1,871 matches
-
Post-trecut? — A lui „acum“. Și a lui „mai târziu“. Dar nu mai zăbovim asupra lui „atunci“. — Ce-a fost a fost, Tom. Și fostul doctor Thumb a închis ochii, și-a dat capul pe spate și a înălțat brusc un arătător în aer, parcă încercând să-și amintească ceva ce uitase de mult. Apoi, pe un ton sumbru, fals teatral, a recitat versurile de început din Adio, dragoste, de Raleigh. „Ca visuri calpe, dusă-i fericirea Și fără-ntors e ziua ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mâini fără păr, și numai vocea baritonală, caldă și rezonantă, contrabalansa scliviseala generală pe care o afișa. În timp ce eu ascultam vocea aceea vorbind la telefon, Harry îi făcu un semn de salut cu mâna lui Tom, apoi înălță un deget arătător, anunțându-l pe tăcute că nu mai durează decât un minut. Subiectul conversației îmi scăpa, dat fiind că Brightman vorbea mai puțin decât interlocutorul lui, dar am dedus că discuta despre vânzarea unei ediții princeps din secolul al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mai este posibilă. HARRY: A, am avut și eu unul, pe vremuri. Credeam că toată lumea are câte unul. TOM: Nu neapărat. E nevoie de o imeginație bogată și câți oameni au așa ceva? HARRY (închizând ochii; apăsându-și tâmplele cu degetele arătătoare): Acum îmi amintesc. Hotel Existența. Nu aveam decât zece ani, dar îmi amintesc exact clipa când mi-a venit ideea, clipa când am găsit numele. Era o după-amiază de duminică, în timpul războiului. Aparatul de radio era deschis și stăteam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ea. Dar nu tu bilet de autobuz, nu tu indiciu pentru punctul de pornire al călătoriei. — Bine, Lucy, a spus Tom. Acum, că ești aici, ce intenționezi să faci? Unde ai de gând să stai? Lucy a întins un deget arătător către unchiul ei. Tom a râs scurt, a mirare. — Uită-te bine unde-ai ajuns, i-a spus el. Aici abia dacă încape o singură persoană. Unde crezi c-o să dormi, fetițo? Umerii ridicați, urmați de încă un zâmbet larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
beau în tăcere, mai mult tac decât beau. Omul care venise din Germania să vândă o duzină de ilustrații prost retușate de la Dresda, foarte guraliv la prima bere, acum desenează în urmele de lichid vărsat pe masă, cu un deget arătător nu tocmai curat, hărți ciudate, urme ale frustrărilor - un fes semănând vag cu conturul Sudanului sau un corn mușcat - Africa de Sud... (Cele 230 de gravuri licențioase din colecția prințului Friedrich August I al Saxoniei, zis „Der Starke“ din cauza tăriei sexului, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu brațele încrucișate, interesat dintr-odată de aspectul prințului. Schimbat în bine, chiar în foarte bine. Costumul tradițional armean îi dădea un plus de suplețe și de fermitate. Era interesant și felul în care prințul privea covoarele, urmărind cu degetul arătător vreo meandră, mângâind ușor cu palma un desen sau altul. Pictorul îi descoperi o expresie cu totul nouă. Nu era însuflețire. Mai curând o concentrare luminoasă. Ucenicul schimbă o privire cu pictorul și acesta îi făcu semn să continue, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
auzit că cer onorarii mai mult decât piperate. ― Mmm! gemu Ledoulx luând paharul și înghițind praful alb. Au! De ce mi-ai adus apa asta atât de rece? Acum mă doare și mai tare. Mmm! Ce mă fac? Luă cu degetul arătător din praful negru și își frecă gingia. Eu zic să mai așteptăm. Data trecută mi-a trecut. Ai văzut doar! ― Cheamă repede doctorii, Julien! interveni Toinette. Dacă știi cumva unde locuiesc, du-te repede și roagă-i să vină. ― Nuuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dar fără să fie atins), deși le explică, Îndelung, modul-de-funcționare «atuncea când le manipulezi», el n-a făcut armata. Nici sub Români - să zicem că era oarecum bătrân - nici sub Ruși. Era scutit. Pentru invaliditate. Sănătos-tun, numai că taman degetul arătător de la taman mâna dreaptă, adică cel care ar trebui să apese pe trăgaci... era strâmb. Cred că mai bine de jumătate din bărbații de vârsta lui, din Mana, erau scutiți; pentru invaliditatea aceluiași afurisit deget arătător de la mâna dreaptă: pe timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
numai că taman degetul arătător de la taman mâna dreaptă, adică cel care ar trebui să apese pe trăgaci... era strâmb. Cred că mai bine de jumătate din bărbații de vârsta lui, din Mana, erau scutiți; pentru invaliditatea aceluiași afurisit deget arătător de la mâna dreaptă: pe timpul acela - sub Ruși - trăia, Într-un sat vecin, un scutitor de meserie: pentru atâtea ruble Îți tăia cu toporul, pe butuc, taman degetul cu care trebuia să tragi În „vragul” Rusului; pentru atâtea ruble Îți tăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
butuc, taman degetul cu care trebuia să tragi În „vragul” Rusului; pentru atâtea ruble Îți tăia mâna din Încheietură - tot dreapta, se-nțelege, ca să nu te ieie la Moscali; Însă pentru ceva mai multe, cu un pistol, Îți Împușca degetul arătător, strâmba degetul, Îl petrecea peste cel mijlociu și lega palma Între scândurele, să se vindece așa, strâmb, cârnit - ca al lui Moș Iacob... Tunurile abia se mai presupun, mama a terminat cu adunatul morților, Moș Iacob Încă nu cu strânsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la auz... Și atât de bine miroase - altfel decât Tecla, decât toate - miroase bine, a cozonac de crăciun, deși a trecut demult Crăciunul... Dar nu trebuie să mă las Înmuiat. Ea mă roagă, cu mâinile Încrucișate; mă amenință cu degetul arătător - atât, că e și mai dulce când face pe fioroasa. Și nu mai știe ce să facă - o ia de la-nceput: - Dacă tu frumos mănânci, eu poveste frumoasă ție-ți spun! - Nu-mi plac să mi se povestească povești - altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Mătușa Domnica, arătându-și verigheta și ea.Om la tine -iesti? Ori nu iesti? și rămâne mâhnită că n-a fost Înțeleasă. - Ia las-o, bre! Devușka: nuntă la tine -iesti ori nu? Cununie, bre! - Își Încârligă cele două degete arătătoare. Fata ridică din umeri și parcă-și cere iertare - dar n-a Înțeles. - Ghini, las-o așă, nemăritată!, face Mătușa Domnica un gest de lehamite. - N-o las, bre! Devușka! Asta... Verigă, bre, inel -iesti la tine? Îi arată devușcăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
gest de lehamite. - N-o las, bre! Devușka! Asta... Verigă, bre, inel -iesti la tine? Îi arată devușcăi degetul Înverighetat, apoi dă să-i ia mâna, Rusoaica și-o retrage, atunci Moș Iacob Îi arată forma verighetei cu patru degete, arătătoarele și groasele, unite: Iesti? Iesti asta la tine? - Cine știe ce-a Înțălege..., bodogănește bătrâna. - Ia dă-mi pace, că mă tulburi! Devușka! Spune, bre, că nu-ți fac ’nica: ești măritată? Dacă ești, un’ ți-i inelul? - și arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
unite: Iesti? Iesti asta la tine? - Cine știe ce-a Înțălege..., bodogănește bătrâna. - Ia dă-mi pace, că mă tulburi! Devușka! Spune, bre, că nu-ți fac ’nica: ești măritată? Dacă ești, un’ ți-i inelul? - și arată iar, cu arătătorul dreptei inelarul stângii - cu verighetă. - N-o fi știind ce-i arăți, zice mama, Între timp Întoarsă cu un maldăr de haine. O fi crezând că o-ntrebi unde i-i verigheta... - Da chiar asta o și-ntreb, doamnă! - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cumpere cărți pentru gravide și să se lase dusă de valul fericirii. Doar toate semnele fuseseră acolo, nu? Sau poate că, din disperarea de a fi însărcinată, ele nu se iviseră decât în mintea ei? Alison și-a trecut degetul arătător pe sub ochi, și-a șters lacrimile și-a încercat să se adune. În fond, nu era sfârșitul lumii. Așa cum Audrey, mama ei, îi spusese întotdeauna atunci când, copilă fiind, stătea și-și plângea de milă: „Sunt mulți oameni în lumea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
când mai șuiera și frigiderul. Îmi pare așa de rău, a murmurat Jake. Dacă mai zici o singură dată chestia asta, să știi că te bag cu capul în cuptorul Jessicăi! a rânjit Fiona. Nu... e... vina... ta. Întinzând degetul arătător, femeia a bătut cu el în fruntea băiatului, punctând astfel fiecare cuvânt. —De fapt, de data asta îmi ceream scuze pentru toate problemele pe care ți le-am creat de-a lungul anilor. Cred c-au fost momente când ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
p-ăsta. — Am înțeles, mai bine. Cu ăsta mic o să meargă ușor. Puse geanta jos, rezemată de fotoliu, și-i făcu semn Mirelei să i-l dea pe Petrișor. Îl lăsă pe spate pe brațul ei și-l apăsă cu arătătorul pe bărbie, făcându-l să gângurească, și râdea și ea din toată inima. Avea chef de joacă doamna avocată, și totodată ai fi zis că-l probează, și cum îl cheamă, aha, Petrică, Petrișor, să-l pupe tanti pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pictate cu grafitti. Nu se vedea nici țipenie. De altfel, nici nu era o vreme bună de stat pe afară. Îngândurată, am ocolit clădirea și-am intrat În sală. Lesley ședea la recepție, citind o revistă. Nu urmărea cuvintele cu arătătorul, dar pun pariu că asta era doar din pricină că exista pericolul s-o vadă cineva. Își găsise În sfârșit vocația: era secretara perfectă. — Bună, Sam, mă salută plină de importanță. Ai venit mai devreme. — Semnează-mă În registru. Lou e prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe întuneric. Mi-a răspuns: „Jucăm cărți. Voi ce faceți?” „Căscăm gura la voi”, i-am răspuns. Jocul de cărți devenise la noi un fel de sport popular. Ca să-l joci, îți trebuiau un aparat de radio, degetul mare și arătătorul, cu care căutai postul dorit, apoi totul mergea așa: între zece seara și miezul nopții, urechea tatei stătea lipită de difuzor, parcă acolo crescuse. El alegea și scotea vocile din supa de zgomote, supa curgea din văzduh, iar eu deseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
așa reci. Nu, nu întotdeauna. După aceea mi-a cercetat brațele de la cot în jos și mâinile, a trebuit să strâng două din degetele lui cât puteam de tare, să întind brațul și apoi să-mi găsesc repede nasul cu arătătorul. Toate observațiile și le nota pe o hârtie. Abia mă liniștisem și eram de părere că uneori mersul la doctor poate fi chiar distractiv, când el mi-a spus să-mi pun pantalonii și să aștept afară. Va veni sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
brațele duse la spate. Din când în când, se ridică pe vârful picioarelor. Tatei i se citește frica pe față. Cunosc asta din călătoria noastră prin lume. Portiera trântită face trosc. Mama încetează să-și lovească mărunt coapsa cu degetul arătător. Tata nu spune nimic. Respiră adânc și-și freacă palmele de pantaloni, ca să le șteargă de transpirație. Se întoarce spre noi. „L-au arestat”, spune el cu jumătate de glas. Mama repetă: „L-au arestat”. „L-au arestat pe Ilie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
găsească un hotel care să nu fie prea departe de casa muzicianului. Moartea coborî spre centru mergând pe jos, intră Într-o agenție de voiaj, ceru voie să consulte o hartă a orașului, localiză rapid teatrul, de acolo degetul său arătător călători pe hârtie spre cartierul unde locuia violoncelistul. Zona era un pic cam departe, dar existau hoteluri În Împrejurimi. Funcționarul Îi sugeră unul dintre ele, fără lux, dar confortabil. El Însuși se oferi să facă rezervarea prin telefon și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
făceam puțin timp liber, dădeam cu toții o mână de ajutor la curățatul zăpezii. Doctorul cel ciudat, domnul Miyata, a venit iar la masa noastră într-o seară și ne-a explicat de ce degetul mijlociu de la mână este mai lung decât arătătorul, în timp ce la picior situația este exact inversă. Portarul, Omura, mi-a vorbit iar despre carnea de porc din Tokyo. Reiko s-a bucurat teribil de discurile pe care i le-am adus de la oraș. A transcris câteva melodii pe partituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
l-a Întors ușor și lama s-a deschis și apoi a căzut cu muchia sprijinită pe Încheieturile pumnului. Mi-a arătat mîna - strîngea mînerul briciului În pumn, lama era deschisă peste Încheieturi și ținută cu degetul mare și cu arătĂtorul. Lama era bine fixată, pe tot pumnul, cu partea ascuțită-n exterior. — Ai fost atent? Și acum să trecem la Îndemînarea necesară. Se ridică și lovi În aer de cîteva ori cu mîna dreaptă, cu pumnul Închis și lama desfăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dau în vânt după cursurile de yoga, care mă ajută să mă concentrez și mă învață cum să trăiesc echilibrat. Afli cum să-ți folosești fiecare parte a corpului. Asana Câinelui: palmele pe podea, sprijinite în degetul mare și cel arătător; antebrațele orientate spre exterior, brațele perfect întinse, umerii drepți; capul aplecat în față, coloana vertebrală solicitată la maxim, șezutul sprijinit pe gambe; genunchii depărtați, călcâiele trase înapoi; greutatea distribuită egal pe ambele picioare. Nici nu-i de mirare că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]