2,520 matches
-
adaptarea la efectele schimbărilor climatice (elaborat în 2008), prin integrarea elementelor apărute ulterior. Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGHG) reglementează toate aspectele de natură institu țională și procedurală în vederea estimării nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră sub incidența Protocolului de la Kyoto, al raportării și al arhivării și stocării informațiilor cuprinse în Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră. SNEEGHG este un sistem de colectare, procesare și prezentare
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de producție și practici, rețele de informații sau produse) în care scopul principal este de a colecta, trata, reduce, preveni sau elimina poluanții și efectele acestora, poluarea mediului sau orice alt tip de degradare a mediului ce rezultă din activitatea antropică. Astfel, activitățile de protecție a mediului și cheltuielile aferente pot fi împărțite în două categorii distincte, în funcție de natura și tipul de activitate (în afară de unele activități generale, cum ar fi managementul) - adică activități și cheltuieli pentru „depoluare” și activități și cheltuieli
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sistem de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului Guvernul României (2007), HG nr. 1570/2007 privind înființarea Sistemului național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto Guvernul României (2008), HG nr. 60/2008 pentru aprobarea Planului național de alocare privind certificatele de emisii
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
limitările fiziologice impuse corpurilor opace (ea este invizibilă și nu se hrănește cu carne sau cu legume, ci bea doar apă și lapte). Horla este expresia unui rafinament de sorginte filosofică, generând, explicabil, un soi de horror vacui în conștiința antropică, pe care este destinat s-o substituie prin cucerire. Umanul dispare în maelstromul terifiant al noii ordini ontologice. Maupassant ne oferă, în Le Horla, cel mai edificator document natural despre laboratorul supranatural al terorii. Până la data redactării acestor rânduri, cel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
autori români care nu ezită să abandoneze cadrul consacrat (spațiile malefice, definite printr-un arabesc al detaliilor arhitecturale, sau timpul nefast, bântuit de acei "night's black agents", pomeniți de Shakespeare în Macbeth), pentru a-și orienta discursul asupra interiorului antropic, deci asupra presiunii exercitate de mediu sau de alte personaje asupra psihicului eroului, oarecum în direcția intuită și exploatată cu admirabilă promptitudine de Henry James. Concret, voi încerca, în rândurile care urmează, să vă ofer un tablou diacronic al evoluției
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
operei, consacrat exilului siberian, care, alături de volumul al cincilea, conține, în opinia lui Mihai Zamfir, "paginile cele mai inspirate, memorabile prin exotismul lor intact conservat" (2006: 67), prozatorul demonstrează aptitudini de instaurator al terifiantului sublim în care este antrenat elementul antropic. Faptul este intuit și de Nicolae Manolescu, care recunoaște în autor "un extraordinar observator al mulțimilor, din care indivizii se rețin doar ca portrete sumare [...]" (2008: 783). În capitolul al patrulea, de pildă, este remarcabilă refacerea vie a marșului parcurs
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ați intuit deja, șapte existențe succesive, consumate întru eros și încheiate violent și oribil. De vreme ce de fiecare dată dragostea are un deznodământ tragic, acest fapt nu face decât să obosească prin repetiție și prin insistența asupra elementului repugnant. Metempsihozele diadei antropice amintite se întind pe mii de ani: în India, în Egipt, în Babilon, în Imperiul Roman, în Germania medievală, în Franța revoluționară și în România modernă. Tablourile de epocă și de moravuri sunt abia schițate, din complexa schelărie epică nerămănând
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
condițiile unui stres care transcende frontierele rezistenței individuale, coardele sensibile ale rațiunii cedează, iar alienarea devine manifestă: "O perdea de sânge și de nebunie i se lăsa, încet, pe creieri". Are loc, simultan, o stranie contaminare dintre silvan/mineral și antropic, dar nu în sensul unei personificări a elementului compozit, ci în direcția unei osmoze între natură și om, prima împrumutându-i ultimului caracteristicile hiperbolizate ale universului vulcanic. O magmă informă învăluie, astfel, colțurile reci și lucide ale minții umane, pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din inima Tibetului, de unde vijeliile își plănuiesc distrugerile operate în lumea oamenilor. În cele din urmă, eroul primește o vizită, acasă, de la marele său inamic, deopotrivă sursă a terorii implacabile și a fascinației irezistibile. Devine inutil de adăugat că întâlnirea antropicului cu elementele este letală pentru cel dintâi. Prometeismul funciar al personalității autorului este punctat de Mihail Diaconescu: "Copleșit de existență, ridicându-se contra ei și năzuind s-o organizeze, s-o explice și s-o supună în cele din urmă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Aranka, pe care naratorul le speculează cu abilitate: setting-ul izolat și straniu (domeniul familiei Kemény), un personaj banal, cu o atitudine pozitivistă (obezul și complet vidatul de umor Silvestru Hotăran), slujitorii de la castel, apropiați, ca ton, mai degrabă teratologicului decât antropicului (Gușatul, incapabil, aparent, de vorbire articulată), istoria unei familii ilustre, dar decăzute, incluzând figuri cu pasiune pentru ocultism (contele Armin), în fine, spectrul care nu-și găsește liniștea, bântuindu-i cu voluptate tristă pe cei rămași în viață (Aranka). Dacă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dospind ca într-o imensă etuvă". Cadrul, presupus static, se animă grație pulsației elementare care străbate limfa geologică, atingând paroxismul în mișcarea perpetuă a vieții vegetale și animale (remarcați aglomerația de gerunzii, ca și epitetele ornante selectate din sfera repulsivului). Antropicul este contaminat, irepresibil, de acest bazin fojgăitor și multicolor, împrumutând, precum punctam anterior, tușe teratologice: poarta castelului este deschisă de "[o] jivină de om, păroasă, cu mâinile până la genunchi". Șocul acestei prime întâlniri cu oamenii casei este augmentat ulterior; călătorii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
atare și că orice descriere a unui reflex eminamente senzorial este încărcat de imagini: "It is impossible to think without images of somewhat on earth" (E: 600). Pe scurt, aceasta implică faptul că simțurile vizionare percep prezenta divină în formă antropica, fiindcă Dumnezeu eludează orice formă conceptibila. Din această decurge că toate reproducerile picturale ale viziunilor divine îl înfățișează pe Dumnezeu în ipostaza unui om, iar principala rațiune din spatele acestui demers estetic este aceea că artistul rămâne fidel credo-ului biblic
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
integrantă din corpul divin: "[w]e are all coexistent with God Members of the Divine Body And partakers of the divine nature" (Bentley, Jr., 2004, p. 696). Din nou, în Annotations to Berkeley's Siris, Blake evidențiază raportul biunivoc dintre antropic și divin, într-o formulare extrem de plastică: "God is Mân & exists în uș & we în him" (E: 664). Abilitatea de a vizita, în viziune, sălașul ceresc al lui Dumnezeu este considerată, în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și materiale, angelice și demonice, divine și umane. Doar prin "nuntirea" acestora sunt posibile progresul și redempțiunea. Pentru Blake, ca și pentru Emerson, nu existența lui Dumnezeu o justifica pe cea a omului, ci invers: Dumnezeu există atâta vreme cât oglindește formă antropica sublima. Ascultând și urmând vocea divină, omul dobândește acces la partea cea mai rafinată a sufletului sau. 2.3.2.2. Îngerii și diavolii Îngerii și diavolii sunt personaje extrem de controversate în opera lui Blake, iar funcția lor tradițională este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
final, atunci când îngerul admite că a suferit influență eului creator: "Șo the Angel said: thy phantasy hâș imposed upon me & thou oughtest to be ashamed" (E: 42). În cele din urmă, vocea eului proclama caracterul biunivoc al relației artistice dintre antropic și angelic: "I answerd: we impose on one another" (E: 42). În juxtapunerea celor două elemente, fiecare contribuie la rafinarea celuilalt. O altă Memorable Fancy descrie confruntarea spirituală dintre un înger și un diavol. După ce este înfrânt de argumentul diavolului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în ceea ce privește execuția tehnică și că o autoritate transcendență este implicată direct și exclusiv. Ideea subliniază o atitudine radicală în privința inspirației divine, accentuând implicarea transcendentului până în punctul în care acesta devine unicul executant al operei, scoțând virtual complet din ecuație factorul antropic. Revin asupra execuției tehnice, fiindcă aici rezidă miza estetică: de exemplu, o carte definită că acheiropoieton presupune participarea umană doar la un nivel umil, de aranjare tehnică a conținuturilor dictate de un agent străin. Prin urmare, în elaborarea ei, omul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
să formuleze concluzia inevitabilă: "A Poet a Painter a Musician an Architect: the Mân / Or Woman who is not one of these is not a Christian" (E: 274)137. În toate aceste exemple selectate, Blake face apologia comuniunii dialogice dintre antropic și divin prin medierea religiei. Ideea că Biblia este un mijlocitor al contemplației se regăsește și în poezia lui Friedrich Hölderlin. În Patmos, apare același scenariu blakean al oamenilor înnobilați de codul sacru, care acționează deopotrivă că stimulator estetic și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
absolută există într-un mod absolut, desi redusă la proporțiile pe care le are acesta, atunci ai putea compară umanitatea absolută cu Dumnezeu și ființă redusă cu universul" (1979, p. 86). Rezultatul tuturor acestor argumente teologice este acela că principiul antropic se definește în termeni paradoxali, "că fiind simultan Dumnezeu și creatură" (1979, p. 133), uniune care "ar depăși înțelegerea" (1979, p. 134). După ce am văzut în ce rânduri trebuie căutată originea ideii blakeene de dialectica, vă propun să urmărim, în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
meu , tipurile de viziuni blakeene pot fi descrise după cum urmează: 1. viziunea simplă: vederea obișnuită, percepția vizuală comună, care nu implică niciun efort suprasenzorial. 2. viziunea dublă: percepție "prin" ochi, nu "cu" ochiul, funcționând pe baza unei substituții fenomenologice; perspectiva antropica asupra fenomenelor, ce transcende decriptarea vizuală elementară. 3. viziunea triplă: codificarea și decodificarea artistică, bazată pe exercițiul imaginației și/sau al inspirației. 4. viziunea cvadrupla: extazul religios, tranșă extatica, aptă, simultan, de a cuprinde și de a depăși esență tuturor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
primordiale, grație elementului estetic. Astfel, incipit-ul scenariului vizionar ne permite să distingem contururile omului elementar, identificabil virtual în toate manifestările ontologice (un exemplu de ceea ce aș numi "panantropism blakean"). Această multiplicare argusiană este, ulterior, unificată într-o unică icoana antropica, ce-i permite eului să atingă fericirea celesta și cunoașterea supremă (vom vedea că, în eposul Jerusalem, acest Homo Magnus este incarnat de Isus). Acesta este mesajul blakean definitiv în privința salvării spirituale: "I each particle gazed / Astonishd Amazed / For each
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Africa, plasate inițial" (E: 905). Deși umil la nivel strict formal, acest fragment proiectează Africa drept loc geometric al conservatorismului imperial, al setei continue de posesiune materială și al hulitei opresiuni sociale, de vreme ce incarnează sclavia, ca formă supremă de dominare antropica. Astfel, Africa este convertita într-o metaforă extinsă a izolării. Acestea reprezintă primele versuri din ceea ce va deveni o descriere din ce in ce mai subtilă a arhitecturii intelectuale europene 184, a cărei eroare rezidă în faptul că se concentrează aproape exclusiv asupra interacțiunilor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Los, care incarnează esență poeziei. În opinia mea, întreaga intrigă din The Four Zoas este centrată asupra descrierii poetice a aspectelor metafizice ale ființei umane fiindcă, la Blake, ideea de cunoaștere (întocmai celei de evoluție istorică) este inseparabila de elementul antropic. Max Plowman, urmat, îndeaproape, de Damon și de Bloom,191 oferă un util rezumat al acțiunii epice din The Four Zoas. În rândurile următoare însă, voi căuta să ofer propria viziune de ansamblu asupra poemului. În timp ce primele patru Nopți sunt
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
urmare, o oglindă a unor dihotomii profund imbricate în textura lumii și identificabile la mai multe niveluri, incluzându-le pe cel psihologic și pe cel metafizic. Axul central, prezent atât la nivel social, cât și la nivel metafizic, este elementul antropic, fiindcă omul este miezul fenomenologiei blakeene 194. Faptul se impune chiar de la debutul eposului The Four Zoas. În Night the First, Los anunță că dramă metafizica în curs de desfășurare, menuetul confuz de durere și de suferință, intonat de conflictul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
al regenerării graduale și al restaurării finale pe care le cunoaște Viziunea Divină, traseu care eludează orice circumscriere teoretică rigidă. Dilatarea și contractarea continuă pe care le înregistrează ființă umană în Jerusalem ne confirmă faptul că, în concepția lui Blake, antropicul dobândește o prezență atât materială, cât și spirituală, constituind, astfel, legătura dintre macrocosmos și microcosmos. Am ajuns, astfel, la capătul întreprinderii mele exegetice. După prezentarea celor patru niveluri vizionare, așa cum se ipostaziază acestea în contextul operei literare a lui Blake
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
alți specialiști, ci și antreprize comerciale și fundații private, ONG-uri și chiar guverne. Dușmanul permanent al distrugerii și pierderii resurselor genetice vegetale este eroziunea genetică care s-a extins în ultimul timp, din cauza unui complex de factori naturali și antropici, din ce în ce mai agresivi și mai dificil de controlat. Astfel dispariția soiurilor vechi și a rudelor lor sălbatice, crearea formelor moderne înguste genetic, deteriorarea resurselor genetice vegetale datorită condițiilor extreme de mediu, atacurile de boli și dăunători, lipsa condițiilor tehnice de conservare
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]