2,802 matches
-
să continuăm briliantul de frumos, Să ne facem viitorul liniștit, suav, duios Rostind vorbe de iubire, unul altuia să știe Că grizonul alb pe tâmple îi prilej de bucurie. Mulțumesc ar fi puțin, prea puțin... O chip ceresc! Să-ți arat recunoștință peste felu-ți ce-l iubesc, Iartă-mă căci sunt om simplu, n-am puteri în mâini divine Că ași strânge soare-n palme și-ași veni cu el la tine Să-ți presare doar lumină peste timpul ce-a
ADUN ANII PENTRU TINE de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377317_a_378646]
-
și el bea se răcorea și apoi Se urcă înapoi odihnit pe cer . Nu-i așa că simțiți că s-a făcut răcoare? Și bunica mea avea mâinile lungi Altfel n-ar fi putut să facă atâtea lucruri deodată Să-și are ogorul , să-l semene, să adune grânele Să cosească fânețele Să-și îngrijească caii ,vacile , oile , porcii și orătăniile Și pe noi o sumedenie de copii mai mari și mai mici Dumnezeu a fost îngăduitor o binecuvântase cu o mulțime
POEMUL FÂNTÂNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377340_a_378669]
-
muncim pământul pe care-l vom primi? Ha! De aia te vaieți tu, muierce ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu cu tata, tu cu ăl mic, cu mă-ta... și mai plătim oameni le recoltat... - Iartă-mă, tată! Nu arăm cu brațele, cât am fi noi de vânjoși... Iar tataie..., tataie nu mai e bun de muncă. Are o vârstă... - Lasă, că vezi tu! Luăm pământu’ înapoi și toate cele pe care ni le-a luat colectivu’. Luăm și mașina
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului În fiecare noapte lunii îi creștea un corn. Stam ascunsă după un copac și mă uitam cu groază la luna-rinocer. Când cornul a terminat de crescut, luna a început să are brazde adânci în cer. Poate pământul se mutase acolo, cine știe, sau poate nu stam ascunsă după un copac, ci doar simțeam mâna mamei. Ah, copacule, copacule! Referință Bibliografică: Luna / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1980, Anul
LUNA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378830_a_380159]
-
funcțiile sintactice aferente unui om, la și în cazurile cunoscute. Etimologic, se știe: Constantin a fost împărat bizantin și primul creștin... Numele meu, ca la majoritatea conaționalilor, s-a format prin derivarea cu sufixul „-ar”, omonim sintactic cu verbul „a ara”, ceea ce poate fi un argument privind originea latină și descendența agrară. (Menționez că pe Creangă ar fi trebuit să-l cheme tot Ciubotaru, după numele tatălui, că etimonul persan al numelui lui Eminescu, „emin” înseamnă „reparator de încălțăminte”! Tot un
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
Măi tatâ, în ci situațâi mă pui șâ matali! Șchii ghini câ nu pot sâ-țâ răspund imeghiat cu el di fațâ. Darâ, dacâ mă uit mai ghinișor, spuse ea încet să nu o audă și fierarul, pari un tânâr plăcut, ari o meserie ghin care poate sâ-și întrețânâ familia, dar di aici șâ pânâ la mărichiș eschi cali lungâ. - Ei, lasâ fata tachi, vorghim noi șâ cu mă-ta șâ poachi mai scurtăm calea aiasta, cât mai mult cu puchințâ. Nu
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
ȘTIINȚĂ Autor: Rexlibris Media Group Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Comunicat de presa nr. 1 Luni, 6 octombrie 2014, la Old Vienna Caffe, Queen Victoria Building, din Sydney, a fost constituită Academia Româno-Australiană (ARA). Membrii fondatori sunt următorii: 1. Sebastian ANGEBORN - Director New York Film Academy, Sydney 2. Eva FOSTER - Profesor. Filolog 3. Viviana HANES - Pictor 4. Melissa HANES - Actriță de film australiană. Prezentatoare de modă 5. Daniel IONIȚĂ - Profesor universitar 6. Adriana PAVLIUCA - Muzician
LA SYDNEY A LUAT FIINŢĂ ACADEMIA ROMÂNO-AUSTRALIANĂ PENTRU CULTURĂ ŞI ŞTIINŢĂ de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379108_a_380437]
-
Ei, azi s-a schimbat calimeră, românii papi poezâie pi pani! Iubitori a dreacu di literaturi lirici! Câri mai di câri cu stilu' lui... ori cu pistilu', ci di undi atâta belșug, di subt brazda di la plug? Ci dijeaba ari badea Ion și nea Gheorghi, daca nu dă Dumnezău ploaie! C-așa ne-am învățat noi, din moș'-strămoș', și ni deie Dumnezău. Iaca, Dumnezău nu ni mai dă, c-așa zâși popa, sunteți răi, oamini buni, de-aceea nu
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
Lor li da Alah și ploaie, li da și bluji, li da și aur... Nouî ni da sula! Iaca sula, Marioara! Dar canci Marioara, ci îi plecați di zăși ani în Italia, îi cucoanî mari!... cand vini acasî, acolo sici ari griji di o babî di 100 di ani. Câri și țâni ghini! Babili noastri... oali și ulșeli! Am pus și ieu o pozâie pi pani, da' n-o mers, scârțâie a dreacu, ci m-am trezât mâncând pani goalî. Chiar
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
nu-i pună la muncă, încă de mici, pe copiii lor. Sărăcuții de ei, munceau supuși, știind cât de grea este viața, și veneau bucuroși acasă când căpătau ceva plată bănuți de aramă, sau ceva de mâncare. Părinții, Vahram și Ara, au pus copiilor numele de: Haldita, Artan, Gazane și Bazuk. Nu de puține ori, copiii erau trimiși în târgul din cetatea de sus, să vândă câte ceva ce aveau în gospodăria lor: ouă de la păsări, lapte de capră, smochine, ori rodii
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
ei mă lăsau să le călăresc caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și eu să mănânce struguri. Era un troc echitabil spuneam noi copiii. Același lucru se întâmpla și cu tractoriștii, care după recoltarea cerealelor arau miriștile pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsau pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
și roade ale Sfântului Duh și le-a pus alături de Sfânta Scriptură. Cuvintele și învățăturile martirilor sunt deci considerate ca fiind inspirate de același Mângâietor și sunt lăsate Bisericii spre folosul tuturor credincioșilor ei. Sfântul Ignatie Teoforul în epistolele sale ara¬tă că aceste daruri duhovnicești sunt oferite de Domnul nostru Iisus Hristos fiecărui membru al Bisericii, prin intervenția directă și mijlocirea Sfinților mucenici, care bine s-au nevoit. Ca următori ai patimilor Mântuitorului Iisus Hristos, mucenicii își poartă crucea împreună cu
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
pe ei înșiși văruind lumea. Martirul și mucenicul dă mărturie lumii pentru Biserica lui Iisus Hristos în care el rămâne prin jertfa sa. Totodată, el vorbește tuturor creștinilor și tuturor timpurilor, spunându-le că moartea lor nu este zadarnică, ci ară¬tând felul autentic de a fi al credinciosului, care s-a îmbrăcat în Iisus Hristos - Domnul, Stăpânul și Mântuitorul - prin sfânta Taină a Botezului - săvârșit de către sacerdotul pururea slujitor și jertfitor, în numele Sfintei și Dumnezeieștii Treimi - Celei de viață făcătoare
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
într-un fior dalb fără început și fără sfârșit. Nu mai sunt nopți. Sunt doar Zile senine. Zile care zâmbesc. Zile care surâd. Zile care cântă. Peste tot se presară Petice de cer. Țăranii români sar cu plugul să le are. Din Holda lor, ei vor da tuturor după merit, după credință, după dreptate, după Adevăr. Așa sunt ei zămisliți: din Dor, din Dar, din Libertate, Dăruind, dobândind Omenie. Se spune că Marama Maicii Domnului e țesută din Iia libertății românilor
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
De nu te-aș ști, te-aș căuta-n trecut, În visele ce mor în zori de zi, În șoaptele ce-n mine s-au născut Să caute-mplinirea-n poezii. Aș răscoli pădurile de gânduri, Câmpiile simțirii le-aș ara, De-ar curge-n sânge slove rânduri, rânduri Și carnea mea cu lacrimi vor săra! De-ar fi să nu te am cu mâinile-amândouă, Din doruri, din visări, te-aș plămădi Iar sufletul mi-oi împărți pe-n două Și
SUSUR DE VIOARĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379591_a_380920]
-
s-au răsucit potecile,/ îngenunchez în ariniște, amețit de/ mirosul alcoolic de lumină./ târziu, umbra timpului,/ ... XXVI. 2016 - PROIECTE LITERARE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016. Un nou proiect literar Cenaclul Școlii Populare de Ară Bacău Editura ArtBook Cenaclul online Lira 21 21 ianuarie 2016, la Atelier Cuvânt de deschidere a proiectului Bine ați venit la Serate literare! Am demarat acest proiect literar pentru că iubesc scriitorii și scrisul lor, pentru că, la rândul meu, scriu, așadar
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
desacralizarea, denaturarea, deconcertarea artelor și culturii în general. Pornind de la învățământ, la educația primită acasă și până la oamenii de cultură consacrați și vizibili, cultura de azi are clare tendințe contradictorii. Citește mai mult Un nou proiect literarCenaclul Școlii Populare de Ară Bacău Editura ArtBook Cenaclul online Lira 2121 ianuarie 2016, la AtelierCuvânt de deschidere a proiectuluiBine ați venit la Serate literare! Am demarat acest proiect literar pentru că iubesc scriitorii și scrisul lor, pentru că, la rândul meu, scriu, așadar mă simt liberă
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
anateme. De la Nădlac și pînă-la litoral, S-au pus ca să distrugă tot pămîntul, Și să-i înfigă nației un pumnal, Ca pe-un deșert, pe-aici să bată vîntul. Spre tine inclusiv ei au pornit, S-aducă jaf pădurii tutelare, Arînd c-un plug de fier nenorocit Întreaga verde-a munților splendoare. Cînd te lovește fieru-n miez de trunchi, Eu simt la mine-n oase lovitura, Și mi se taie vlaga din rărunchi, Și capul meu parcă o ia de-a
CÎNTEC PENTRU COPACUL UCIS de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381057_a_382386]
-
cu multe premii: Distincția „Virtutea literară” (2011), „Premiul Ligii Scriitorilor Români” (2012), Medalia „Virtutea Literară” (2013) și pe parcursul timpului a devenit membru în multe academii, asociații și fundații precum: Academia de Științe, Literatură și Arte (ASLA), Emeritus al Academiei Româno-Americane (ARA), Asociația Română pentru Patrimoniu (ARP), Asociația Națională a Cavalerilor de Clio, Liga Scriitorilor din România, Fundația Academică Dacoromână, Internațional Association Of Paradoxism, Academia Română Australiană pentru Cultură (ARAC). Cu drag și multă emoție în privire, domnia sa s-a adresat publicului, dezvăluindu
TRIPLU EVENIMENT EDITORIAL de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381463_a_382792]
-
nurori și nepoți. Supărată de atitudinea tinerilor vizavi de persoanele în vârstă, ține să sublinieze: „Tinerii de azi au impresia că noi «ne am mâncat tra¬iul și mălaiul» și nu mai avem nimic de făcut. Noi trebuie să le ara¬tam că nu este așa.ˮ , accentuând ideea că fiecare vârstă își are fru-mu¬setea ei, propriile rădăcini ale fericirii. „Bătrânețea vine cu dureri de oase și cu nepoțiˮ, spunea un doc¬tor. Dacă în privința sănătății Titina nu are de ce
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CALUL DE PLUG Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Aram palma de loc din capul viei și calul nostru se învârtea, tăind brazdele scurte și negre, cu dinții lui parcă ara. Tata ținea cu grijă de plug ca și cum pământul i despica din palme, vântul bătea dinspre balta tivită cu stuf
CALUL DE PLUG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381499_a_382828]
-
Oglindire > CALUL DE PLUG Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Aram palma de loc din capul viei și calul nostru se învârtea, tăind brazdele scurte și negre, cu dinții lui parcă ara. Tata ținea cu grijă de plug ca și cum pământul i despica din palme, vântul bătea dinspre balta tivită cu stuf ars pe poale. Eu țineam căpăstrul bine, dar calul nu părea să fugă, când nu mai putea, mi se uita în
CALUL DE PLUG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381499_a_382828]
-
pământul i despica din palme, vântul bătea dinspre balta tivită cu stuf ars pe poale. Eu țineam căpăstrul bine, dar calul nu părea să fugă, când nu mai putea, mi se uita în ochi c-o rugă. Priveam iapa cum ară în spumă pământul negru din ochii mei și i-aș fi luat cu drag povara, să fi fost eu cal , în locul ei... Referință Bibliografică: Calul de plug / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai
CALUL DE PLUG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381499_a_382828]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ȘAH PLANETAR Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ȘAH PLANETAR O tablă pătrată pe- o masă pătrată, Istorie, uitată, mințită, furată, Pioni care ară doar câmpuri de oase, Cu regi abdicanți și metrese frumoase, Șah!, spuse negrul dar albul omoară, Omoară și roșu și galben de ceară, Omoară cu ură și făr’ de măsură, Nebunul vorbește, e slobod la gură, Șah!, pierde tura controlul
ȘAH PLANETAR de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381512_a_382841]
-
fluturându-și coama și-odată se făceau mici, până nu-i mai vedeam deloc... I-am închinat un poem Leanei, atât am mai putut să fac. O fi și ea în cer, acolo merg toate sufletele,nu? Calul de plug Aram palma de loc din capul viei și calul nostru se învârtea, tăind brazdele scurte și negre, cu dinții lui parcă ara. Tata ținea cu grijă de plug ca și cum pământul i despica din palme, vântul bătea dinspre balta tivită cu stuf
LEANA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381536_a_382865]