilor, explicația actelor infracționale ale minorilor trebuie legată de procesul perturbării timpurii a relațiilor copil-părinți, copil-școală, copil-societate, adică în diferitele sentimente de frustrare pe care aceștia le-au resimțit la o fragedă vârstă. Psihologii atrag atenția asupra faptului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
afirmă că „introiecția obiectului frustrant este rădăcina conflictului intrapsihic - se găsește originea sentimentului de culpabilitate, care determină uneori dotința bizară de a fi pedepsit; disponibilitatea spre saacrificiu apare, deeci, ca negare a agresiunii reprimată anterior; astfel, un „un impuls originar antisocial” devine, prin „compasiune”, o activitate socialmente valoroasă. Comparativ cu „autoagresiunea”, „autoagresiunea” era considerată de freudiști ca „reacția primordială”, care apare ori de câte ori comportamentul ce se supune „pricioiului plăcerii” este blocat; agresiunea este dirijată, deci, contra unui fapt exterior, perceput ca agent
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
importanța realizării unui schimb echilibrat de drepturi și îndatoriri între individ și comunitatea în care trăiește. „Culpabilitatea” este atribuită, în general, acelei persoane care a săvârșit un act deviant, o reacție atipică la o situație dată, un comportament cu conținut antisocial, față de colectivitatea ia o anumită atitudine și aplică sancțiunile prevăzute de lege. Spre deosebire de „intenție”, care este acea formă de vinovăție în care autorul este pe deplin conștient de consecințele pe care le produce acțiunea sa, și urmărește să le comită
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]