2,440 matches
-
experimentală, de fapt, viziunea experimentalistă, fiind vorba despre mai mult decît despre o simplă metodă, a apărut în științele exacte și ale naturii încă din Renaștere, odată cu nașterea „spiritului științific modern” (Bachelard, 1938)1, și s-a dezvoltat în științele antropologice la sfîrșitul secolului al XIX-lea, mai ales sub impactul celebrei lucrări Introducere în studiul medicinei experimentale a lui Claude Bernard, cel care, de altfel, statuează „regulile metodei experimentale” în domeniul medicinei și, prin extensie, în aproape întreaga cercetare antropologică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
antropologice la sfîrșitul secolului al XIX-lea, mai ales sub impactul celebrei lucrări Introducere în studiul medicinei experimentale a lui Claude Bernard, cel care, de altfel, statuează „regulile metodei experimentale” în domeniul medicinei și, prin extensie, în aproape întreaga cercetare antropologică. În termenii cei mai simpli, viziunea experimentală constă, în primul rînd, în introducerea sau suprimarea unuia sau a mai multor factori determinați, într-o situație precis definită, în vederea verificării și a măsurării efectelor acestei intervenții. De regulă, experimentul este discutat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
schimbarea organizării procesului de învățămînt, a conținuturilor acestuia și sfîrșind cu modificarea strategiei educaționale sau a modului de lucru al profesorului. În acest caz, a interpreta presupune a găsi factorul care explică progresul. Pe scurt, a interpreta în domeniul științelor antropologice, deci și al celor educaționale, înseamnă a verifica, a organiza și a descifra sensurile faptelor acumulate prin cercetare pentru a verifica ipoteza propusă. Așa cum sublinia Ion Holban (1978), metoda interpretării este o metodă calitativă, care conduce la cunoașterea personalității, a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
încă, dar se întrevede prin evoluția recentă a informaticii și ar putea deveni un sprijin decisiv pentru această metodă interpretativă. Iată o temă ce ar putea seduce pe cineva talentat în metodologie și cu suficiente informații nu doar în științele antropologice, ci și în logică, matematică și informatică! 1.Pentru cei tentați să o utilizeze, trimit la excelenta monografie a lui Robert Atkinson (2006), o lucrare foarte utilă nu doar pentru cei ce se ocupă de cercetarea educației, ci și pentru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora, ca „ars inveniendi” (arta de a descoperi sau inventa), ca „ars judicandi” (arta de a gândi corect
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
elevii apropiați ai lui Bloomfield, și cealaltă școală, care grupează alt grup de descriptiviști, ce a preluat de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
pacea Unității, am devenit subiecți, orbecăind prin obscuritatea nopții spirituale, în căutarea sensului vieții, am pierdut inocența de a fi. Ei bine, știința economică nu face excepție de la această cădere și este de reflectat încă asupra determinantelor sale culturale, spirituale, antropologice. Căderea ratelor de creștere economică, accentuarea inegalităților și disparităților, sărăcia, incoerența evoluțiilor monetare, declinul sistemelor educative, deteriorarea corelației demo-economice, mondializarea și multe altele sunt doar epifenomene, manifestări la suprafața lucrurilor, care nu-și pot găsi rezolvarea fără o tratare a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ineluctabilității proceselor economice. Mecanismul economic nefiind motorul istoriei, cauza primă din care totul decurge, globalizarea pare ea însăși o iluzie. Dacă nu este, atunci cauzele profunde trebuie căutate la nivelul structurilor mentale, al celor sociale, la nivelul subconștientului cultural și antropologic. Căci evoluția economică nu este autonomă, ci decurge din mișcările pe termen lung ale fundamentelor culturale, spirituale, din matricea antropologică a diverselor populații. În tot cazul, atotputernicia economiei nu este decît o iluzie, generată de o criză de conștiință. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Dacă nu este, atunci cauzele profunde trebuie căutate la nivelul structurilor mentale, al celor sociale, la nivelul subconștientului cultural și antropologic. Căci evoluția economică nu este autonomă, ci decurge din mișcările pe termen lung ale fundamentelor culturale, spirituale, din matricea antropologică a diverselor populații. În tot cazul, atotputernicia economiei nu este decît o iluzie, generată de o criză de conștiință. Dar inconștiența și iluzia sunt uneori atît de necesare omului, în economie, ca și în politică, ca și în dragoste. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
societatea ne va apărea într-un mod diferit. Orice principiu ontologic se însoțește, deci, de o antropologie minimală și de o sociologie primitivă care să precizeze caracterul omului și caracteristicile societății ce fac posibile cuplarea lor particulară. Agrementată de corolarul antropologic și de cel sociologic, relația esențială dintre om și societate formează ceea ce noi numim presupoziția ontologică de care se folosește ideologia. Singularitățile pe care le prezintă credința ideologică devin atunci de înțeles. Fiecare dintre întrebările enunțate mai sus își află
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Maria Cuceu, este consacrat paparudei, adică celei mai răspândite practici rituale „pentru invocarea ploilor și provocarea fertilității”. Cartea face parte dintr-un proiect mai amplu de „explorare tipologică a tuturor obiceiurilor agrare”. Secțiunea întâi a lucrării abordează, dintr-o „perspectivă antropologică integratoare”, problematica acestui străvechi obicei agrar românesc. Punând la contribuție peste o mie de atestări de teren de pe toată întinderea spațiului etno-cultural românesc, cei doi autori iau în discuție fiecare dintre constituenții ritualului (vechime, răspândire, circulație, context generator și performant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
uman (Vosniadou, 1996) atestă o structură mixtă a naturii învățării, dată de procesorii informaționali individuali de origine biologică, de mediu și educaționali exprimați în seturi de instrumente și sisteme simbolice achiziționate prin sau facilitate de mecanisme sociale, ecologice și cultural antropologice. Comportamentul uman, inclusiv învățarea, ar trebui investigate ca interacțiuni intre agenții sociali și mediul fizic în care un subiect trăiește ( ... În unele forme externe specifice, teoria învățării situative ne arată că subiectul uman și interacțiunile sale cu lumea nu pot
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de învățare impune acceptarea și valorificarea acțiunii principiului plurideterminismului explicativ, a legii complementarității și compensării. Cercetările mai noi în domeniu confirmă faptul că fondul neuropsihofiziologic rămâne între anumite limite esențial, dar se află într-o interacțiune sinergetică cu suportul cultural antropologic. Calitatea și reversibilitatea mecanismelor învățării vor fi căutate nu neapărat în ordinea naturală a lucrurilor sau în primul rând în aceasta, ci în calitatea modelelor culturale însușite, în modul în care potențialul genetic este valorificat ca urmare a solicitărilor sociale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
contexte variate, pentru a se obține un set operațional de cunoștințe, corelate într-un sistem coerent. În sensul cel mai larg, învățarea este activitatea complexă de adaptare a individului la mediul social. Considerând procesul de învățare din diverse perspective (biologică, antropologică, neurofuncțională, pedagogică) s-au formulat o serie de definiții, oarecum unilaterale datorită raportării la diverse comportamente individuale, din care se pot reține următoarele elemente: o condiție necesară a învățării este maturizarea biologică; învățarea este formativă, o acumulare de experiențe în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
-lea și care și-au găsit expresii literare bogate în romanele multor autori, de la Joyce pînă la Döblin și Sartre. Totuși, tocmai ideologia corespunzătoare Noului Roman al lui Robbe-Grillet, Sarraute și al altora a împrumutat tehnicii "camera eye" un înțeles antropologic și psihologic. Această tehnică este potrivită în mod special pentru prezentarea omului ca "o figură fără adîncime" și pentru exprimarea "muțeniei sale interioare" prin intermediul limbajului 532. De aceea găsim această tehnică într-o formă moderată în autoprezentarea lui Meursault din
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lipsesc complet materialele care, în fond, sunt fundamentale. Mă refer în primul rând la un grup de poezii italo-friulane. Aproximativ în perioada ce include, în prima „serie”, articolul referitor la jeanșii Jesus (17.05.1973), pe acela referitor la transformarea antropologică a italienilor (10.06.1974), iar în „seria” paralelă, recenzia la Puțină febră a lui Sandro Penna (10.06.1973) și pe aceea la Eu sunt poet a lui Ignazio Buttitta (11.01.1974) - a ieșit în Paese sera (5
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a culturii devine o ofensă la adresa demnității omenești, atunci când ea se manifestă în mod explicit ca dispreț al culturii moderne și nu exprimă altceva decât violența și ignoranța unei lumi represive în totalitatea sa. 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 1tc "10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia1" 2 iunie 2: pe prima pagină a ziarului Unità tronează titlul marilor ocazii: „Trăiască republica antifascistă”. Sigur, trăiască republica antifascistă. Dar care este sensul real al acestei fraze
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se manifestă în mod explicit ca dispreț al culturii moderne și nu exprimă altceva decât violența și ignoranța unei lumi represive în totalitatea sa. 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 1tc "10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia1" 2 iunie 2: pe prima pagină a ziarului Unità tronează titlul marilor ocazii: „Trăiască republica antifascistă”. Sigur, trăiască republica antifascistă. Dar care este sensul real al acestei fraze? Să încercăm să-l analizăm. Ea provine din două fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este că pragul de 59% în favoarea lui „contra” nu demonstrează câtuși de puțin o miraculoasă victorie a laicismului, a progresului și a democrației, ci atestă două lucruri: 1. faptul că „păturile medii” s-au schimbat radical sau, aș zice, chiar antropologic: valorile lor pozitive nu mai sunt conservatoare și clericale, ci sunt valori (deocamdată numai trăite efectiv, nu și proferate) ale ideologiei hedoniste de consum și ale toleranței moderniste de tip american ce rezultă din această ideologie. Puterea însăși - prin „dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
antifasciști: într-adevăr, este vorba despre trecerea unei culturi alcătuite din analfabetism (poporul) și umanism cârpit (păturile medii) de la o organizare culturală arhaică la una modernă a „culturii de masă”. Transformarea este covârșitoare: revin și afirm că e un fenomen antropologic. Și aceasta deoarece a schimbat în primul rând caracteristicile necesare Puterii. „Cultura de masă”, de exemplu, nu poate fi una ecleziastică, moralistă și patriotică: ea este, în fapt, direct dependentă de consum, ce are propriile legi interne și o autoinsuficiență
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în speță, Italia) este exprimată mai ales prin limbajul comportamentului sau prin limbajul fizic, la care se adaugă, într-o anumită măsură - devenit pur convențional și foarte redus -, limbajul verbal. La acest nivel de comunicare lingvistică se manifestă: a) modificarea antropologică a italienilor și b) omologarea lor totală în raport cu un model unic. Prin urmare: să te hotărăști să-ți lași părul să crească până pe umeri sau să ți-l tunzi și să-ți lași mustăți (după moda începutului de secol); să
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
existat întotdeauna elite. Eu îți răspund: da, oamenii au fost dintotdeauna conformiști și pe cât posibil egali unul cu celălalt, dar conform clasei lor sociale. Și, în interiorul acestei categorii, conform propriilor condiții culturale (regionale) efective. Astăzi însă (și aici apare „schimbarea” antropologică), oamenii sunt conformiști și egali unii cu ceilalți potrivit unui cod interclasist (student egal muncitor, muncitor din Nord egal muncitor din Sud) cel puțin teoretic, din dorința disperată de a se uniformiza. În sfârșit, dragă Calvino, aș vrea să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
alegere este o groaznică formă de disperare și de nevroză; și poate că ar fi fost suficientă o minimă experiență diferită în viața sa, o întâlnire oarecare, pentru ca destinul său să fie altul. 11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia 1tc "11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia1" (...) Noi, intelectualii, tindem să identificăm întotdeauna „cultura” cu cultura noastră, și de aici morala cu morala noastră și ideologia cu ideologia noastră. Aceasta înseamnă că: 1. nu
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
poate că ar fi fost suficientă o minimă experiență diferită în viața sa, o întâlnire oarecare, pentru ca destinul său să fie altul. 11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia 1tc "11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia1" (...) Noi, intelectualii, tindem să identificăm întotdeauna „cultura” cu cultura noastră, și de aici morala cu morala noastră și ideologia cu ideologia noastră. Aceasta înseamnă că: 1. nu folosim cuvântul cultură în sens științific; 2. exprimăm, prin aceasta, un
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
victorii revoluționare, ar fi schimbat lumea într-un chip: astăzi, în aceeași ipoteză, ar schimba-o în alt fel. Nu vreau să fac profeții, dar nu ascund că sunt pesimist până la disperare. Cea care a manipulat și a transformat radical (antropologic) marile mase țărănești și muncitorești italiene este o nouă putere pe care îmi vine greu s-o definesc, dar de care sunt sigur că e cea mai violentă și mai totalitară din câte au existat vreodată: ea preschimbă natura oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]