1,068 matches
-
în 1937. La vârsta de 80 ani o reactualizează și o revizuiește fiind tipărită în 1976 și 1979 sub titlul de "Stupăritul Nou" cu o prefață de prof. Dr. Ing. Viaceslav Harnaj. Cartea este printre cele mai complete cărți de apicultură și încă mai este foarte actuala. În 1967 publică "ABC Apicol", " Produsele apicole în sprijinul sănătății" împreună cu Dr. Mircea Ialomițeanu iar în 1971 "Boală în prisaca". La al XXV-lea Congres Internațional pentru Apicultură - Apimondia - (Grenoble, 1975) a primit Diplomă
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]
-
printre cele mai complete cărți de apicultură și încă mai este foarte actuala. În 1967 publică "ABC Apicol", " Produsele apicole în sprijinul sănătății" împreună cu Dr. Mircea Ialomițeanu iar în 1971 "Boală în prisaca". La al XXV-lea Congres Internațional pentru Apicultură - Apimondia - (Grenoble, 1975) a primit Diplomă și Medalia de Aur pentru îndelungată sa activitate publicistica în folosul dezvoltării apiculturii moderne. A fost membru fondator al A.C.A. și a primit Diplomă cu numărul unu ca Membru de Onoare al A.C.
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]
-
apicole în sprijinul sănătății" împreună cu Dr. Mircea Ialomițeanu iar în 1971 "Boală în prisaca". La al XXV-lea Congres Internațional pentru Apicultură - Apimondia - (Grenoble, 1975) a primit Diplomă și Medalia de Aur pentru îndelungată sa activitate publicistica în folosul dezvoltării apiculturii moderne. A fost membru fondator al A.C.A. și a primit Diplomă cu numărul unu ca Membru de Onoare al A.C.A. A decedat la vârsta de 91 de ani find înmormântat la cimitirul Belu.
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]
-
sau Despre agricultură"), Lucrețiu "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor"). Cele patru cărți ale operei tratează următoarele teme: I. Cultivarea pământului și păstoritul; II. Cultivarea plantelor, în special a viței de vie și a măslinilor; III. Creșterea animalelor; IV. Descrierea apiculturii, cu o metaforă cuprinzând o viziune stoică asupra vieții în societate. "Eneida" ("Aeneis"), alcătuită din hexametri în 12 cărți, este considerată epopeea națională a romanilor, bazată pe legenda conform căreia, Enea, erou troian de origine divină (era fiul zeiței Venus
Publius Vergilius Maro () [Corola-website/Science/302098_a_303427]
-
-lea și din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul al XVIII-lea) din satul Brăești. Economia comunei Brăești are un caracter preponderent agricol, în special în domeniul zootehniei, viticulturii și apiculturii.
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
colective Kineret, fusese instructor al luptătorilor evrei la Țel Hai și unul din întemeietorii kibuțului Ein Harod. Soția lui și mama scriitoarei, Sară, învățătoare, femeie culta, iubitoare de operă, venise din Bulgaria în 1921 și se perfecționase în agricultură inclusiv apicultură la scoala agricolă a lui Hanna Meizels. Amalia și-a petrecut însă copilăria la Țel Aviv. A fost elevă la școlile elementare Salva și Țel Nordau din Țel Aviv, apoi liceul l-a urmat la gimnaziul ebraic Herzliya din oraș
Amalia Kahana-Carmon () [Corola-website/Science/313759_a_315088]
-
în perioada interbelică fiind și centru administrativ al plășii Siret (mai tarziu, Independentă). Activitățile economice preponderent întâlnite sunt: Agricultură: Cultură grâului, a secarei, orzului, ovăzului, porumbului, sfeclei de zahăr, lucernei și a vitei de vie 9, creștere animalelor (porcine, păsări), apicultură Industrie extractiva: Țițeiul exploatat în zonele Schela - Independență - Slobozia Conachi constituie principala resursă minerală din teritoriu. Pe raza comunei există două fabrici (producție de napolitane și ulei alimentar) cu un nivel mediu de producție. Tot aici își desfășoară activitatea un
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
a constituit-o și o constituie cultura cerealelor, pomicultura, viticultura si creșterea animalelor. Pe văile apelor s-a practicat cultura cerealelor, iar pe dealuri cultura pomilor fructiferi și a viței - de - vie. În ultima perioadă se observă o preocupare pentru apicultură. Mulți tineri accesând fonduri europene în acest sens. În anul 1847, în Grădiștea funcționa o moară pe râul Olteț, moară proprietate a Obștei de moșneni grădișteni, iar lângă aceasta o crescătorie de porci ce erau valorificați la Budapesta. În anul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
școală datând de pe la jumătatea aceluiași secol, în care în 1892 învățau 81 de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
a (din ; în înseamnă „albină”) este un produs apicol obținut prin transformarea și prelucrarea nectarului de către albine și depozitat în celulele fagurilor pentru a constitui hrana populației din stup. Obținerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent și din trecut. Conform statisticilor, producția anuală mondială de miere în 2005 a fost de 1,4 milioane de tone. a de albine a fost prima substanță dulce folosită de om, fiind prețuită în special de preoți în cadrul
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]
-
buhăieștenii îl pomenesc și azi, acesta fiind ctitorul bisericii din sat, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", construită în 1798. El apare în pridvorul bisericii, în portretul de ctitor, alături de soția Catrina. Documentele cu referire la moștenirea pitarului Caracaș arată amploarea apiculturii în ținutul Vasluiului la acea vreme. Buhăieștii de Jos sînt și acum numiți de către localnici "Cărăcășeni" (de fapt, "Cărcășăni" în pronunția buhăieșteană). Ca fapt divers, după moartea fiului lui Ștefan Caracaș-întîiul, Ioniță Caracaș, soția acestuia, Ilinca Clucerescu, se căsătorește cu
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
presteaza diferite munci in gospodarie, ca: tesatorie, croitorie; Până în anul 1989, la scoală au fost crescuți viermi de mătase cu sămânța indigena elită și galbenă, apoi rasele Milaneză, de Neapole și Milaneză încrucișată cu Japoneză. În localitate se practică și apicultura, fiind înregistrate peste 300 familii de albine. Terenurile bune pentru agricultură, cursurile de apă, bogăția apelor freatice din podul terasei au fost favorabile dezvoltării așezării omenești încă din vechi timpuri. Climatul este temperat - continental.
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (94,15%). Pentru 4,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția demografică a avut următoarea evoluție: Ocupația lor de bază era viticultura, agricultura, apicultura, sericicultura, creșterea animalelor, iar în veacul trecut și munca în industrie. Clima este temperat continentală, specifică dealurilor subcarpatice și caracterizata prin ierni blande și veri moderate calde, cu umiditate relativă suficientă. Orașul Urlați este situat într -o zonă cu climat
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
de 105.600 tone și 1,450 miliarde bucăți la ouă de consum. Pe piața de carne de pasăre, concurenții principali sunt Transavia, Agricola Bacău, Avicola Buzău, Avicola Călărași, Avicola Crevedia, Agroli, Agrisol Internațional și Ave Impex. În anul 2003, apicultura din România a înregistrat cea mai mare producție de până atunci, peste 20.000 tone de miere, cu o valoare de 45-48 milioane de euro. Din această cantitate, 11.000 de tone a fost exportată pe piețele europene și americane
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
o masură mult redusă oile, caprele și măgarii. Din cauza că grădinile locuitorilor aflate în vatra satului sunt de mărime relativ mică, pomicultura este prezentă mai ales în livezile particulare din extravilan, viticultura și legumicultura practicându-se de obicei ""pe lângă casă"". Apicultura este puțin uzitată de către racoviceni, ea fiind practicată în mod istoric de către locuitorii din Sebeșu de Sus care au o tradiție bogată în domeniu. Pădurile localnicilor fac parte din Composesoratul Braniște Racovița, care le exploatează. Comerțul s-a desfășurat dintotdeauna
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
care s-au recoltat 48 tone de fructe, cu toată "dijma" luată din ele atât de către localnici cât și de către [[Urs|urși]]... [[Fișier: Punga de bostanarita din Sebesu de Sus, Sibiu.png|150px|right|thumb|"Pungă de boștănăriță", utilizată în apicultură]] [[Viticultura]]. [[Viță de vie|Vița de vie]] se cultivă doar lângă casă și sporadic pe terenurile mai înalte ale satului. Se pare însă că viticultura a cunoscut o răspândire mai largă în trecut dacă se analizează toponimele terenurilor consemnate în
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
viile în speță au fost cultivate pe locurile numite astăzi: ""Dealu Morii"", ""La Pușcărie"", ""Pe Hume"", ""Pe Față"" și ""La Portișoară"", pe soluri mai mult sau mai puțin calaroase cu largi expuneri sudice sau sud-vestice, propice unor astfel de culturi. [[Apicultura]]. Toate conscripțiile cunoscute până în prezent consemnează în sat prezența stupilor de albine. Astfel putem menționa că în conscripția "părții scăunale" din [[1721]] numărul acestora era de 393 de coșnițe, și în [[1765]] localnicul Popa Stan deținea singur 100 de coșnițe
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
25 credincioși în zilele de sâmbătă și 50 de sărbători. În fruntea comunității statea Itzhak Ezra Abdallah. La sfârșitul Războiului din Irak 40 evrei, aproximativ jumătate din evreii locali, au emigrat în Israel. Cei 30-40 încă rămași se ocupă cu apicultura și cu tăbăcăria. În anul 2003 s-a închis ultima sinagogă din Bagdad din lipsă de suficienți participanți la rugăciune. După date ale Agenției Evreiești ar mai trăi la Bagdad 8 evrei. Începând din 2014 în fiecare an la 30
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
care se ocupau cu agricultura . Albinăritul este o ocupație arhaica, practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânarii familiilor sălbatice de albine, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată baza melifera, apicultură este practicată și astăzi, exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice, a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane: vânătoarea cu capcane sau arme de foc. Până în 1918, scoarță de copac bine mărunțita, era întrebuințata la
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
regiunea Prahova, iar în 1952 — raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a județului Prahova, primind și o parte din satele comunei Hârsa. Evoluția demografică a comunei Iordacheanu a fost următoarea : Ocupația lor de baza : agricultura, viticultura, apicultura, pomicultura și creșterea animalelor. Desi DGJPh sustinea că la sfârșitul secolului al XIX-lea nu era școală în Iordacheanu, documentele atestă că în 1838 funcționau ca învățători : Așa se explică faptul că la sfârșitul veacului XIX, în comună existau 64
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
față cu greu crizei economice, o parte dintre acestea fiind nevoite să își restrângă activitatea, să apeleze la măsuri precum șomajul tehnic sau la concedieri colective, unele chiar sistându-și complet activitatea. Creșterea animalelor și silvicultura, precum și pomicultura, viticultura și apicultura reprezintă activități specifice pentru nordul județului, cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru și sud. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu și secară, plante de nutreț, orz, ovăz și cartofi. Agricultura județului Gorj, ca de altfel a
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Dezvoltarea și consolidarea turismului reprezintă o prioritate pentru autoritățile Gorjului. În anul 2013 în județul Gorj se practică o agricultură modernă și performantă cu produse de calitate, diversificate și ecologice, cu mare cerere pe piață, în sectoarele culturi, creștere animale, apicultură, piscicultură, fermele specializate - agricole (inclusiv din terenuri proprietate privată comasate), apicole, piscicole sau de creștere a animalelor (ele au o capacitate crescută de management și operare eficientă cu ajutorul unor tehnologii moderne și eficiente care nu afectează mediul (ecologice), cu soiuri
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
de ani, orașul Câmpina a avut o stagnare în dezvoltarea sa, mai ales de când vama se mutase la Breaza și apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării țițeiului, așezarea va înflori din nou. Ocupațiile câmpinenilor în această perioadă erau: agricultura, negustoria, apicultura cărăușia și extragerea păcurei din subsolul așezării de către fântânari. Aici funcționau atunci opt mori de apă, situate pe Prahova și pe Doftana. La 1 decembrie 1879 a fost inaugurată calea ferată Ploiești-Predeal; pe locul actualei gări a municipiului și-a
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
comunei are un caracter prepoderent agrar, principalele activități economice ale locuitorilor desfășurându-se în cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. S-au dezvoltat în ultimii ani comerțul, serviciile și construcțiile. Teii, salcâmii și bogata floră spontană fac oportune investițiile în dezvoltarea apiculturii. Există în prezent 2500 de familii de albine, numărul acestora putând crește în condițiile dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
o importantă dezvoltare a formelor de civilizație daco-getă, suficientă pentru a oferi o rezistență remarcabilă la influența altor limbi, inclusiv a limbii latine. Vom adăuga aceasta la toate acele activități în care dacii excelau: păstorit, activități agricole specifice zonei geografice, apicultura, vânătoarea, pescuitul, meșteșugurile artizanale, dintre care mai ales țesutul, olăritul, prelucrarea pieilor și a lemnului. Alte exemple de asemănări: 1) Riborasta ( Dacă) și Rabarbă (Română, DEX) Riborasta (din limba dacilor) se traduce de regulă prin cuvântul brusture. Dar, printre multele
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]