992 matches
-
o școală mixtă și două mori cu aburi. Principalii proprietari de pământuri erau I.C. Papadopolu, frații Gherman și moștenitorii lui C. Blaremberg. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în plasa Câmpul a județului vecin Ialomița, comunele Arțari și Ștefănești. Comuna Arțari, cu satele Arțari și Vlăiculești, avea o populație de 1436 de locuitori, cu două biserici și o școală primară mixtă. Locuitorii erau moșneni și doar 8 au avut nevoie să fie împroprietăriți în timpul reformelor agrare din
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
două mori cu aburi. Principalii proprietari de pământuri erau I.C. Papadopolu, frații Gherman și moștenitorii lui C. Blaremberg. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în plasa Câmpul a județului vecin Ialomița, comunele Arțari și Ștefănești. Comuna Arțari, cu satele Arțari și Vlăiculești, avea o populație de 1436 de locuitori, cu două biserici și o școală primară mixtă. Locuitorii erau moșneni și doar 8 au avut nevoie să fie împroprietăriți în timpul reformelor agrare din acea perioadă. Comuna Ștefănești
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
aburi. Principalii proprietari de pământuri erau I.C. Papadopolu, frații Gherman și moștenitorii lui C. Blaremberg. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în plasa Câmpul a județului vecin Ialomița, comunele Arțari și Ștefănești. Comuna Arțari, cu satele Arțari și Vlăiculești, avea o populație de 1436 de locuitori, cu două biserici și o școală primară mixtă. Locuitorii erau moșneni și doar 8 au avut nevoie să fie împroprietăriți în timpul reformelor agrare din acea perioadă. Comuna Ștefănești avea în satele
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Ileana" în plasa ilfoveană Sărulești, și cu trei sate: Bordeiele, Ghermani și Papadopol, având 875 de locuitori. Cele două comune ialomițene fuseseră transferate plășii Lehliu: comuna Arțari avea 1638 de locuitori și aceeași alcătuire, iar comuna Ștefănești avea doar satul de reședință și 1555 de locuitori. În 1931, reapare un nou sat în comuna Ștefănești, denumit "Odaia Protopopului"; tot atunci, structura comunei Ileana este consemnată ca fiind
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
sat în comuna Ștefănești, denumit "Odaia Protopopului"; tot atunci, structura comunei Ileana este consemnată ca fiind: satele Bordeiele, Florica, Ileana Ghermani, Odăile Podari, Papadopol și Răzoare. În 1950, comuna Ileana a fost transferată raionului Brănești din regiunea București, iar comunele Arțari și Ștefănești raionului Lehliu din regiunea Ialomița. După 1952, ele s-au regăsit în același raion Lehliu din regiunea București. În 1964, satul nou-apărut Ceair din comuna Ștefănești a devenit "Răsurile", satul Odaia Protopopului din aceeași comună a fost rebotezat
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
comuna Ștefănești a devenit "Răsurile", satul Odaia Protopopului din aceeași comună a fost rebotezat "Satu Nou", iar satele Papadopol și Bordeiele au luat numele de "Florenii", respectiv "Florenii de Jos". Comuna Ileana a căpătat forma actuală în 1968, când comunele Arțari și Ștefănești au fost desființate și comasate cu comuna Ileana, comuna rezultată fiind arondată județului Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la apariția județului Călărași, comuna rămânând în județul Ialomița; tot atunci, satele Florenii și Florenii
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
fost trecută la județul Călărași. Singurul obiectiv din comuna Ileana inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este crucea de piatră din secolul al XIX-lea, aflată la 1,2 km sud de satul Arțari, lângă o stație de irigații, la 200 m de drumul către Ileana. Ea este clasificată ca monument funeral sau memorial.
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
un strat ierbaceu cu bogată reprezentare, mojoritatea speciilor făcând parte din grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
peisajul comunei prezența lacului de acumulare de pe râul Prut în a cărui zonă adiacenta este situată și comuna Manoleasa. Vegetatia este reprezentata prin mici ochiuri de stepă destinate în general pășunilor și pâlcuri de pădure (de: stejar, cireș, soc, tei, arțar, frasin etc.).Vegetația intra zonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
continental. În categoria plantelor lemnoase intră etajul pădurii din dealul Coșerilor. Pădurea, în suprafață de cca. 58 ha, are specii de foioase reprezentate prin: stejarul ("Quercus robur"), carpenul ("Carpinus betulus"), teiul alb ("Tilia tomentosa"), jugastrul ("Acer campestre"), ulmul ("Ulmus glabra"), arțarul ("Acer tataricum"), porumbarul ("Prunus spinosa"), măceșul ("Rosa canina"), cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călmățuiu de Sus se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
litologică și structural. Prin poziția sa în latitudine teritoriul comunei Adâncata se situează în condițiile climatului temperat cu un continentalism moderat care se reflectă în distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
Hănțești este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Arțari, Berești și Hănțești (reședința). Căile de acces spre comună sunt: DJ 208B și DJ 208D. Prima atestare documentară a satului Hănțești este cuprinsă într-un act de danie emis la Suceava, la data de 15 iulie 1431 de către domnitorul Moldovei
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
de mistreți, cerbi, căprioare, iepuri, vulpi, rozătoare etc. Terenurile arabile au calitate medie. Activitățile mai importante ale cetățenilor sunt cultivarea plantelor, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului. Satul Berești este așezat la o distanță de 4 km nord de centrul comunei. Satul Arțari se află la o distanță de 9 km nord-vest față de centrul comunei. La ultimul recensământ al populației din anul 2002, populația comunei număra 3.728 de locuitori, cu 1.278 gospodării. Majoritatea locuitorilor sunt români. Prin Legea 2/1968 comuna
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
728 de locuitori, cu 1.278 gospodării. Majoritatea locuitorilor sunt români. Prin Legea 2/1968 comuna Hănțești a fost desființată, satele trecând la comuna Adâncata. În urma referendului din 15 decembrie 2002 s-a hotărât reinființarea comunei cu satele Hănțești, Berești, Arțari ,consfințită prin legea 473/2003. Stema comunei Hănțești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în săritoare, roșu și argint; peste liniile de partițiune se află două lăncii de cavaler (lemn cu vârf și talpă din fier
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
peste liniile de partițiune se află două lăncii de cavaler (lemn cu vârf și talpă din fier), încrucișate în săritoare. În cartierul 1 se află un trident de aur. În cartierele 2 și 3 se află câte o frunză de arțar roșie. În cartierul 4 se află o frunză de arșar de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Cele două lăncii fac referire la cavalerii husari ai lui Hâncu, de unde și denumirea localității
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
turn crenelat. Cele două lăncii fac referire la cavalerii husari ai lui Hâncu, de unde și denumirea localității. Ele fac parte și din blazonul familiei Silion. Tridentul de aur era însemnul boierilor Cupcici, care au avut moșii în zonă. Frunzele de arțar semnifică unul din satele componente ale localității, și anume Arțari. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hănțești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
ai lui Hâncu, de unde și denumirea localității. Ele fac parte și din blazonul familiei Silion. Tridentul de aur era însemnul boierilor Cupcici, care au avut moșii în zonă. Frunzele de arțar semnifică unul din satele componente ale localității, și anume Arțari. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hănțești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datorează unor împăduriri efectuate pe aceste terenuri. Trebuie remarcat faptul că din toată suprafața pădurii, circa 89% are
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datorează unor împăduriri efectuate pe aceste terenuri. Trebuie remarcat faptul că din toată suprafața pădurii, circa 89% are
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]