2,986 matches
-
și aortice apar mai precoce (cu 20 de ani) decât la populația generală [Maher et al., 1987]. Calcificările aortice sunt prezente la 30-50% dintre pacienți, însă consecințe hemodinamice sunt prezente doar la 3-14% dintre dializați. Factorii de risc pentru calcificări aortice sunt reprezentați de vârsta înaintată, durata terapiei dialitice și creșterea valorii produsului fosfocalcic în ser. Calcificările mitrale cu insuficiență mitrală consecutivă sunt de asemenea frecvent întâlnite [Straumann et al., 1992]. La majoritatea pacienților însă, regurgitația mitrală are un caracter funcțional
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
activitate s-a normalizat după 7-8 zile; ei recomandă prudență în cazul în care se tratează prin L.E.C. calculii asociați cu infecție urinară. Au fost stabilite [41, 174, 175, 191] următoarele contraindicații pentru L.E.C.: calcificări ale arterelor renale sau anevrism aortic, tulburări de hemostază necorectate, tratament cu antivitamină K, impunând un releu temporal cu heparină, hipertensiune arterială necontrolată, obstrucție a căilor de excreție subiacente calculului, insuficiența renală, suprapondere care depășește posibilitățile tehnice ale aparatului; la purtătorii de stimulator cardiac unda de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Funcția cardiacă este cel mai important factor care influențează decizia includerii unui pacient dializat pe lista de așteptare pentru transplant. Din acest punct de vedere, există două afecțiuni cardiace care trebuie excluse: stenozele coronariene cu ischemie miocardică severă și stenoza aortică cu sau fără calcificarea valvelor. Electrocardiografia și ultrasonografia cardiacă au rol de screening pentru boala cardiacă ischemică; dacă se constată existența unor modificări semnificative există indicație de certitudine pentru coronarografie, care este cea mai precisă metodă pentru dovedirea/excluderea stenozelor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
rezultate din acumularea de lichid chilos, din cauza lipsei de comunicare dintre sacul limfatic jugular și vena jugulară internă. Factori necunoscuți ptoză palpebrală 10 Un procentaj important dintre pacientele cu sindrom Turner prezintă malformații viscerale cardiace (coarctație de aortă sau stenoză aortică, mai ales la fetele care prezintă și pterygium colli, având risc crescut de anevrism disecant de aortă, valvă aortică bicuspidă cu risc de endocardită) și renale (rinichi unic, rinichi în potcoavă, malformații vasculare sau caliceale, ca duplicarea calicelor și bazinetului
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
necunoscuți ptoză palpebrală 10 Un procentaj important dintre pacientele cu sindrom Turner prezintă malformații viscerale cardiace (coarctație de aortă sau stenoză aortică, mai ales la fetele care prezintă și pterygium colli, având risc crescut de anevrism disecant de aortă, valvă aortică bicuspidă cu risc de endocardită) și renale (rinichi unic, rinichi în potcoavă, malformații vasculare sau caliceale, ca duplicarea calicelor și bazinetului, absența unui rinichi, ectopii renale) . Toate acestea trebuie investigate odată ce diagnosticul a fost pus. Totodată, incidența unor boli metabolice
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
MANIFESTĂRI AUTOIMUNE Sidromul deleției 22q11 (sindromul velocardiofacial, DiGeorge, Shprintzen). Severitatea acestui sindrom multisistemic descrește de la forma descrisă de DiGeorge, la forma velocraniofacială. Sindromul se poate manifesta prin dezvoltarea anormală a timusului, diminuarea producerii celulelor T, defecte cardiace ( tetralogia Fallot) sau aortice, facies caracteristic, învățare dificilă și uneori prin defecte imunologice, defecte ale scheletului (exemplu, polidactilie, coaste supranumerare, palatoschizis), pielii, glandelor endocrine, aparatului urogenital (aplazie renală sau rinichi polichistic). Indivizii cu deficiențe imunologice prezintă infecții recurente. Heterogenitatea clinică a acestui sindrom poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de nivelul la care coboară frecvența cardiacă și de condițiile patologice cardiace coexistente, dintre care cele mai importante sunt disfuncția ventriculară stângă, dilatarea sau hipertrofia ventriculară stângă și obstacolele mecanice în calea ejecției ventriculare, cauzate de cardiomiopatia hipertrofică, de stenoza aortică valvulară sau de stenoza pulmonară infundibulară ori valvulară. Astfel, bradicardia sinusală a sportivilor sau care survine în timpul somnului la persoanele sănătoase poate coborî la valori de 35-40 bătăi cardiace/minut fără a genera simptome, datorită conservării unui debit cardiac adecvat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
a numărului de celule de tip pacemaker la nivelul nodului sinusal, astfel încât până la 75 de ani numărul lor scade semnificativ. Cu vârsta, apar o serie de calcificări, în grade variabile, la nivelul structurilor scheletice ale cordului stâng, care include inelul aortic și cel mitral, corpul fibros central și zona septului interventricular. Datorită relației de proximitate cu aceste structuri, nodul AV, fasciculul His, bifurcația și zona proximală a ramului stâng și ramului drept pot fi afectate de acest proces degenerativ. Ca urmare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
scade complianța vasculară;crește postsarcina cardiacă din cauza rigidizării vasculare;apare disfuncție cardiacă hipodiastolică secundară fibrozei miocardului ventricular;există disfuncție sistolică a ventriculului stâng din cauza frecvenței crescută a hipertensiunii arteriale (HTA) și ischemiei miocardice;apar modificări ale aparatului valvular mitral și aortic: degenerescență grasă și calcificări;scăderea funcționalității pacemakerului fiziologic și creșterea frecvenței tulburărilor de ritm (fibrilație atrială, în context de boala nodului sinusal) și de conducere;răspunsul sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic la stimuli scade odată cu înaintarea în vârstă. 51
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
1). În prezent există tendința de a considera IC cu FE păstrată ca o entitate de sine stătătoare și care se manifestă, ea însăși, prin mai multe fenotipuri clinice. IC cardiacă la vârstnici are frecvent etiologii multiple. HTA și stenoza aortică (SA) sunt cele mai frecvente cauze de IC. Boala cardiacă ischemică, în forma sa acută sau cronică, are o prevalență mare la vârstnici, mai ales la bărbați, și este o cauză frecventă de IC. Valvulopatiile regurgitante sunt de asemenea mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
ruptura miocardică cu tamponadă cardiacă, insuficiența mitrală acută prin ruptura de mușchi papilari sau cordaje, anevrismul de VS, cardiomiopatia dilatativă. Intervenția chirurgicală este electivă sau de urgență în prezența semnelor de șoc cardiogen care necesită plasarea unui balon de contrapulsație aortică. Dacă pacientul este stabil, intervenția se poate temporiza 3 4 săptămâni pentru consolidarea leziunilor, după care se realizează corecția acestora. Mortalitatea este crescută, peste 50%, în toate studiile de specialitate. În unele cazuri de eșec și în situația în care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
după 5 ani de la intervenție vena însăși poate suferi modificări ateromatoase (21). Malpoziția grefei este un defect de tehnică chirurgicală ce poate antrena ocluzia precoce în special în cazul grefelor de lungimi prea mari, factorii tehnici asociați utilizării unui conector aortic favorizând ocluzia. Din acest motiv, selectarea și evaluarea cu precizie a lungimii venei este un criteriu esențial în menținerea patenței grefei. Hiperplaziile miointimale determină în primele luni postoperatorii stenozarea progresivă a grefelor venoase, astfel încât în decurs de 10-15 ani de la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
controlul hemoragiei (10). BAC se asociază cu complicații neurologice (6% dintre cazuri), dintre care AVC este cea mai debilitantă, în ciuda agenților cardioplegici și ameliorării tehnicii chirurgicale din ultimele decenii. Creșterea riscului de AVC odată cu vârsta se corelează cu prevalența patologiei aortice, ce poate determina embolii perioperatorii de la nivelul plăcilor (risc de 2%). Prevenția rămâne elementul esențial în tratamentul afectărilor neurologice post-BAC (2). Deficitele cognitive secundare BAC (60-70%) sunt bine documentate în literatura de specialitate. Patofiziologia multifactorială a deficitelor neurocognitive poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
sau ambele AR (385 cazuri, respectiv 34%). Modelul final este determinat de numărul și poziția arterelor-țintă și poate fi influențat de factori adiacenți cum ar fi vârsta pacientului, tipul de intervenție (circulație extracorpo-reală sau pe cord bătând), gradul de ateromatoză aortică calcifiantă și statusul valvular/ chirurgia valvulară. În vederea implementării celor mai eficiente grefe arteriale se impune cunoașterea unui număr variabil de tehnici anastomotice chiar în condiții de grefare complexă, ce recunosc grefele în Y (410 cazuri, respectiv 36%), anastomozele secvențiale (375
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
plimbe. Paraclinic: sindrom anemic hipocrom microcitar, proteina C reactivă - 10,12 mg/dl, sumar de urină patologic cu hematurie microscopică și urocultură pozitivă cu E. coli. Se inițiază antibioterapia conform antibiogramei. Ecocardiografic se remarcă insuficiență mitrală gradul II și insuficiență aortică ușoară. Pe parcursul spitalizării, pacienta este puțin comunicativă, nu primește vizite de la familie decât foarte rar, și, deși poate merge, preferă să stea mai mult la pat. Se alimentează, dar declinul ponderal continuă. La 6 zile de la inițierea antibioterapiei prezintă ascensiune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
fragil prin necesitatea abordării atente a comorbidităților. La ora actuală, centrul de greutate nu este considerat vârsta în sine, ci statusul funcțional al pacientului, care va fi cântărit indi - vidual pentru o evaluare corectă a raportului risc-beneficiu. 25.1. Valvulopatii aortice 25.1.1. Stenoza aortică 25.1.1.1. Date generale Stenoza aortică (SA) senilă, cea mai frecventă afecțiune valvulară dobândită, înregistrează o prevalență estimată de 4,6% la pacienții peste 75 de ani la nivel mondial (1). După instalarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
a comorbidităților. La ora actuală, centrul de greutate nu este considerat vârsta în sine, ci statusul funcțional al pacientului, care va fi cântărit indi - vidual pentru o evaluare corectă a raportului risc-beneficiu. 25.1. Valvulopatii aortice 25.1.1. Stenoza aortică 25.1.1.1. Date generale Stenoza aortică (SA) senilă, cea mai frecventă afecțiune valvulară dobândită, înregistrează o prevalență estimată de 4,6% la pacienții peste 75 de ani la nivel mondial (1). După instalarea simptomatologiei, rata de supraviețuire este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
nu este considerat vârsta în sine, ci statusul funcțional al pacientului, care va fi cântărit indi - vidual pentru o evaluare corectă a raportului risc-beneficiu. 25.1. Valvulopatii aortice 25.1.1. Stenoza aortică 25.1.1.1. Date generale Stenoza aortică (SA) senilă, cea mai frecventă afecțiune valvulară dobândită, înregistrează o prevalență estimată de 4,6% la pacienții peste 75 de ani la nivel mondial (1). După instalarea simptomatologiei, rata de supraviețuire este de 1‑3 ani, ceea ce justifică atitudinea rezervată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
După instalarea simptomatologiei, rata de supraviețuire este de 1‑3 ani, ceea ce justifică atitudinea rezervată în recomandarea protezării valvulare la pacienții octogenari, considerați ca aparținând grupelor cu risc crescut de mortalitate și morbiditate. Cu toate acestea, indicația de protezare valvulară aortică prin chirurgie deschisă cu bypass cardio ‑pulmonar rămâne standardul terapeutic actual. Anatomie Orificiul aortic ( ostium aortae) situat anterior și la dreapta formă circulară, privește posterior, superior și la dreapta, simetrice: posterioară, dreaptă și stângă (anterolaterală) orificiului mitral, coplanar, are și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
rezervată în recomandarea protezării valvulare la pacienții octogenari, considerați ca aparținând grupelor cu risc crescut de mortalitate și morbiditate. Cu toate acestea, indicația de protezare valvulară aortică prin chirurgie deschisă cu bypass cardio ‑pulmonar rămâne standardul terapeutic actual. Anatomie Orificiul aortic ( ostium aortae) situat anterior și la dreapta formă circulară, privește posterior, superior și la dreapta, simetrice: posterioară, dreaptă și stângă (anterolaterală) orificiului mitral, coplanar, are și prezintă 3 valve semilunare figura 25.1). Marginile convexe ale valvelor sunt aderente, iar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
funcțională la vârste peste 85 de ani este semnificativ diminuată în condițiile comorbidităților redutabile de tipul diabetului zaharat (DZ), hipertensiunii arteriale (HTA), aterosclerozei cu afectare plurivasculară, chiar dacă pacienții rămân mult timp asimptomatici (4). 25.1.1.3. Evoluție naturală Stenoza aortică moderată este necomplicată evolutiv, 40% dintre pacienții cu stenoză semnificativă hemodinamic devenind simptomatici în decurs de 1‑2 ani, iar 60%, în decurs de 5 ani. Pacienții cu velocitate crescută, hipertrofie de VS sau calcificare valvulară severă au o rată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cazul anginei pectorale. Dintre pacienții cu SA severă tratați medical, 50% decedează în termen de 2 ani, jumătate prin moarte subită (6,7). Evoluția naturală a SA severe netratate impune intervenția chirurgicală. 25.1.1.4. Strategii terapeutice în stenoza aortică Vârsta reprezintă un factor imuabil în stabilirea corectă a indicației chirurgicale sau non - chirurgicale de tratament a afecțiunilor valvulare, în identificarea comorbidităților și ela - borarea planning‑ului chirurgical în raport cu particularitățile individuale ale pacienților și experiența echipei operatorii. Pledăm în acest
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
minimiza disfuncția renală postoperatorie. Discuția cu familia este esențială și include informarea privind riscul postoperator poten- țial de accident vascular cerebral (AVC), hemoragie, infarct miocardic acut (IMA), necesitatea unui pacemaker postoperator, insuficiență renală acută, insuficiență hepatică etc. Implantarea/înlocuirea valvulară aortică transcateter (TAVI/TAVR ) TAVI constituie o alternativă la chirurgia cardiacă deschisă la vârstnici cu disfuncție VS severă, comorbidități multiple cum ar fi calcificări importante ale aortei ascendente („aortă de porțelan”) care fac imposibilă clamparea, afectare radică sau ciroză hepatică. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
se indică circumcluzia, anuloplastia comisurală, constricția sino-tubulară sau înlocuirea rădăcinii aortei;mobilitate crescută - se indică reinserția comisurală, resuspensia cuspidiană, rezecția cuspei triunghiulare;mobilitate scăzută - se indică comisurotomia, mobilizarea marginii libere și extensia cuspei. b) Protezarea valvulară Înlocuirea sau repararea valvei aortice se face sub circulație extracorporeală (CEC) și este determinată de preferința individuală a chirurgului operator (tabelul 25.2). Abordul este clasic prin sternotomie mediană și presupune canularea arterială a aortei ascendente, canularea venoasă prin canulă unică introdusă în atriul drept
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
unică introdusă în atriul drept (AD), cardioprotecția în normotermie sau hipotermie moderată (30 0C) prin administrarea de cardioplegice în ostiile coronare și retrograd, prin sinusul coronarian. În toate cazurile se clampează direct aorta și se administrează antifibrinolitice. Se excizează valva aortică, se măsoară orificiul și se alege proteza (mecanică sau biologică) adecvată, care se suturează cu fire separate cu sau fără petec, sau cu fir „în surjet”. c) Evoluția postoperatorie Pacientul vârstnic protezat valvular trebuie atent urmărit postoperator în timp, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]