979 matches
-
aveau ochii umezi. De câteva - nu foarte des - ori, Amory a mai zăbovit câte o jumătate de ceas după plecarea celorlalți cavaleri și au servit Împreună, după-amiaza târziu, ceai cu pâine cu unt și gem sau „supeuri cu zahăr de arțar’, cum le-a denumit ea ceva mai târziu, spre seară. — Ești absolut remarcabilă, nu-i așa? Amory a Început să rostească banalități de acolo de unde se afla, așezat la masa din sufragerie, Într-o seară pe la șase. Câtuși de puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ordinar. Ceilalți doi rămaseră pe loc, urmărind o luptă între niște gândaci de bucătărie: două gângănii într-o cutie de pantofi așezată pe o bancă, niște gladiatori războindu-se pentru dreptul de a înfuleca gândacul mort, uns cu sirop de arțar. Buzz asistă și el la spectacol, timp în care cei doi pachucos se prefăceau că nu-l bagă în seamă. Văzu pe pământ o grămăjoară de monede de cinci și zece cenți și aruncă și el o hârtie de cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
meu este totuși justificat de faptul că folcloriștii și etnologii (cu o singură excepție) care s- au ocupat mai mult sau mai puțin tangențial de problema dendrolatriei în spațiul românesc nu au acordat atenție valențelor mitice și simbolice atribuite paltinului (arțarului) de mentalitatea populară. Aceasta în condițiile în care, după opinia mea, paltinul a fost și el considerat un arbore sacru. Nu contest faptul că mărul, stejarul și bradul dețin prioritatea în cadrul dendromitologiei românești, dar voi încerca să arăt că, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secolului XX, a adunat o serie de date folclorice referitoare la paltin, în monumentala sa lucrare în 12 volume Botanica poporană română, rămasă până de curând în manuscris (4). Pentru început, voi consemna câteva aspecte istorice și filologice. Denumirile românești (arțar, paltin) care desemnează această specie dendrologică din familia Aceraceae provin, se pare (52), prin metateză, din denumirea sa în limba latină : Acer platanoides. De asemenea, denumirea jugastru (Acer campestre, arțar de câmp) provine din lat. pop. jugum, jugastru, pentru că din lemnul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
început, voi consemna câteva aspecte istorice și filologice. Denumirile românești (arțar, paltin) care desemnează această specie dendrologică din familia Aceraceae provin, se pare (52), prin metateză, din denumirea sa în limba latină : Acer platanoides. De asemenea, denumirea jugastru (Acer campestre, arțar de câmp) provine din lat. pop. jugum, jugastru, pentru că din lemnul său ușor, tare și neted se confecționau mai ales juguri, printre alte obiecte de uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi și răspândiri a acestei specii arboricole în regiunile carpato-dunărene
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se confecționau mai ales juguri, printre alte obiecte de uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi și răspândiri a acestei specii arboricole în regiunile carpato-dunărene stă mulțimea de antro- ponime (Arțăreanu, Paltân, Păltânea, Păltineanu, Păltinescu etc.) și de topo nime (Arțar, Arțaru, Arțari, Arțăreni, Paltin, Paltenul, Păltineni, Păltinoasa, Păltiniș, Păltinașul, Păltinița, Păltinești, Păltinet, Jugăstreni etc.) care au ca rădăcină termenii în discuție. Se pare că cea mai veche atestare documentară cunoscută a unor astfel de toponime nu coboară mai jos de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai ales juguri, printre alte obiecte de uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi și răspândiri a acestei specii arboricole în regiunile carpato-dunărene stă mulțimea de antro- ponime (Arțăreanu, Paltân, Păltânea, Păltineanu, Păltinescu etc.) și de topo nime (Arțar, Arțaru, Arțari, Arțăreni, Paltin, Paltenul, Păltineni, Păltinoasa, Păltiniș, Păltinașul, Păltinița, Păltinești, Păltinet, Jugăstreni etc.) care au ca rădăcină termenii în discuție. Se pare că cea mai veche atestare documentară cunoscută a unor astfel de toponime nu coboară mai jos de jumătatea secolului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
280). Trecând peste unele ipoteze etimologice considerate ulterior ca improbabile (laur, arbuz, alun), consemnez soluția dată de G. Dem. Teodorescu la sfârșitul seco lului al XIX-lea (18, p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de o varietate de arțar (stufos), „zis bulgărește” (și în alte limbi slave) iavor (= arțar) (110). În 1921, fără să cunoască (sau, cel puțin, fără să citeze) soluția etimologică dată de folclorist, filologul Vasile Bogrea a ajuns la aceeași concluzie (arvun = paltin), considerând că forma
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
laur, arbuz, alun), consemnez soluția dată de G. Dem. Teodorescu la sfârșitul seco lului al XIX-lea (18, p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de o varietate de arțar (stufos), „zis bulgărește” (și în alte limbi slave) iavor (= arțar) (110). În 1921, fără să cunoască (sau, cel puțin, fără să citeze) soluția etimologică dată de folclorist, filologul Vasile Bogrea a ajuns la aceeași concluzie (arvun = paltin), considerând că forma românească s-a născut prin metateză (iavor → iavro → iarvo), coroborată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
regulă dunărene (Ialomița, Dâmbovița, Ilfov, Teleorman, Dobrogea), unde sunt atestate colin- dele și basmul în discuție ; alte „bulgărisme” existente în aceste colinde („în schela mării”) ; și, mai ales, faptul că, în unele colinde identice sau similare, copacul cosmic este un arțar de câmp (jugastru) : „Din prundul Mării-și Negre,/ Paște [= crește] un galben jugastru” (89, p. 53). Sau chiar „trei păltiori” (104) : D-în prundurile mării, La marginile țării, Născători, crescători, Sunt trei păltiori ’nalți și gălbiori (18, p. 58 ; 17
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
farmece” (85, pp. 360-361), pentru ca „să aibă vitele lapte”, ca „să se prindă bucatele” (92, pp. 286-287), „ca să le ia alții sporul” (32, p. 249), să nu strice strigoii vacile (62, p. 30). De asemenea, se crede că nuiaua de arțar are putere asupra demonilor. Iată un fragment de „descântec de judecată”, cules de la „o vrăjitoare” : Eu îl bat parul în lac, Ca să-mi scoată pe drac, îl bat cu nuiele de alun Să se ducă ca un nebun... Îl bat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonilor. Iată un fragment de „descântec de judecată”, cules de la „o vrăjitoare” : Eu îl bat parul în lac, Ca să-mi scoată pe drac, îl bat cu nuiele de alun Să se ducă ca un nebun... Îl bat cu nuia de arțar, Să fugă ca un armăsar (24, p. 348). Numirea nuielei de arțar alături de nuiaua de alun este elocventă, cunoscându-se valențele magico- apotropaice de excepție acordate acesteia din urmă. Dar nuiaua de arțar nu este doar amintită în descântece în vederea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eu îl bat parul în lac, Ca să-mi scoată pe drac, îl bat cu nuiele de alun Să se ducă ca un nebun... Îl bat cu nuia de arțar, Să fugă ca un armăsar (24, p. 348). Numirea nuielei de arțar alături de nuiaua de alun este elocventă, cunoscându-se valențele magico- apotropaice de excepție acordate acesteia din urmă. Dar nuiaua de arțar nu este doar amintită în descântece în vederea alungării/chemării duhurilor, ci chiar folosită ca atare de către descântătoare, ca agent
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un nebun... Îl bat cu nuia de arțar, Să fugă ca un armăsar (24, p. 348). Numirea nuielei de arțar alături de nuiaua de alun este elocventă, cunoscându-se valențele magico- apotropaice de excepție acordate acesteia din urmă. Dar nuiaua de arțar nu este doar amintită în descântece în vederea alungării/chemării duhurilor, ci chiar folosită ca atare de către descântătoare, ca agent material operant. În lungul inventar întocmit de Artur Gorovei, cuprinzând „diferite lucruri și obiecte uzuale [la descântece]”, alături de „nuiaua de alun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în descântece în vederea alungării/chemării duhurilor, ci chiar folosită ca atare de către descântătoare, ca agent material operant. În lungul inventar întocmit de Artur Gorovei, cuprinzând „diferite lucruri și obiecte uzuale [la descântece]”, alături de „nuiaua de alun” figurează și „nuiaua de arțar, tăiată joi dimineață în revărsatul zorilor” (26, p. 83). Într- adevăr, „bât[a] de arțar” și „bât[a] de alun” sunt efectiv folosite și sunt invocate în vrăjile „de dragoste”, de chemare a „celui scris [ursit]” : Tu bât de-alun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
material operant. În lungul inventar întocmit de Artur Gorovei, cuprinzând „diferite lucruri și obiecte uzuale [la descântece]”, alături de „nuiaua de alun” figurează și „nuiaua de arțar, tăiată joi dimineață în revărsatul zorilor” (26, p. 83). Într- adevăr, „bât[a] de arțar” și „bât[a] de alun” sunt efectiv folosite și sunt invocate în vrăjile „de dragoste”, de chemare a „celui scris [ursit]” : Tu bât de-alun, Să vină ca om bun ! Tu bât de arțar, Să vină ca un armăsar ! (descântec
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
83). Într- adevăr, „bât[a] de arțar” și „bât[a] de alun” sunt efectiv folosite și sunt invocate în vrăjile „de dragoste”, de chemare a „celui scris [ursit]” : Tu bât de-alun, Să vină ca om bun ! Tu bât de arțar, Să vină ca un armăsar ! (descântec din Oltenia, cf. 86, p. 330 ; din Vâlcea, cf. 20, p. 428 ; din Moldova, cf. 26, p. 229) Și tot arțarul este cel care oferă remedii magico- medicale în cazul în care ursitul/ursita
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ursit]” : Tu bât de-alun, Să vină ca om bun ! Tu bât de arțar, Să vină ca un armăsar ! (descântec din Oltenia, cf. 86, p. 330 ; din Vâlcea, cf. 20, p. 428 ; din Moldova, cf. 26, p. 229) Și tot arțarul este cel care oferă remedii magico- medicale în cazul în care ursitul/ursita întârzie să vină, și fata/băiatul se îmbolnăvește de „dor la inimă”. Sau „când le mănâncă Striga inima” (4), ca în această recomandare, scrisă în 1788, într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care ursitul/ursita întârzie să vină, și fata/băiatul se îmbolnăvește de „dor la inimă”. Sau „când le mănâncă Striga inima” (4), ca în această recomandare, scrisă în 1788, într-o Carte de doftorii : „Pentru dor de inimă, flori de arțar să fiarbă cu apă ne-ncepută și să-l dea să bea seara și dimineața” (20, p. 428). De asemenea, cu decoct de scoarță de „giugastru” „se scaldă copiii, ori de ce ar fi bolnavi” (114). În secolul I e.n., Plinius vorbea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să-l dea să bea seara și dimineața” (20, p. 428). De asemenea, cu decoct de scoarță de „giugastru” „se scaldă copiii, ori de ce ar fi bolnavi” (114). În secolul I e.n., Plinius vorbea de virtuțile terapeutice ale lemnului de arțar „strivit în vin” (Naturalis historia, XXIV, 31). Iată și alte obiceiuri și credințe populare care ne interesează în mod special. „în dziua de Ispas, românii din Transilvania, cât și cei din Banat [și din Moldova ; cf. 102] îndătinează de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
carpatic, la huțuli („vecinii carpatini imediați ai românilor” ; cf. 40, p. 512), în „colindele pentru morți” ale acestora, întâlnim motivul paltin cosmic + pasărea-suflet. Într-un colind de flăcău mort, de exemplu, șoimul-suflet, în peregrinarea-i postumă, se așază pe un arțar : Dar acestui arțar nu-i este drag [șoimul-suflet], Nu-i este drag și el nu crește [...] ; Bisericuța l-a îndrăgit, Cum l-a îndrăgit s-a și deschis (41, p. 140 ; relația flăcău mort - șoim - arțar pare să fi supraviețuit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vecinii carpatini imediați ai românilor” ; cf. 40, p. 512), în „colindele pentru morți” ale acestora, întâlnim motivul paltin cosmic + pasărea-suflet. Într-un colind de flăcău mort, de exemplu, șoimul-suflet, în peregrinarea-i postumă, se așază pe un arțar : Dar acestui arțar nu-i este drag [șoimul-suflet], Nu-i este drag și el nu crește [...] ; Bisericuța l-a îndrăgit, Cum l-a îndrăgit s-a și deschis (41, p. 140 ; relația flăcău mort - șoim - arțar pare să fi supraviețuit și în unele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se așază pe un arțar : Dar acestui arțar nu-i este drag [șoimul-suflet], Nu-i este drag și el nu crește [...] ; Bisericuța l-a îndrăgit, Cum l-a îndrăgit s-a și deschis (41, p. 140 ; relația flăcău mort - șoim - arțar pare să fi supraviețuit și în unele colinde românești cu accente funerare ; cf. 12, p. 533 ; vezi și 109, pp. 7-10, 293-296). în cazul colindei huțule este posibil să fie vorba de o alterare de natură creștină a motivului epico-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cf. 12, p. 533 ; vezi și 109, pp. 7-10, 293-296). în cazul colindei huțule este posibil să fie vorba de o alterare de natură creștină a motivului epico- mitic. Probabil că, în forma inițială, pasărea-suflet își făcea cuib în vârful arțarului, care creștea apoi până la cer. (Am văzut mai înainte că paltinul era considerat ca fiind arbore cosmic la ucraineni, jucând un rol primordial în unele mituri cosmogonice ale acestora.) Sub presiunea doctrinei creștine, paltinul nu-și mai îndeplinește menirea, „el
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sting stelele pe cer, trei ani într-o clipită. Când se împliniră trei zile și trei nopți, cei doi paltini erau mândri și înalți” (56, p. 70). într-un basm maghiar, motivul apare ușor alterat. Prințesa este îngropată sub un arțar, din care însă crește o ramură nouă. Ulterior, prințesa reînvie (88, I, p. 130). Consemnez deocamdată faptul că, în toate cazurile comentate, copacii (paltinii) cresc din trupurile unor eroi îngropați (de vii) care continuă (chiar dacă, uneori, aparent) să trăiască (soția
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]