2,251 matches
-
a eliberat, după multe insistențe, adeverința necesară acordării stimulentului de inserție și decizia de reintegrare. Firma părea să cedeze în fața argumentelor legale. Întoarcerea la locul de muncă. Începutul sfârșitului, sfatul angajatorului: Vei fi o paria în acest birou. Este foarte apăsător să fie așa. Înțelegi? Deci nu poți să îți permiți să faci lucrul ăsta. Că te îmbolnăvești de cap. E păcat. Încă din prima zi de serviciu, într-o discuție avută cu reprezentanții angajatorului despre revenirea sa la serviciu, Andreei
„Vei fi o paria în acest birou. O să te îmbolnăvești de cap”. Andreea, angajata căreia firma i-a interzis să lucreze () [Corola-blog/BlogPost/337920_a_339249]
-
-nverșunează să se războiască cu noi, o vom parca la biroul trei și nimeni nu are voie să vorbească cu ea, pentru că nu sunteți subordonații ei. Și am încheiat aici subiectul. Vei fi o paria în acest birou. Este foarte apăsător să fie așa. Înțelegi? Deci, nu poți să îți permiți să faci lucrul ăsta. Că te îmbolnăvești de cap. E păcat.”) Pasul următor sau cum să ne jucăm cu mintea angajatului: Andreea a fost obligată să stea o perioadă de
„Vei fi o paria în acest birou. O să te îmbolnăvești de cap”. Andreea, angajata căreia firma i-a interzis să lucreze () [Corola-blog/BlogPost/337920_a_339249]
-
lui Igor Savitsky, cel care a creat Muzeul Nukus în deșertul din Uzbekistan (mai exact în Karakalpakstan), salvînd zeci de mii de picturi și desene ale unor artiști ruși oprimați, mulți necunoscuți înainte. Un amalgam de explozivă culoare și negură apăsătoare a anilor de oprimare politică, un documentar care te lasă, ca și pe realizatorul filmului atunci cînd a pășit pentru prima oară în muzeul cu pricina, cu gura căscată. Un uriaș privilegiu a fost, apoi, vizionarea filmului Moara și crucea
Stagiunea de vară [Corola-blog/BlogPost/100061_a_101353]
-
lui Igor Savitsky, cel care a creat Muzeul Nukus în deșertul din Uzbekistan (mai exact în Karakalpakstan), salvînd zeci de mii de picturi și desene ale unor artiști ruși oprimați, mulți necunoscuți înainte. Un amalgam de explozivă culoare și negură apăsătoare a anilor de oprimare politică, un documentar care te lasă, ca și pe realizatorul filmului atunci cînd a pășit pentru prima oară în muzeul cu pricina, cu gura căscată. Un uriaș privilegiu a fost, apoi, vizionarea filmului Moara și crucea
Noul TIFF de Sibiu [Corola-blog/BlogPost/100058_a_101350]
-
cum să nu rezoneze cu textul și cu interpretarea actorului Vidamski Florin. Salina Turda, spațiul cel mai potrivit posibil. Iona și dublul său lăuntric, un solilocviu susținut de ecoul creat în mod natural. N-am perceput nici o clipă un spațiu apăsător, angoasant, amenințător, ci dimpotrivă, unul ideal, eliberator. Cu un final imprevizibil, fără gestul extrem, de contopire cu Ființa Universală prin spintecarea abdomenului. Rămâi cu impresia că după străbaterea traseului inițiatic, comun, până la urmă, se lasă, și el, ca noi toți
IONA de Marin Sorescu@Salina Turda [Corola-blog/BlogPost/100379_a_101671]
-
spună : Pe durata spectacolului numit Ordonanța privind Legea Grațierii, vă rugăm închideți-vă judecata și bucurați-vă de show. Acesta este un pamflet. Vă rugăm să îl tratați ca atare.”... Mă înșelam. Nimic nu mai era. Doar liniște. Dar una apăsătoare, tulburătoare. Un mesaj puternic ne-a fost transmis, chiar mesajul lor : ”Îndrăznește să crezi în România!” Hmm... dar poate nu am citit noi bine, rogu-vă scuzați-ne : „Îndrăznește să crezi?În România?” HA! Nu știu cine e vinovatul sau dacă chiar
Nimic nu mai era. Doar liniște. Sunt liberi! [Corola-blog/BlogPost/100801_a_102093]
-
Eight No, aruncați un ochi iară la începutul articolului despre Subfeleac, partea aia cu timpul și trecerea anilor, și pregăti-vă să citiți că au trecut vreo 20 de ani de când 3 sud est s-a lansat. Dacă simți nevoia apăsătoare de a cânta “amintirile mă chinuiesc” e perfect de înțeles, dar să ne păstrăm vocea să putem cântă și la After Eight, pe 16 februarie. 16 februarie Ora 22.00 www.facebook.com/aftereightcocktailclub
City party [Corola-blog/BlogPost/100819_a_102111]
-
decente și argumentate. Pornind de la ele mi-am dat seama că, da, e posibil ca pentru o parte dintre cititori să par cam țâfnos. Și poate că pe undeva au dreptate: oamenii au probleme mult mai serioase, mai stringente, mai apăsătoare. Îți recomandăm „Pulpă de miel aveți? Vreau un kilogram, cubulețe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan Oferta politică, exemplu de servire mediocră Las deoparte faptul că intenția mea a fost
Alegerile unui client pus în fața unei serviri mediocre și ars la notă. „Da, domnule, o fi furat, dar...” () [Corola-blog/BlogPost/337724_a_339053]
-
și mai greu de suportat sunt lipsa de libertate, teama de cei ce dețin puterea, faptul că nu te poți exprima cum dorești și nu te poți împlini cum crezi tu că ar trebui să te împlinești. Mai greu, mai apăsător și mai înspăimântător decât toate este întunericul, întunericul prostiei, întunericul îngustimii ideologice, întunericul minciunii și întunericul spiritual.” Pornind de la o astfel de realitate tristă prin care trecea România în acele timpuri, Iosif Țon a căutat să ne îndrepte atenția către
MESAJE TRANSMISE LA RADIO BBC SI RADIO EUROPA LIBERA DE IOSIF TON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344338_a_345667]
-
nou început trecut-au anii...atât de diferiți suntem astăzi cărbuni încinși, zi de vară de timpuriu am învățat să prețuiesc roadele pământului peste furnici peste pământul uscat soarele dogorea totul e parcă fără viață uscat și aerul e greu apăsător crengile copacilor sunt uscate nimic nu respira parca-I sfârșit de lume spune-mi doamne care e semnul durerilor tale care e semnul morții încotro se duc morții când se duc negrul ce mult am iubit negrul pământul pare să
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
la mine ca la o picătură de apă curate “pentru cine scrii tu toate acestea” mă întreba pământul acela uscat îți înțepă călcâiele, merg pe același drum cunoscut calc legată la ochi pe cărbuni încinși simt fierbințeala usturimea e din ce in ce mai apăsătoare când o să scap de durerea asta întristarea ei îmi aducea moartea tinerețea lui îmi aducea viața.
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
sinucidere. 10-Mesaje de adio pe rețelele de socializare, manifestări de fatalitate, solicitări de a aduce flori, glume proste despre moarte, postări ce arată disperare, etc.>> După - spune colegilor tăi -“Tu nu ești singur!”, datorită faptului că în rândul adolescenților sentimentul apăsător de neîmplinire, face să apară acest fenomen în rândul lor. „Cele mai importante lucruri în lume au fost realizate de oameni care au continuat să încerce chiar și când se părea că nu mai este nici o speranță”- Dale Carnegie Departajarea
ORASELUL INCURAJARII!!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343957_a_345286]
-
Acasa > Poezie > Sonete > AI CHIP DE FLOARE TU Autor: Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului AI CHIP DE FLOARE TU...? Simt aerul pe umeri în amurg Greoi,apăsător și rece, Prin venele-mi îngroșate curg Amintiri plăcute și timpul care trece. În mine crește floarea de dor întârziat, Petalele s-au răsfirat pe trup, Te simt apropiată,deși tu ai plecat Nu pot acuma rădăcini să rup. Las
AI CHIP DE FLOARE TU de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342767_a_344096]
-
În albul ei văd tainice plăceri trecute, Ai chip de floare tu,sau ești doar visul meu ? Simt aerul pe umeri în amurg Petale înflorate din amintire curg. AI CHIP DE FLOARE TU...? Simt aerul pe umeri în amurg Greoi,apăsător și rece, Prin venele-mi îngroșate curg Amintiri plăcute și timpul care trece. În mine crește floarea de dor întârziat, Petalele s-au răsfirat pe trup, Te simt apropiată,deși tu ai plecat Nu pot acuma rădăcini să rup. Las
AI CHIP DE FLOARE TU de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342767_a_344096]
-
Biruitor dorind să se întoarcă, săruta sabia și cruce-și făcea. N-a pregetat nicicând să cârmuiască Moldova cu destinul greu încercat de vitregii în vatra strămoșească. Purtând renume de domn neînfricat. Când neputința, grav îl copleșește, venind din bătrâneți apăsătoare, Bogdan-Vodă, fiul, se-nvrednicește să țină țara în străvechi hotare. De timp răpus, cu tâmple-ncărunțite, din trup și-a înălțat suflet la Domnul. Eu scriu ce știu din cărțile citite, de Domnitorul Ștefan-Voievodul. În istorie intrând biruitor, e-ntâmpinat cu
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Angela o privea cu tristețe, bănuia frământările Laurei și se gândea cu teamă la o imprevizibilă venire a lui Nicolae. Laura reînvia, zilele parcă se topeau, se obișnuise cu gipsul, nu o mai incomoda ca la început. Nu simțise atmosfera apăsătoare de spital și asta datorită lui Gabi, care fugea la rezerva ei, ori de câte ori avea puțin timp liber, veșnic venea cu câte o mică atenție, iar florile erau nelipsite. Ionuț radia de bucurie când îl vedea și de abia aștepta să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340137_a_341466]
-
să zică ceva, dar ea era prea împovărată de câte i se întâmplaseră într-un timp relativ scurt și nu mai reacționa în nici un fel, se blazase și aștepta parcă un miracol care să-i rezolve toate problemele. Tăcerea era apăsătoare, între timp veni și Angela cu Ionuț, nicicare neîndrăznind să zică ceva și așteptând reacția Laurei, care căzuse parcă într-o stare de prostrație, nevrând să accepte că, totuși, ei i s-au întâmplat. Sufletu-i plângea cu lacrimi amare
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340139_a_341468]
-
bateriile cu energia vitală exact când mă simt la capătul puterilor și-mi deschid sufletul să primesc ajutor. De acolo îmi vine optimismul când disperarea caută să mă copleșească. De multe ori am senzația că atunci când singurătatea și tristețea devin apăsătoare tot de acolo cineva prieten, îmi trimite aici în această lume, vreun prieten, sau un lucru după care sufletul meu plânge, îmi schimbă starea de spirit și îmi deschide porți ale destinului, a căror existență nici nu ași fi bănuit
CU,,EUPRIN UNIVERSURI PARALELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377401_a_378730]
-
Timpul s-a scurs invariabil, dar ea nu a dispărut niciodată din amintirea mea, a rămas definitiv acolo, chiar dacă ar fi trebuit să fie doar un episod plăcut și apoi trist, a rămas prezentă, ca o durere și ca un apăsător eșec în fața vieții. Citeam, de curând, niște reflecții despre viață, despre ce ai fi putut avea și ai ales, cu nonșalanță, să dai cu piciorul: “De prea multe ori ajungi să prețuiești ceea ce ai avut, abia după ce ai pierdut deja
DRĂCUŞORUL DIN CASĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378351_a_379680]
-
zâmbi așteptând vreun semn, dar Lăură nu făcu nici un gest. Zâmbetul lui începu să pălească, apoi se stinse cu totul. Se apropie totuși de masă lor și le salută, cerând permisiunea să se așeze și el lângă ele. Tăcerea era apăsătoare, așa că Lăură făcu prezentările de rigoare. - Rodica, el este soțul meu, Nicolae! - Sărut mâinile și mă scuzați că am dat așa buzna, nu mi-am închipuit că o s-o găsesc pe Lăură aici. - Rodica este avocata mea și mă bucur
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378854_a_380183]
-
disperarea, deși încerca să braveze. Pierduse și trebuia să se obișnuiască cu această pierdere incomensurabilă. Dorind să treacă peste această stare, care vrând-nevrând, îi cam întristă pe toți, Valentina începu să pună întrebări și să sporovăiască, alungând pentru moment atmosfera apăsătoare care încerca mereu să se strecoare la masa lor. Vorbiră vrute și nevrute, iar după ce terminară cu toții de servit cafeluța, așa zisă, matinală, plătiră și părăsiră localul. Vremea era superbă, deși debutase cu frig și ceață. Era o dimineață limpede, senină, ici
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
ce-i cu tine! Nu te mai recunosc! Zâmbește trist. - La ce te așteptai? Să înfloresc? Nu știu ce să-i răspund. - Mă scuzi o clipă! Dispare pe ușa de la baie, iar eu mă așez pe fotoliu meu preferat. Admosfera dinăuntru este apăsătoare, abundă praful și dezordinea. Se întoarce după câteva minute transformată complet. - Pot să te întreb ceva personal? - Nu prea personal, răspunde, luând o oarecare distanță. Îți dai seama că nu mai poate fi vorba de așa ceva! - Nu înțeleg! - La început
DRUMUL APELOR, 36 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379086_a_380415]
-
putea să mă acomodez la o viață în doi. Îți poți închipui că am împlinit treizeci și cinci de ani ? A vrut parcă să mai adauge ceva. S-a încruntat nițel și a întors privirile către mare. Un timp păstră acea tăcere apăsătoare care te poate strivi psihologic la un moment dat, după care schimbă brusc subiectul discuției. Spuse: - Deseară se ține o discotecă în aer liber, aici pe plajă. Vreți să venim ? Un nou șoc pentru mine. Se pare că în ultima
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
criminologi spuse: - Încă nu, domnule comisar. Noaptea trecută a plouat cu averse și tocmai din această pricină s-au șters toate urmele. - Sunteți niște incapabili, niște incompetenți cu toții. Nu știu de ce dracu’ vă mai țin ăștia în poliție ! O liniște apăsătoare se lăsă asupra tuturor când mașina medicinii legale frână lângă cei patru. Cadavrul fu ridicat și dus la morgă pentru necropsie. Comisarul își aprinse o țigară, a cincea pe ziua de azi - promitea la fiecare sfârșit de săptămână să se
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]