KorAP: Find »[drukola/base=arendaș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...100 >

2,478 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

ei nu s-a amestecat în vorbă. Dar pentru aceasta erau mulți profesori de soiul d-lui Cernătescu (numit fără concurs în noaptea de 11 fevruarie), mulți advocați fără pricini (numiți de liberali în sinecurile de advocatură ale statului), mulți arendași de moșii ale statului, adecă de cei eterna mente datori cu ratele, c-un cuvânt, pe lângă națiunea adevărată, reprezentată prin doi-trei inși, era o sută și mai bine de genabet-tacîm, de oameni cari au nevoie să stea cei de-o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de pământ, mai știm preste aceasta că amovibilitatea funcționarilor și arenzile moșiilor statului pun în mână guvernului două puternice mijloace de ingerințe, știm în fine că cel din urmă și cel mai netrebnic subprefect poate ruina, de voiește, pe un arendaș sau pe un proprietar mic, prin urmare din capul locului noi, oamenii adevărului, cari vedem limpede și vorbim tot atât de limpede, nu ne-am făcut iluziuni tocmai mari în privirea alegerilor. Am avut o singură bucurie: că colegiul I din toată

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
un singur an, în circumscripția unui tribunal, peste 315 locuitori, precum a declarat ministrul de justiție (eodem l[oco]). Raportorul Rydzowski afirmă că, prin procedările enunțate mai sus, toți locuitorii din comunele unor districte au fost espropriați, "reduși a fi arendași ai pământurilor ce avusese și sclavi perpetui ai uzurarilor înșelători" (Kaserer, p. 24). În asemenea condiții nu e mirare a vedea producîndu-se un fenomen neașteptat pentru o țară curat agricolă cu pământ destul, precum e Galiția. Locuitorul, în desperarea sa

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
creditului funciar rural. Pentru locuitorul sătean nu s-a făcut însă nimic. Săteanul e lipsit de orice protecție si e lăsat la prada, la bunul simț și bunul-plac a diferitelor categorii de funcționari administrativi și judecătorești și la discrețiunea proprietarului, arendașului, a speculantului de la țară, la care e nevoit a se adresa în caz de trebuință. Și trebuințe sânt multe. Fostul clăcaș, neavând, în urma promulgării legii rurale, imașul trebuitor pentru nutrirea numeroaselor sale vite - și în vite consistă avuția principală a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
vite consistă avuția principală a săteanului - neavând lemne pentru ars, neavând bani spre a plăti impozitele, neavând în urma unei recolte rele nutrimentul necesar pentru dânsul și pentru familie, el a trebuit să se oblige prin tocmeli agricole cătră proprietarul sau arendașul care i le procura, a-i plăti în zile de muncă, în dijmă, în bani, în paseri și în câte altele. Dreptul încheierii acestor tocmeli fiind nemărginit, proprietarul sau arendașul nu s-au sfiit a impune locuitorului cele mai inice

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
trebuit să se oblige prin tocmeli agricole cătră proprietarul sau arendașul care i le procura, a-i plăti în zile de muncă, în dijmă, în bani, în paseri și în câte altele. Dreptul încheierii acestor tocmeli fiind nemărginit, proprietarul sau arendașul nu s-au sfiit a impune locuitorului cele mai inice condiții. Trebuie să vedem diferitele tocmeli agricole cu grelele condiții pentru ca să înțelegem că ruinarea lor e sigură, că sub regimul libertății sătenii au trebuit să ajungă într-o stare mult

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
o stare mult mai rea decum fusese înaintea legii rurale. Găsim învoieli după care săteanul se obligă: 1) să lucreze numai trei pogoane din cele proprii (!! ) ale sale, iar pîmîntul ce-i va mai trebui să-l ia prisoase de la arendași; 2) să facă fiecare om câte un pogon arătură fără plată; 3) din tot porumbul și grâul făcut în prisoase să dea din 5 una, pusă în pătul; 4) din fân din trei una; 5) cei cu boi să facă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
câte o zi de lucru și de la fiecare om câte trei găini (vezi I. Ionescu, eodem loco, p. l49și534). Pentru asemenea tocmeli numite pentru munci agricole stoarse de la locuitorul nevoiaș sau constatate ca primite de săteni în urma înțelegerii frauduloase între arendași și împiegații comunali, s-au instituit prin legea din 1868 pentru tocmeli agricole o jurisdicție specială a consiliului comunal care, din cauza împrejurărilor cunoscute, nu oferă nici o garanție pentru sătean și o asemenea jurisdicție s-a mănținut de partidul dominant prin

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și care recunoaște și săteanului dreptul pentru alegere de deputați, cari să voteze, între altele, legi ca legea din 1868. Astfel dar clasa cea mai mare este supusă unor asemenea legi în folosul clasei proprietarilor, dar mai cu seamă a arendașilor. Și pentru justificare se invoacă interesul producerii agricole, ca și când aceasta ar fi reprezentată numai prin proprietari și arendași. Rezultatele economice a robirii țăranului prin tocmeli agricole le și simțim. Condițiile în privința ierbăritului fiind atât de oneroase, săteanul e silit a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
din 1868. Astfel dar clasa cea mai mare este supusă unor asemenea legi în folosul clasei proprietarilor, dar mai cu seamă a arendașilor. Și pentru justificare se invoacă interesul producerii agricole, ca și când aceasta ar fi reprezentată numai prin proprietari și arendași. Rezultatele economice a robirii țăranului prin tocmeli agricole le și simțim. Condițiile în privința ierbăritului fiind atât de oneroase, săteanul e silit a-și mărgini cultura și caută să-și vânză vitele ce le are. Micșorarea numărului vitelor în paguba agriculturei

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
săteanul pentru ceea ce primește în pământ, în nutriment, nu e mai mică de 84, 90 procente, dar în cele mai multe cazuri ea e de 164 procente, de 200 procente, de 250 procente, de 300 procente. Ce să zicem când aflăm că arendași, persoane onorate în societate, și deputați cer săteanului pentru 2 lei dați împrumut, câte 30 bani dobândă pe lună și o zi de muncă ceea ce constituie, socotind ziua numai cu 11. 40 bani, 250 procente pe an. Ce mizerie si

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
pe an. Ce mizerie si lipsă de conștiință se revelează prin aceasta!! Nu e mirare să aflăm că săteanul muncește numai pentru plata dobânzii și capitalul rămâne datorat. Și, daca esploatarea mizeriei săteanului se săvârșește în asemenea mod chiar de către arendași sau proprietari creștini, ce trebuie să fie în Moldova, unde acei cari esploatează pe țărani sânt izraeliții așezați în sate ca arendași, ca cârciumari sau ca prăvăliași?! Se știe că nu e sat în Moldova care să nu aibă speculanți

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
plata dobânzii și capitalul rămâne datorat. Și, daca esploatarea mizeriei săteanului se săvârșește în asemenea mod chiar de către arendași sau proprietari creștini, ce trebuie să fie în Moldova, unde acei cari esploatează pe țărani sânt izraeliții așezați în sate ca arendași, ca cârciumari sau ca prăvăliași?! Se știe că nu e sat în Moldova care să nu aibă speculanți izraeliți, mai ales sub forma de cârciumari sau prăvăliași. însemnătatea numerică a izraeliților în satele numai a[le] Moldovei se constată prin

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
o justiție cu forme de procedură nepricepute de el, judecat și condemnat fără să fi avut cunoștință de terminele judicării, strămutat în mod arbitrar de pe pământurile primite în virtutea legei rurale, fără ca de multe ori reclamațiile să fie ascultate din cauza influenței arendașului sau a proprietarului, sub asemenea împrejurări ce idee trebuie sau poate să aibă săteanul de stat! Dar încă un alt fenomen care nu poate fi trecut cu vederea - acesta e emigrarea populației din România în Bulgaria, în Serbia, chiar și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a fi o putere nu numai prin cualitățile cunoscute și necontestabile, dar și prin politica economică urmărită. De aceasta ne convingem când aflăm că în București sânt 324 suflete de zarafi și bancheri, 892 samsari și comisionari, 172 înscriși ca arendași și antreprenori, a căror; operații mai ales de uzură ne sânt prea cunoscute, apoi 347 rentieri, cari nu se mărginesc în traiul odihnit; apoi din 20749 izraeliți constatați ca aflători în 1878 în București, sânt 797 capi de familie fără

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
reprezintă dobânda de 60 procente, 72 procente, 84 procente pe an. Cunoaștem cazuri în cari procentele luate întrec orice închipuire. La asemenea speculanți sânt avizați aceia cari au trebuință; la ei se adresează funcționarii, la ei se adresează proprietarul și arendașul, mulțimea locuitorilor din mahalalele fără ocupație, la ei trebuie să se adreseze meseriașii, chiar și comercianții, întrucît lipsește o adevărată bancă care să facă operații propriu-zise de bancă. Cu cât mizeria sau strâmtorarea e mai mare, cu atâta e și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în sine și fără să se fi luat măsurile pentru instruire și protegere a fost mijlocul de a esploata toate clasele societății, de a le stoarce cele mai multe foloase și a le cauza ruinarea. De această libertate se folosesc proprietarii și arendașii fața cu țăranul; apoi unii orășeni români, dar mai cu seamă se folosesc, față cu toate clasele societății, izraeliții la cari sîntem reduși a ne adresa. În asemenea împrejurări, legitima întrebare e a se ști ce e de făcut? IV

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
prezumpțiunea că guvernul va lăsa alegerile libere, pentru ca cel puțin în această unică cestiune țara aceasta să poată rosti ce voiește. Dar nu. S-au încărcat {EminescuOpX 257} listele electorale a colegiului I și al II[-lea]cu funcționari și arendași în restanță, s-au făcut din alegeri cestiune de familie, de postomanie si de interes, s-au falsificat în ora supremă voința nației cum nu s-au mai falsificat niciodată. Numai Moldova pământ înzecit de nefericit si înzecit de sfânt

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sânt compromiși în această afacere vreo șapte sau opt patrioți roșii din sferele mai înalte. Procurorul cere dezlegarea cestiunii de la ministru și de aproape zece zile nu i se dă nici un răspuns. Un alt fapt tot așa de strigător. Un arendaș grec a primit plată de rechiziții cu 25000 lei mai mult decât avea dreptul să primească. S-a denunțat faptul la minister și s-a numit în consecență ca comisari de cercetare asupra acestui fapt un domn ales la colegiul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
vădite și pipăite cu câtă ușurință și neregularitate se fac din partea autorităților roșii acte de evaluațiuni a pretinselor păgubi cauzate de armata rusească în diferite localități și au cerut în martie, anul curent, primarului din comuna Orbeasca, ca procurator din partea arendașului acelei moșii, să facă un asemenea act, ceea ce s-a si efectuat, fixîndu-se o sumă fictivă de 273000 lei. Nu poate fi cea mai mică îndoială că de o asemenea despăgubire nu se putea folosi d. Moldoveanu, căci, nefigurând ca

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
politic, a cărui existență nu se justifică prin nimic. Logic vorbind înțelegem pe roșii: oameni cari n-au nimic, sau săraci sau scăpătați, cari vor să facă avere prin mijlocul statului. Așa de es. d. Fleva e geambaș de cai, arendaș neplătitor a mai multor moșii ale statului, deschide biurou de împămîntenire și vrea să se facă și ministru. Rezon! De ce să nu fie? Nu e de ai noștri? Nu e din popor? E un punct de vedere pe care-l

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
revista ziarului "Timpul" de la 30 octomvrie citesc următoarele rînduri: "Logic vorbind, înțelegem pe roșii, oameni cari n-au nimic, sau săraci, sau scăpătați, cari vor să facă avere prin mijlocul statului. Așa, de esemplu, d. Fleva este geambaș de cai, arendaș neplatnic a mai multor moșii ale statului, deschide biurou de împămîntenire ș. c. l". {EminescuOpX 348} Vă întreb: La atâta sărăcie de argumente ați ajuns încît în polemica d-voastră să nu găsiți alt mijloc de luptă decât acel al

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
găsește mai mult acea sărăcie poleită cu averea altuia? Mă faceți geambaș de cai. Atâta oroare vă face d-voastră acest nobil animal încît să considerați ca un vițiu această pasiune, care în toate țările este considerată ca folositoare? "Sînt arendaș neplătitor a mai multor moșii ale statului". De ce nu arătați, vă rog, atât acele moșii și mai ales sumele ce datoresc? Daca v-ați fi dat osteneala a cerceta registrele publice de la Administrațiunea domeniilor, ați fi văzut că moșiile cele

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
datoresc? Daca v-ați fi dat osteneala a cerceta registrele publice de la Administrațiunea domeniilor, ați fi văzut că moșiile cele multe ce țiu cu arendă se reduc la moșia Căldăraru, cu 14 000 lei pe an, moșie în care foștii arendași s-au ruinat și în care, cu toate piedicele ce am avut și eu, totuși mă găsesc la zi cu plata câștigurilor. Consultând aceste registre ați fi putut constata asemenea în care partidă se găsesc mai mulți păsuiți în paguba

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a organismului lor. Înzestrați cu această armă de căpetnie în lupta pentru existență, adică cu sănătate și tărie fizică, din momentul în care n-ar mai avea nevoie de razimul casei părintești ar căuta de lucru. Fie că ar deveni arendași de parcele ale moșiilor particulare, fie că ar lua pe seama lor parcele din moșiile statului, ei astfel ar avea totdauna pe de o parte un razim în casa părintească, totdauna relativ mai puternică, pe de alta și-ar lua nădejdea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]