3,713 matches
-
ideal (Importanța învățământului clasic). E prezent cu versuri, note, studii, cugetări, traduceri în „Glasul țării”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Luminătorul”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene”, „Cuget moldovenesc”, „Cetatea Moldovei”, „Camenae”, „Ethos”, „Analele științifice ale Universității din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”. Povestea lui Nala, un episod din Mahabharata tradus din sanscrită, a fost distins în 1937 cu un premiu al Academiei Române. Multe lucrări i-au rămas în manuscris. După Iuliu Valaori, S. este al doilea lingvist
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
Institutul Științific Român din Tiraspol, numeroase acțiuni culturale. A colaborat cu studii și articole privind cultura și situația economică a românilor transnistreni la „Drum drept”, „Ramuri”, „Societatea de mâine”, „Viața Basarabiei”, „Slova”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cele trei Crișuri”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Balkan Studies”, „Revue historique”, „Magazin istoric” ș.a. A semnat și M. Florin, T. Vlădică. Lucrarea Din literatura populară a românilor de peste Nistru (1939) conține un studiu introductiv și o culegere de cântece bătrânești, doine
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea (1999). Va participa, în calitate de coautor, la lucrări colective: Histoire de la littérature française (1982), Direcții în critica și poetica franceză contemporană (1983), Terminologie poetică și retorică (1994). Mai colaborează la „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Atelier de traduceri”, „Oeuvres et critiques” (Tübingen), „Dialogue” (Montpellier), „Bulletin de la Société Internationale d’Études Greeniennes” (Paris). Construcția și analiza în scopuri didactice se asociază la S. cu demersul istoricului literar înarmat
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
P. Hasdeu, care îi vor fi mai târziu profesori. Îl cunoscuse pe Moses Gaster, care l-a ajutat mult în acești ani. Ș. făcea gazetărie, semnând Eliezer ben Moșe, ben Moșe, Lazăr Schein, Lazăr Șain, Lazăr M. Șăineanu, la „Fraternitatea”, „Anuar pentru israeliți” ș.a. Se înscrie în 1881 la Facultatea de Litere din București, unde este remarcat de Hasdeu. În „Columna lui Traian” își publică cea dintâi lucrare de filologie, Câteva specimene de etimologie poporană română. Discipol al lui Hasdeu și
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
a fost odată”. Alături de sonorități folclorice (ca în Cuculeț, drăguțe cuc), persistă ecouri eminesciene, coșbuciene, chiar macedonskiene. SCRIERI: Versuri, pref. N. Iorga, București, 1926. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 68-69; Liviu Găzdac, Un poet prahovean: G. Săpunaru, „Anuarul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din RSR pe anul 1982”, 140-149; Dicț. scriit. rom., IV, 175-176. I. D.
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
I Missi del Re. Note e documenti riguardanti la storia della Legazione italiana a Bucarest (1879-1914), În Idem, Studi Italo-Romeni. Diplomazia e società 1879-1914, seconda edizione, București, 2009, p. 211-304; Ana-Maria Vele, Reprezentarea diplomatică a Franței În România (1866-1914), În Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu”, Cluj Napoca, tom XLVII, Seria Historica, 2008, p. 143-156; Daniel Cain, Les relations diplomatiques roumano-bulgares en 1900, În Revue des Études Sud-Est Européennes, tome XLVIII (nos 1-4), Bucarest, 2010, p. 259-282; Idem, Un trimis al Majestății
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
domiciliu: nu în salturi, ci distribuită în funcție de importanță de-a lungul întregii săptămâni; să lucreze corect cu instrumentele personale de lucru (texte, clasoare, să-și țină corect, îngrijit caietul); să lucreze corect cu unelte informative (dicționare, enciclopedii, fișiere, cataloage, manuale, anuare, planuri, ... ); să evalueze rezultatele muncii sale în raport cu criteriile determinate în prealabil; să se informeze: anchetă, utilizarea Centrului de Documentare și Informare, să caute o informație în unelte informative; să vorbească, să asculte, să citească, să comunice (oral sau în scris
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
apărut în „Calendarul «Minervei»” din 1926. Tot proză, dar și articole pe teme culturale publică în „Adevărul literar și artistic”, „Munca literară”, „Gloria României”, „Pământul”, „Buletinul Asociației Editorilor Români”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Vremea” ș.a. A îngrijit editarea lucrărilor „Anuarul general al Editurii și Librăriei Cartea Românească” (1937, în colaborare cu Bogdan Varvara) și „Anuarul general al industriei grafice din România” (1938). Din 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români, însă în septembrie 1944 va fi exclus. A mai semnat
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
în „Adevărul literar și artistic”, „Munca literară”, „Gloria României”, „Pământul”, „Buletinul Asociației Editorilor Români”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Vremea” ș.a. A îngrijit editarea lucrărilor „Anuarul general al Editurii și Librăriei Cartea Românească” (1937, în colaborare cu Bogdan Varvara) și „Anuarul general al industriei grafice din România” (1938). Din 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români, însă în septembrie 1944 va fi exclus. A mai semnat Kiribiri (transpunerea în românește a romanului Smaragdul din Ceylon de Emilio Salgari, din 1929) și
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
din Constanța și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1935. La Constanța, în 1932, sub pseudonimul Cocoi Taalat, redactează revista de avangardă „Liceu”, împreună cu Tașcu Gheorghiu și Mircea Pavelescu. Începuse să scrie din 1926, în „Anuarul Liceului «Mircea cel Bătrân»”, e prezent în 1927 și în „Tinerimea dobrogeană”, dar adevăratul debut se produce în 1928, la „Bilete de papagal”, unde semnează Virgil Rareș. Lucrează la „Era nouă”, „Reporter”, „Fapta”. În 1935 îl sprijină pe Gellu Naum
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
sufleur și secretar literar-muzical la Teatrul Muzical „Gheorghe Dima” din Brașov, dar revine în învățământ, ca profesor la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, unde din 1990 va fi o perioadă director. Îndruma revista școlară „Muguri” și contribuie la realizarea unui anuar al liceului. Coordonează cenaclul literar „Astra” (1968-1987). În 1996 întemeiază Editură Dealul Melcilor, iar în 1998 revista cu același nume. După 1994 va fi lector la Facultatea de Filologie a Universității din Brașov, apoi la Facultatea de Jurnalism a Universității
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
de profesor (din 1992). Obține doctoratul cu teza Revista „Șezătoarea” (1971). A debutat cu o recenzie la „Scrisul bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii de slavistică”, „Anuarul de etnografie al Moldovei”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei”, „Poezia”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Poesis
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Șezătoarea” (1971). A debutat cu o recenzie la „Scrisul bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii de slavistică”, „Anuarul de etnografie al Moldovei”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei”, „Poezia”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Poesis”, „Dacia literară”, „Neamul românesc literar”, „Semn” (Bălți), „Datina”, „Porto-Franco
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii de slavistică”, „Anuarul de etnografie al Moldovei”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei”, „Poezia”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Poesis”, „Dacia literară”, „Neamul românesc literar”, „Semn” (Bălți), „Datina”, „Porto-Franco”, „Oglinda literară”, „Ateneu”, „Bucovina literară”, „Saeculum”. În 2001, la împlinirea
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
române de la origini până la 1900. A obținut doctoratul în 1967 cu teza Formarea terminologiei științifice românești, un studiu despre introducerea și asimilarea în limba română a împrumuturilor recente. Debutează în revista „Cum vorbim” (1950) și e prezent în „Limba română”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Teologie și viață” ș.a. A fost distins cu Premiul „B.
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
limba română a împrumuturilor recente. Debutează în revista „Cum vorbim” (1950) și e prezent în „Limba română”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Teologie și viață” ș.a. A fost distins cu Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române (1962) și cu Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum”, pentru ediția critică Dosoftei, Opere, I (1978). Ca istoric al culturii
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
de artă”. Debutează în 1934 la cotidianul „Adevărul”, semnând cronici și articole teatrale. Studii, intervenții în chestiuni de istoria culturii, teatru, literatură, dar și publicistică pe teme sociale și politice îi mai apar în „Arhiva pentru știința și reforma socială”, „Anuarul «Ateneului Român»”, „Jurnalul”, „Viața românească”, „Meridian”, „Semnalul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viitorul”, „Ramuri”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. I s-a decernat în 1974 Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei Române. Într-o primă etapă, incluzând anii 1930-1950, preocupările lui Z
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
curând i s-a încredințat secțiunea de critică a prozei în cadrul rubricii „De la o lună la alta” (1966-1967). Comentariile lui se caracterizează prin acuratețe, prin simțul măsurii, al echilibrului, componentă atrăgătoare a personalității sale. Alte colaborări sunt găzduite de „Luceafărul”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, de care va și răspunde, întâi ca secretar științific de redacție (1971-1988), apoi ca redactor-șef. A mai semnat în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Ateneu”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza»”, „Cronica
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
măsurii, al echilibrului, componentă atrăgătoare a personalității sale. Alte colaborări sunt găzduite de „Luceafărul”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, de care va și răspunde, întâi ca secretar științific de redacție (1971-1988), apoi ca redactor-șef. A mai semnat în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Ateneu”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza»”, „Cronica”, „Curierul de Iași”, „Revista română” ș.a. Câteva contribuții i s-au tipărit în publicații din străinătate: „Cahiers Benjamin Fondane” (Paris-Ierusalim), „Wissenschaftsstrukturen in Rumänien vor und nach
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Național Steaua României în grad de Mare Ofițer (2000). Face parte din Comisia Internațională de Istoriografie, Asociația Istoricilor Europeni, Asociația Istoricilor Americani, Societatea Internațională pentru Studiul Timpului etc., din colegii de redacție la publicații din țară și de peste hotare, coordonează „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»” și „Xenopoliana” (editată începând din 1993) precum și numeroase volume tematice, printre care Cultură și societate (1991), Identitate/alteritate în spațiul cultural românesc (1996), Basarabia. Dilemele identității (2001), Globalism și dileme identitare. Perspective românești
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Dilemele identității (2001), Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2001), Franța, model cultural și politic (2003). A debutat în 1957 la „Viața studențească” cu eseul Ștefan cel Mare și posteritatea, iar editorial în 1971 cu biobibliografia Mihail Kogălniceanu. Colaborează la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete botoșănene”, „Columna” (Roma), „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară” (unde este director de onoare), „Familia”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Magazin istoric”, „Revista bibliotecilor”, „Revue des études sud-est européennes
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
89 1.5/ S/49944); doctor În istorie În cadrul Academiei Române (Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași), cu teza Manolache Costache Epureanu - omul politic și epoca sa; articole publicate (selectiv): Manolache Costache Epureanu În viața parlamentară românească (1866 1880), În Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, XLIII-XLIV, 2006-2007, p. 59 77; Manolache Costache Epureanu și particularitățile conservatorismului românesc, În Dumitru Vitcu (coordonator), Prin labirintul istoriei: stat, societate și individ În perioada construcției naționale, Iași, 2009, p. 243-271. Gheorghe Iacob
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
și ideologie În România „democrației populare” (2001); bursier Europa Institut (1999) și Open Society ArchivesBudapesta (2000); bursier al Fundației Alexander von Humboldt (Germania, München, 2004, 2005); cercetător invitat la École des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Franța, 2006); coeditor al Anuarului Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, numerele 1998-2009 și al revistei Xenopoliana. Buletin al Fundației Academice „A. D. Xenopol” (numerele din 1999, 2001, 2002, 2003, 2004, 2006); coordonator, Împreună cu Adrian Cioflâncă, al volumului In medias res (2008) și, alături de Alexandru Istrate, al
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
istoriografiei, istorie culturală, istorie recentă. Gabriel Moisa: conferențiar universitar doctor În cadrul Departamentului de Istorie al Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, Universitatea din Oradea și muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Secția de Istorie; secretar de redacție al anuarului Crisia al muzeului orădean și al publicației Revista bihoreană de istorie a Societății de Științe Istorice din România, Filiala Bihor; a publicat ca unic autor volumele: Colectivizare, rezistență și represiune În vestul României, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 1999; Istoria
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
din anul 1866 ar fi pus capăt unei experiențe pozitive a societății românești sub un domnitor autohton, ele Însemnând, totodată, Începutul unei perioade reacționare, marcată de „alianța burghezo-moșierească” <ref id="3">3 Vasile Russu, Considerații privind teoria alianței burghezo-moșierești, În Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, Iași, XV, 1978, p. 456-463; v. și Vasile Russu, Studii de istorie modernă, ed. Gh. Cliveti și Silviu Claudiu Mihai, Bacău, 2008, p. 583-596. </ref> și de instalarea „prințului străin” pe tronul României
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]