1,520 matches
-
natura și statutul oamenilor „primitivi”. Influențate de teoria lui Darwin, primele teorii antropologice tindeau s] ordoneze oamenii și instituțiile sociale ale lumii într-o serie evolutiv], de la omul primordial la ființă uman] civilizat] din Europa secolului al XIX-lea. Mulți antropologi au reacționat în cele din urm] împotriva imperialismului guvernelor lor și al acestui mod de a vedea lucrurile. Mai important a fost faptul c] ei au ajuns s]-i văd] că femei și b]rbați inteligenți pe oamenii pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primul r]zboi mondial (vezi, de exemplu, Ruth Benedict, Patterns of Culture [Paradigme culturale] 1934, si mai recentă oper] a lui Melville Herskovits, Cultural Relativism: Perspectives în Cultural Pluralism [Relativismul cltural: pepective asupra cluralismului cultural], 1972). Relativismul normativ al unor antropologi din acea perioad] era deci un r]spuns la problemele morale reale care afectau justificarea coloniz]rii și care afectau în mod mai general intervenția într-o alt] societate pentru a determina schimb]ri majore în valorile acceptate anterior sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
70-’80, a adus contribuții remarcabile la înțelegerea unor fenomene asemenea celor anterior menționate, dezvoltând teorii și modele/cadre analitice, precum cel tranzacțional, ecologic sau comunicativ, aplicate la lumea educațională (Lancy, apud Tuijnman, 1996; vezi și Siebert, apud Sava, 2005). Antropologii au studiat multe aspecte ale educației formale, non-formale și informale, în diferite contexte socioculturale și economice, focalizându-se asupra unor fenomene precum literația și numerația, transmiterea intergenerațională a unor patternuri culturale, cu aplicație în educația de bază a adulților (de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților (de exemplu, studii privind impactul nivelului de pregătire al adulților asupra educării copiilor lor sau studii privind impactul unui curriculum impus de clasa dominatoare, neadaptat contextului cultural al celor dominați, asupra gradului lor de analfabetism și eșec social). Studiile antropologilor au căutat mai ales să atragă atenția asupra faptului că lansarea diferitelor concepții asupra educației permanente, fără a ține seama depersistența sistemelor de viață așa cum le cunoaștem, devine o practică fără sens. Dacă studiile privind sistemele de viață s-au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creșterea și ritmurile vieții, la ritualurile de inițiere și de trecere de la un ciclu al vieții la altul din comunitatea respectivă. Programele oferite pentru petrecerea timpului liber trebuie și ele să țină seama de aceste „sisteme de viață”. De asemenea, antropologii au evidențiat impactul calității vieții asupra atitudinii adulților față de schimbare, a receptivității lor educaționale și a deschiderii lor spre nou. Sunt aspecte pe care nu le putem subestima în conceperea unei politici europene asupra educației adulților, în înțelegerea impactului globalizării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
70-’80, a adus contribuții remarcabile la înțelegerea unor fenomene asemenea celor anterior menționate, dezvoltând teorii și modele/cadre analitice, precum cel tranzacțional, ecologic sau comunicativ, aplicate la lumea educațională (Lancy, apud Tuijnman, 1996; vezi și Siebert, apud Sava, 2005). Antropologii au studiat multe aspecte ale educației formale, non-formale și informale, în diferite contexte socioculturale și economice, focalizându-se asupra unor fenomene precum literația și numerația, transmiterea intergenerațională a unor patternuri culturale, cu aplicație în educația de bază a adulților (de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților (de exemplu, studii privind impactul nivelului de pregătire al adulților asupra educării copiilor lor sau studii privind impactul unui curriculum impus de clasa dominatoare, neadaptat contextului cultural al celor dominați, asupra gradului lor de analfabetism și eșec social). Studiile antropologilor au căutat mai ales să atragă atenția asupra faptului că lansarea diferitelor concepții asupra educației permanente, fără a ține seama depersistența sistemelor de viață așa cum le cunoaștem, devine o practică fără sens. Dacă studiile privind sistemele de viață s-au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creșterea și ritmurile vieții, la ritualurile de inițiere și de trecere de la un ciclu al vieții la altul din comunitatea respectivă. Programele oferite pentru petrecerea timpului liber trebuie și ele să țină seama de aceste „sisteme de viață”. De asemenea, antropologii au evidențiat impactul calității vieții asupra atitudinii adulților față de schimbare, a receptivității lor educaționale și a deschiderii lor spre nou. Sunt aspecte pe care nu le putem subestima în conceperea unei politici europene asupra educației adulților, în înțelegerea impactului globalizării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Întrebare nici nu Își are rostul. E suficient să știm că avem de-a face cu cărți excelente pe tema respectivă și că, pentru a aborda un asemenea subiect În mod pertinent, trebuie să fii, deopotrivă, istoric, comparatist, sociolog și antropolog. Fără Îndoială, disciplina care ne ajută cel mai mult În Încercarea de explicare a fenomenului alterității și fără de care istoricul rămâne dezarmat În fața unui subiect de acest gen, este antropologia. Mai apropiată de domeniul cercetării istorice este așa-numita antropologie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
selecții, a impus preferințe, a instituit ierarhii și valorizări. Istoria, memoria colectivă sau tradiția nu sunt doar rezultatul tezaurizării unor amintiri, ci și consecința acumulării unor uitări. „Inventarea tradiției” - concept care În ultimele decenii, a făcut carieră printre istorici și antropologi - presupune tocmai această continuă reelaborare subiectivă a trecutului, din perspectiva cerințelor ideologice ale actualității. Nici memoria colectivă sedimentată pe marginea raporturilor dintre români și maghiari - obiectul rândurilor de față - nu face excepție de la regulile de funcționare ale unui asemenea mecanism
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
practic imediat: conversația liberă fără un scop anume, formulele de salut, de politețe ș.a. Semnificația lingvistică a unor asemenea enunțuri nu are nici o importanță pentru receptor; ele nu vehiculează nici o ipoteză nouă. Semnificația lor vine din contextul situației. În opinia antropologului, explicarea fenomenului are la bază tendința generală a oamenilor de a se asocia, de a se aduna la un loc, de a coopera, de a se bucura unul de compania celuilalt care face din „prezența celorlalți o necesitate pentru om
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
operă, balet, muzee etc.. O persoană cu un anumit grad de cultură este definită ca fiind rafinată, sofisticată, având cunoștințe despre arte și capacitatea de a le aprecia. În acest sens, cultura este o caracteristică a individului. Totuși, sociologii și antropologii folosesc termenul în sens mai larg. De-a lungul timpului s-au dat multe definiții culturii, și în toate s-au găsit elemente comune. Cultura este o caracteristică a unei societăți, a unui individ. Cultura este tot ceea ce este învățat
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
multe definiții culturii, și în toate s-au găsit elemente comune. Cultura este o caracteristică a unei societăți, a unui individ. Cultura este tot ceea ce este învățat în cursul vieții sociale și transmis din generație în generație. Apelând la aprecierile antropologului Ralph Linton putem spune: Cultura este ereditatea socială a membrilor unei societăți Cultura definește și pune la dispoziția membrilor unei societăți hrană pentru a o mânca, haine pentru a le purta, limbă pentru a o folosi, valori pentru a face
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
creația și a faptului că cercetările din domeniul creativității sunt în plină expansiune. Definirea creativității este dificilă și datorită multitudinii abordărilor întâlnite în literatura de specialitate, constituindu-se în subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. Conceptul de creativitate este destul de vag, în mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice și presupune un mod de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
totodată natura aparte a constantelor acceptate, ca și a variabilelor percepute în raport cu acestea. Astfel, pentru a nu se risipi la nesfârșit în precizări preliminare ale substantivelor pe care le folosesc („gratoar”, „oraș”, „clasă socială”, „burghezie”, „societate” etc.), istoricii, arheologii sau antropologii sunt nevoiți să accepte un anume număr de locuri comune, de stereotipuri - „concepte neistorizate”, ca să alegem o expresie a lui Paul Veyne. Aceste convenții, care ocolesc deliberările și refuză analiza - și care nu trebuie confundate cu idealtipurile weberiene, deliberat construite
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
deliberat construite ca modele „la limită” -, exprimă cel mai bine bagajul conceptual, preferințele teoretice și limitele proprii unui demers științific umanist, așa cum rafinarea lor, printr-o mai bună contextualizare, devine, în fapt, sinonimă progresului cunoașterii<footnote Cum nota un faimos antropolog, „[...] our ordinary state of mind is always a profoundly mystified consciousness . . . To emerge from myth and legend to mature consciousness we need to compare the full range of past and present cultures.” (Harris 1974: 5). footnote>. Cea mai importantă trăsătură
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mai palpabilă, a vânătorilor și culegătorilor contemporani, din a cărei făină plămădește propria versiune eternalistă, „vânătorul și culegătorul”. Și cum schimbul mutual de idei între cele două discipline beneficiază deja de o tradiție seculară, nu poate surprinde acordul general al antropologilor și arheologilor cu privire la importanța decisivă a ecologiei în structurarea și dinamica economică și socială a comunităților de vânători și culegători. Arheologia preistorică are și rațiuni mai practice pentru a prefera o asemenea viziune, decis materialistă: la urma urmelor, reconstituirile de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
copiilor mari în diverse activități de la care erau excluși înainte vreme, cum ar fi inclusiv grija și educația fraților mai mici, crește și se afirmă de timpuriu (Hames & Draper 2003; Kelly 1992: 59). Fascinați de eficiența și exoticitatea mecanismelor egalitare, antropologii au pierdut din vedere câteva aspecte legate de integrarea socială a vânătorilor-culegătorilor, de maximă relevanță pentru analiza diacronică a tradițiilor culturale paleolitice. Gradul de integrare constituie, în fapt, o variabilă a complexității și stratificării acestor comunități: minim, în cazul vânătorilor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Kent 1999). Chiar și în societățile vânătorești complexe, amplasate de obicei în zonele temperate sau reci, vânătoarea este departe de modelul „recreațional sportiv”, mânat de vânătoarea de trofee și de prestigiu (Jarvenpa & Brumbach 2006: 317), care a populat tenace imaginația antropologilor (și a arheologilor): pentru aceste comunități, în care vânarea speciilor sălbatice reprezintă resursa vitală, vânătoarea nu se rezumă la doborârea unui animal; ea solicită un îndelung efort de pregătire, ca și unul de procesare a prăzii, femeile jucând astfel un
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cel puțin în comparație cu unele societăți agrare sau horticole (Flanagan 1989, Peterson 1993), cu excepția unor excluderi generale din sfera activităților masculine (Graves-Brown 1996: 315). Măsura în care acestea sunt atribuibile pur și simplu discursului „oficial” - să nu uităm, ghidat euristic de antropologi, majoritatea bărbați și, prin forța lucrurilor, nevoiți să chestioneze preferențial bărbați -, sau realității efective, rămâne recunoscută. Nu sunt, însă, rare situațiile în care femeile dețin, în societățile vânătorești complexe, funcții politice importante (Trocolli 1999). În plus, distincțiile dintre sexe nu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
contexte climatice, demografice și tehnologice fără nici un echivalent contemporan. Alături de particularitățile acumulării și conservării documentației arheologice, aceste variabile explică dificultatea operaționalizării univoce a bogatei cazuistici etnografice, ca și prudența manifestată de preistoricieni în translatarea, către paleolitic, a modelelor propuse de antropologi. Valorificarea datelor etnografice în cercetarea socială a paleoliticului reprezintă, oricum, o provocare uriașă, din nenumărate motive. Așa cum s-a remarcat de multă vreme (Wobst 1978), recuperarea datelor etnografice are tendința de a fi extrem de limitată în timp și spațiu, iar
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a energiilor analitice asupra activităților segmentului masculin al comunităților paleolitice și corolarul său, ideea unui statut, dacă nu subordonat, cel puțin secundar sau neglijabil al femeilor și copiilor. Această predispoziție datorează mai mult, în opinia noastră, mentalității agro pastorale<footnote Antropologii au remarcat de multă vreme o restructurare a statutului socio economic al celor două sexe, după (dar nu cu necesitate imediat după) adoptarea modului de viață agropastoral (cf. Knight 2008). Turma, pământul, proprietatea, inclusiv asupra muncii (curente sau investite în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al imaginii, care ia naștere din jocul subtil dintre absentia și praesentia. Făcând apel la problema platoniciană a reminiscenței, antropologul francez subliniază importanța imaginației epifanice, aptă de a descifra cunoașterea adevărului ascuns, în raport cu aletheia - starea de neascundere (a se vedea, în acest sens, comentariul lui Heidegger asupra lui Parmenide). Imaginația simbolică nu trebuie confundată cu un demers intelectual, întrucât ea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și turismul evenimentelor speciale, ca de exemplu festivalurile în aer liber. Dacă este bine planificată, exploatarea la maximum a potențialului turistic nu este nevoie să fie dramatică sau costisitoare. Grupul II: Zone subdezvoltate Turismul în zonele subdezvoltate a reprezentat apanajul antropologilor profilați pe sociologie și, într-o mai mică măsură, a economiștilor pe probleme de dezvoltare. Literatura se referă în principal la efectul perturbator al turismului asupra modului de viață tradițional și la afectarea mediului prin construirea în zone virgine. Printre
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
acord cu freudiștii revizioniști, ca Homey, Fromm și Kardiner, care susțineau că și concepțiile lui Freud despre nevroză și normalitate, care își au originea în lumea vieneză de la sfârșitul secolului ai XIX-lea, se cuvin corectate prin Marx și prin antropologi. *3 Teoria artei ca nevroză ne obligă să ne întrebăm în ce măsură autorul crede în creația imaginației sale. 119 Se aseamănă oare romancierul nu numai cu copilul romantic care "spune povești" - adică prelucrează propria sa experiență până ajunge la o versiune
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]