2,954 matches
-
învățare colectivă). Avantajul unei astfel de tehnici rezidă în faptul că activitatea de învățare devine mai motivantă, iar, ca o consecință firească, implicarea crește. 13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP)tc "13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP)" Metoda grupului de aprofundare profesională presupune o modalitate sistemică de dezvoltare a unor teme abordate de diferite persoane în cadrul unui grup. Distingem, de fiecare dată, un moderator care are rolul de a invita un „narator” să ia cuvântul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tehnici rezidă în faptul că activitatea de învățare devine mai motivantă, iar, ca o consecință firească, implicarea crește. 13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP)tc "13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP)" Metoda grupului de aprofundare profesională presupune o modalitate sistemică de dezvoltare a unor teme abordate de diferite persoane în cadrul unui grup. Distingem, de fiecare dată, un moderator care are rolul de a invita un „narator” să ia cuvântul. Conform lui Péretti, Legrand și Boniface
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comentând achizițiile dezvoltate la nivel personal în urma activității. 5. Ultima fază este schimbul final. GAP se reunește de mai multe ori, la un timp stabilit de comun acord, pentru ca toți participanții să treacă prin rolul de narator; componența grupului de aprofundare profesională trebuie să fie una constantă pe o perioadă mai lungă de timp. 13.2.2.8. Discuția-paneltc "13.2.2.8. Discuția‑panel" Principiul acestei tehnici rezidă în „utilizarea unui grup restrâns de indivizi competenți și/sau reprezentativi, constituind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sacrificiu, cu atît mai mult cu cît noua situație l-a obligat, așa cum s-a spus, să se consacre unor probleme atît de îndepărtate de interesele sale și adesea banale. Noua și neașteptata însărcinare a presupus, întîi de toate, o aprofundare a cunoștințelor despre Biblie. Recunoașterea importanței cărții sfinte nu constituie, firește, o noutate în sine pentru nici un scriitor creștin și nici pentru Augustin. însă aceasta devine baza doctrinei sale referitoare la raportul dintre fides și intellectus, înțeleasă pînă la el
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cauza păcatelor sau a învierii tuturor oamenilor. Celestius a fost condamnat și a plecat spre R, oprindu-se în Sicilia, unde și-a răspîndit ideile. Dorind să-i condamne pe adepții săi, Aureliu a cerut intervenția lui Augustin pentru a aprofundare a termenilor doctrinali ai problemei, iar pentru o acțiune concretă s-a adresat guvernatorului Marcellinus, care deja colaborase cu folos la organizarea și încheierea conciliului antidonatist din 411. Așadar, Augustin a fost nevoit să intervină într-o nouă dispută doctrinală
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e il libero arbitrio. La correzione e la grazia..., intr. și note A. Trapé, trad. it. M. Palmieri). în sfîrșit, mai amintim, nu pentru că s-ar distinge prin calități de inteligență critică deosebite (de altfel, nici nu-și propunea o aprofundare științifică a problemei), un catalog de tip tradițional, Ereziile (De haeresibus), care, din cauza utilității sale și a autorității autorului, a avut o largă răspîndire în secolele următoare. A fost scris în jurul anului 428 la cererea lui Quodvultdeus, pe atunci diacon
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
posibilitate de a-l urma pe Cristos care-i mai rămîne unui creștin din epoca postapostolică sau, oricum, creștinului ce trăiește într-o lume non-creștină. b) Origenism și pelagianism în opera lui Cassian Opera lui Cassian nu este doar o aprofundare și popularizare a vieții ascetice; pe lîngă aceasta, descoperim unele elemente doctrinale specifice care o susțin și o justifică. Cassian avea o formație origeniană, dobîndită în perioada cînd dusese o viață de eremit în pustiul Egiptului, la școala lui Evagrie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu aceste culegeri. Omiliile autentice au mai ales un caracter exegetic și respectă tradiționala distincție între semnificația literală și cea spirituală, care trebuie să servească la educarea ascultătorului sau a cititorului. Morala creștină este prezentată destul de simplu, fără prea multe aprofundări. Omiliile cu conținut dogmatic sînt puține: ele se referă mai ales la problema întrupării sau combat în mod generic ereziile. Unele explică simbolul apostolic, altele Pater noster; acestea au fost rostite cu ocazia consacrării catehumenilor. Altele sînt rostite cînd sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
episcop și s-a adresat poporului compunînd omilii mai simple, datînd din anii pontificatului său; multe dintre ele, cu siguranță, s-au pierdut. Posedăm patruzeci de Omilii despre Evanghelii (Homiliae in Evangelia), rostite în anii 590-591; caracterul lor e simplu, aprofundarea doctrinală redusă, tonul accentuat didactic, însă conținutul nu este nici banal și nici plat; numeroase exemple îl anunță deja pe autorul Dialogurilor. Avem apoi douăzeci de Omilii despre Iezechiel (Homiliae in Ezechielem) care au fost rostite, în schimb, în fața unui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
însă cei doi interlocutori nu au individualitate; e vorba de un expedient pentru prezentarea argumentelor și a contraargumentelor) între un „acefal” (cf. p. 000; de fapt, un monofizit severian) și un ortodox. Un scurt prolog afirmă că scrierea reprezintă o aprofundare a unor teme tratate în trilogia precedentă, la solicitarea cîtorva credincioși ortodocși care cred că adversarii utilizează acum argumente noi în raport cu cele deja combătute de Leonțiu. Scrierea aprofundează examenul critic al identității dintre natură și ipostas, autorul susținînd că în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și filosofiei. Găsind neproductiv studiul poeziei pe traiectul evolutiv, Ș. are în vedere invariantele acesteia (parcurgând doar volumele editate înainte de 1944), examinează minuțios piesele de teatru Zamolxe și Meșterul Manole, analizează deosebit de pătrunzător „trilogiile” și celelalte scrieri filosofice, recurgând, pentru aprofundarea unor chestiuni, și la exegeza eliadescă din domeniul istoriei religiilor. Capitolul final relevă similitudini între vizionarismul lui Lucian Blaga și simbolistica prozei lui Kafka. Cea mai substanțială contribuție e cea din capitolele dedicate filosofiei, unde gândirea lui Blaga e considerată
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
aparte al literaturii creștine, ea se situează între kerigmă și omilie. „Cea dintâi anunță Vestea cea bună”, după expresia aceluiași Jean Daniélou, și se adresează necreștinilor, în timp ce omilia se adresează celor care au primit deja botezul, principalul său scop fiind aprofundarea tainei credinței. Cateheza moștenește trăsături din cele două genuri opuse, având caracter elementar și complet în același timp. Simbolul de credință este coloana vertebrală a catehezei. Pe de altă parte, cateheza este legată de contextul baptismal și, prin aceasta, de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
precădere în tonurile tari ale satirei menippee. Cu obstinație și aplicație - demersul poetic pare a fi un nesfârșit maraton, cum sugerează și titlul unui volum - livrează, într-o enunțare neconvențională, productiv contrariantă, un mesaj de un umanism autentic, asumat prin aprofundarea lucidă a omenescului, până la sondarea ascunzișurilor abisale. S-a vorbit, între altele, de compatibilitatea unor abordări ale lui S. cu patrimoniul psihanalizei, dar și de un discurs descriptiv, narativ, uneori greoi, chiar „hirsut” (Al. Cistelecan), aproape prozastic. Bogata imagerie pusă
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
Ungarologie (1980) și este ales membru extraordinar al Uniunii Scriitorilor Maghiari din Budapesta (1991). I s-a acordat, în 1966, Ordinul „Meritul Științific”. În tradiția școlii clujene de critică și istorie literară, S. și-a orientat cercetările spre cunoașterea și aprofundarea valorilor literare din Transilvania. Totodată, studiază scriitorii maghiari din România și confluențele literare româno-maghiare. Numele său rămâne legat în mod esențial de George Coșbuc și de Liviu Rebreanu, în special cel dintâi constituind nu doar obiectul unor investigații devotate, ci
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
o altă direcție de modernizare cu valențe formative, dar care urmărește și pregătirea individului pentru autoînvățare și educație permanentă de-a lungul vieții (longlife learning). Stăpânirea unor astfel de tehnici în paralel cu asigurarea unui substrat motivațional potrivit conduc la aprofundarea și îmbogățirea cunoștințelor asimilate în școală prin efort individual. Aceste procedee contribuie la realizarea dezideratului fundamental al educației, acela de a-l învăța pe elev cum să învețe. Principalele direcții de acțiune în acest sens sunt: a. inițierea copiilor în
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
activitatea independentă poate fi organizată sub diferite forme: activități de scurtă durată la începutul sau sfârșitul lecției, cu scop de reactualizare, respectiv de întărire, fixare; activitate independentă pentru formarea priceperilor și deprinderilor de muncă intelectuală ; temă independentă pentru consolidarea și aprofundarea cunoștințelor într-un capitol/an școlar. Indiferent ce forme îmbracă activitatea independentă la clasele I-IV și nu numai, are o mare valoare formativă. De aceea, ponderea ei în lecții va crește odată cu conștientizarea, de către învățători, a înlocuirii pasive cu
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
domenii ale cunoașterii: chimie, fizică, biologie, informatică; l ecția-excursie, destinată formării priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta și prelucra observațiile. 4. Lecția de fixare și sistematizare Acest tip vizează, în principal consolidarea cunostințelor însușite, dar și aprofundarea lor și eliminarea lacunelor. Condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecții o constituie redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicații din ce în ce mai complete. Structura lecție. 1
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
diverse domenii ale cunoașterii: chimie, fizică, biologie, informatică; * lecția-excursie, destinată formării priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta și prelucra observațiile. 4. Lecția de fixare și sistematizare Acest tip vizează, în principal consolidarea cunostințelor însușite, dar și aprofundarea lor și eliminarea lacunelor. Condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecții o constituie redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicații din ce în ce mai complete. Structura lecție. 1
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
se poate face o prezentare simplificata pentru elevi. Multe din dificultățile de înțelegere a elevilor provin tocmai din faptul ca aceștia nu pot sesiza tocmai aceste simplificări efectuate. Un obiectiv important al lucrării este evidențierea importantei cercurilor de fizica pentru aprofundarea studiului de către elevi. Lucrarea nu a avut scopul de a expune la fel de detaliat toate aspectele legate de subiect, care este extrem de vast. Încă o data, subliniez ca rolul lucrării este de a face accesibila elevilor din învățământul gimnazial prezentarea unor aspecte
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de învățare în lecții. După locul pe care îl ocupă în lecții, experimentele se pot clasifica în: Experimente pentru stimularea interesului față de noile informații, pentru crearea motivației învățării-se în momentul de introducere în lecție. Experimente pentru învățarea noilor informații, aprofundarea sau extinderea lorîn lecția propriu zisă. Experimente pentru fixarea cunoștințelor-se introduc pe parcursul lecției în momentele de feed back sau în recapitulare. Experimente pentru evaluare-locul lor este variat, putând fi utilizate la începutul învățării, pe parcursul ei sau la sfârșitul procesului
Importanţa metodei experimentale în studiul chimiei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1133]
-
formării unei baze de agrement în apropierea orașului. La sfârșitul prezentării profesorul solicită elevilor să formuleze comentarii și răspunsuri și să completeze rubrica “am învățat” din tabelul care le-a fost distribuit. În final, profesorul trasează elevilor drept sarcină viitoare aprofundarea documentării și cunoașterii privind tema de studiu, prin: consultarea de noi surse bibliografice sau Internet, a altor studii de cercetare deja realizate; culegerea de informații și date statistice; procurarea de materiale grafice și cartografice (hărți, fotografii, imagini satelitare); elaborarea de
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
modul și se aprobă de către Senatul Universității. 2. 2. Practica pedagogică 2.2.1. Obiectivele practicii pedagogice. Prin efectuarea practicii pedagogice, în domeniul disciplinelor socio - umane, activitate prevăzută în parcurgerea programului de pregătire psihopedagogică a studenților, sînt vizate următoarele obiective: * aprofundarea pregătirii în domeniul disciplinelor socio umane, psihopedagogice și a didacticii specifice; * cunoașterea organizării și funcționării unei instituții școlare; *formarea competențelor de citire și de utilizare a documentelor școlare care fundamentează organizarea și conducerea procesului didactic; *formarea abilităților și a capacității
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
școlar, precum: accentuarea dimensiunii experimentale pentru știință și a celei investigative la tehnologie, în scopul dezvoltării competențelor de explorare/ investigare și de rezolvare de probleme; diversificarea transferurilor de achiziții ale învățării între disciplinele din celelalte arii curriculare, în scopul facilitării aprofundării fiecărui domeniu în parte; dimensiune consistentă acordată achizițiilor tehnologice; dezvoltarea de valori și atitudini care vizează impactul domeniilor Stiinte și Tehnologie asupra problemelor practice specifice vieții sociale cotidiene. Ce este un concept? Termenii “concept” și “conceptualizare” sunt utilizați în didactică
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
Blaga. Mitul poetic (I-II, 1981-1983), Lucian Blaga. Mitul dramatic (1985). Ele pornesc de la ideea, formulată, de altfel, programatic, conform căreia sunt puse în evidență specificul și câștigurile teoretico-interpretative ale „fenomenologiei poeticului” față de alte formule critice: „Dacă se ivește necesitatea aprofundării sensului care depășește imaginea, deși legat de ea, metoda structurală trebuie să cedeze locul unei fenomenologii a poeticului care privește geneza gândirii poetice în forța expresivă a cuvântului, printr-o întoarcere la cuvântul sensibil în el însuși, din al cărui
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
cuvântul în decantarea orientărilor estetice și în statornicirea valorilor într-o ierarhie. Monografia Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot (1995) are ca punct de plecare capitolul omonim din primul volum al Istoriei..., amplificat printr-o reconstituire biografică mai bogată și prin aprofundarea demersului interpretativ. Meritul esențial este de a-l situa pe poetul național al Poloniei în contextul romantismului european și de a-l racorda la valorile acestui curent literar. Între istorie literară și comparatism se plasează monografia Sienkiewicz (1998), și ea
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]