1,535 matches
-
zone care au o lungă și bogată tradiție islamică, practic, în momentul de față, datorită emigrărilor, există comunitați islamice (mai mult sau mai puțin stabile) peste tot în lume. Având în vedere răspândirea și importanța sa în lume, din 1974, araba a fost adoptată ca una dintre limbile de lucru ale Organizației Națiunilor Unite., iar în fiecare an, pe data de 18 decembrie, este sărbătorită Ziua limbii arabe. Dacă lăsăm la o parte primele documente în arabă - circa 40 de nume
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
în lume, din 1974, araba a fost adoptată ca una dintre limbile de lucru ale Organizației Națiunilor Unite., iar în fiecare an, pe data de 18 decembrie, este sărbătorită Ziua limbii arabe. Dacă lăsăm la o parte primele documente în arabă - circa 40 de nume proprii presărate în texte asiriene (sec. VIII-VII î.Hr.) și cele mai vechi inscripții (numite lihyanite și thamudeene) găsite în Nordul Penisulei Arabe, notate într-o scriere derivată din alfabetul sudarabic, mai există o serie de inscripții
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
notabile de poezie preislamică, precum și puținele inscripții arabe preislamice care s-au păstrat în alfabet arab, alfabet apărut cu mare probabilitate în regiunea Petra (azi în Iordania) în secolul al V-lea. Termenul de „arabă” se poate referi atât la araba clasică, la araba literară modernă literară, cât și la numeroasele varietăți locale de arabă cunoscute în mod curent ca arabă colocvială ("‘ămiyya sau dăriğa"), ceea ce poate da naștere la confuzii. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
preislamică, precum și puținele inscripții arabe preislamice care s-au păstrat în alfabet arab, alfabet apărut cu mare probabilitate în regiunea Petra (azi în Iordania) în secolul al V-lea. Termenul de „arabă” se poate referi atât la araba clasică, la araba literară modernă literară, cât și la numeroasele varietăți locale de arabă cunoscute în mod curent ca arabă colocvială ("‘ămiyya sau dăriğa"), ceea ce poate da naștere la confuzii. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
alfabet arab, alfabet apărut cu mare probabilitate în regiunea Petra (azi în Iordania) în secolul al V-lea. Termenul de „arabă” se poate referi atât la araba clasică, la araba literară modernă literară, cât și la numeroasele varietăți locale de arabă cunoscute în mod curent ca arabă colocvială ("‘ămiyya sau dăriğa"), ceea ce poate da naștere la confuzii. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
probabilitate în regiunea Petra (azi în Iordania) în secolul al V-lea. Termenul de „arabă” se poate referi atât la araba clasică, la araba literară modernă literară, cât și la numeroasele varietăți locale de arabă cunoscute în mod curent ca arabă colocvială ("‘ămiyya sau dăriğa"), ceea ce poate da naștere la confuzii. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
arabă” se poate referi atât la araba clasică, la araba literară modernă literară, cât și la numeroasele varietăți locale de arabă cunoscute în mod curent ca arabă colocvială ("‘ămiyya sau dăriğa"), ceea ce poate da naștere la confuzii. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Araba clasică este considerata normativă, iar autorii moderni încearcă
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
la araba literară modernă literară, cât și la numeroasele varietăți locale de arabă cunoscute în mod curent ca arabă colocvială ("‘ămiyya sau dăriğa"), ceea ce poate da naștere la confuzii. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Araba clasică este considerata normativă, iar autorii moderni încearcă (și reușesc într-o oarecare măsură) să urmeze
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
arabă cunoscute în mod curent ca arabă colocvială ("‘ămiyya sau dăriğa"), ceea ce poate da naștere la confuzii. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Araba clasică este considerata normativă, iar autorii moderni încearcă (și reușesc într-o oarecare măsură) să urmeze normele gramaticale ale căror baze au fost puse de către gramaticii clasici (cum
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
mod curent ca arabă colocvială ("‘ămiyya sau dăriğa"), ceea ce poate da naștere la confuzii. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Araba clasică este considerata normativă, iar autorii moderni încearcă (și reușesc într-o oarecare măsură) să urmeze normele gramaticale ale căror baze au fost puse de către gramaticii clasici (cum ar fi Sibawayhi
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
poate da naștere la confuzii. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Araba clasică este considerata normativă, iar autorii moderni încearcă (și reușesc într-o oarecare măsură) să urmeze normele gramaticale ale căror baze au fost puse de către gramaticii clasici (cum ar fi Sibawayhi) și să folosească vocabularul cuprins în dicționarele clasice (ca
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
reușesc într-o oarecare măsură) să urmeze normele gramaticale ale căror baze au fost puse de către gramaticii clasici (cum ar fi Sibawayhi) și să folosească vocabularul cuprins în dicționarele clasice (ca de exemplu "Lisăn al-‘arab" a lui Ibn Manzūr). Araba literară (اللغة العربية الفصحى al-luġatu al-‘arabiyyatu al-fuSHĂ - „limba arabă cea mai elocventă [dintre limbi]”), se referă atât la limba literară standard folosită ca limbă oficială în statele arabe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, cât și la limba arabă clasică, limba
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
clasică, limba marilor opere ale culturii arabe din secolele VII-XII. Limba literară standard, în forme ei simplificată, este folosită în mass media, în învățământ, în discursuri, în tot ceea ce se scrie: cărți, ziare, reviste, toată gama de documente, de înscrisuri). Araba literară este singura limbă oficială în toate statele arabe și singura formă de arabă predată în instituțiile de învățământ la orice nivel. Trebuie remarcat că araba literară și formele dialectale sunt cu greu reciproc inteligibile și de aceea sunt considerate
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
forme ei simplificată, este folosită în mass media, în învățământ, în discursuri, în tot ceea ce se scrie: cărți, ziare, reviste, toată gama de documente, de înscrisuri). Araba literară este singura limbă oficială în toate statele arabe și singura formă de arabă predată în instituțiile de învățământ la orice nivel. Trebuie remarcat că araba literară și formele dialectale sunt cu greu reciproc inteligibile și de aceea sunt considerate de unii specialiști ca fiind limbi diferite. literară nu se folosește în comunicarea cotidiană
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
în tot ceea ce se scrie: cărți, ziare, reviste, toată gama de documente, de înscrisuri). Araba literară este singura limbă oficială în toate statele arabe și singura formă de arabă predată în instituțiile de învățământ la orice nivel. Trebuie remarcat că araba literară și formele dialectale sunt cu greu reciproc inteligibile și de aceea sunt considerate de unii specialiști ca fiind limbi diferite. literară nu se folosește în comunicarea cotidiană. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
de învățământ la orice nivel. Trebuie remarcat că araba literară și formele dialectale sunt cu greu reciproc inteligibile și de aceea sunt considerate de unii specialiști ca fiind limbi diferite. literară nu se folosește în comunicarea cotidiană. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Spre deosebire de araba clasică, araba modernă standard, trebuind să se
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
araba literară și formele dialectale sunt cu greu reciproc inteligibile și de aceea sunt considerate de unii specialiști ca fiind limbi diferite. literară nu se folosește în comunicarea cotidiană. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Spre deosebire de araba clasică, araba modernă standard, trebuind să se supună exigențelor modernității a introdus noi termeni, de
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
aceea sunt considerate de unii specialiști ca fiind limbi diferite. literară nu se folosește în comunicarea cotidiană. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Spre deosebire de araba clasică, araba modernă standard, trebuind să se supună exigențelor modernității a introdus noi termeni, de neînțeles pentru un autor clasic, atât împrumutați din alte limbi (سجارة "sigăra
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
de unii specialiști ca fiind limbi diferite. literară nu se folosește în comunicarea cotidiană. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Spre deosebire de araba clasică, araba modernă standard, trebuind să se supună exigențelor modernității a introdus noi termeni, de neînțeles pentru un autor clasic, atât împrumutați din alte limbi (سجارة "sigăra" „țigară”; بلون ::"ballūn
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
folosește în comunicarea cotidiană. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Spre deosebire de araba clasică, araba modernă standard, trebuind să se supună exigențelor modernității a introdus noi termeni, de neînțeles pentru un autor clasic, atât împrumutați din alte limbi (سجارة "sigăra" „țigară”; بلون ::"ballūn" „balon”), cât și creați pe baza resurselor lexicale existente (ex
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
comunicarea cotidiană. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Spre deosebire de araba clasică, araba modernă standard, trebuind să se supună exigențelor modernității a introdus noi termeni, de neînțeles pentru un autor clasic, atât împrumutați din alte limbi (سجارة "sigăra" „țigară”; بلون ::"ballūn" „balon”), cât și creați pe baza resurselor lexicale existente (ex: هاتف "hătif
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
un autor clasic, atât împrumutați din alte limbi (سجارة "sigăra" „țigară”; بلون ::"ballūn" „balon”), cât și creați pe baza resurselor lexicale existente (ex: هاتف "hătif" „telefon” - etimologic: „cel care cheamă”; قطار "qiTăr" „tren” - etimologic: „șir de cămile”, „caravană”). De asemenea, araba modernă standard a fost influențată din punct de vedere structural de modelul limbilor străine sau al dialectelor colocviale: de exemplu, textele scrise în AMS folosesc uneori exprimarea „A, B, C și D” când este vorba de enumerări, pe când în araba
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
araba modernă standard a fost influențată din punct de vedere structural de modelul limbilor străine sau al dialectelor colocviale: de exemplu, textele scrise în AMS folosesc uneori exprimarea „A, B, C și D” când este vorba de enumerări, pe când în araba clasică este de preferat „A și B și C și D”, iar propozițiile nominale sunt mai numeroase în AMS decât în araba clasică. Din aceste motive, AMS este tratată separat în sursele non-arabe. Situația sociolingvistică a arabei din epoca modernă
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
scrise în AMS folosesc uneori exprimarea „A, B, C și D” când este vorba de enumerări, pe când în araba clasică este de preferat „A și B și C și D”, iar propozițiile nominale sunt mai numeroase în AMS decât în araba clasică. Din aceste motive, AMS este tratată separat în sursele non-arabe. Situația sociolingvistică a arabei din epoca modernă reprezintă un exemplu ilustrativ al fenomenului lingvistic de diglosie - folosirea, în mod curent, a doua varietăți distincte ale aceleiași limbi, de obicei
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
enumerări, pe când în araba clasică este de preferat „A și B și C și D”, iar propozițiile nominale sunt mai numeroase în AMS decât în araba clasică. Din aceste motive, AMS este tratată separat în sursele non-arabe. Situația sociolingvistică a arabei din epoca modernă reprezintă un exemplu ilustrativ al fenomenului lingvistic de diglosie - folosirea, în mod curent, a doua varietăți distincte ale aceleiași limbi, de obicei în situațtii sociale diferite.Termenul de diglosie a fost folosit pentru prima dată de către lingvistul
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]