1,340 matches
-
a enunțurilor (a căror validitate este relativă față de propriul lor context de enunțare) pe care ironia o autonomizează. 2.2. Dimensiunea secvențială a propozițiilor În acest punct, vom începe analizarea structurilor secvențiale din propoziții diferite pentru a putea stabili orientarea argumentativă a campaniei publicitare. Anumite propoziții prezintă asemănări secvențiale; le-am regrupat. Totuși, majoritatea sînt de sine stătătoare și le vom studia ca atare. Interesul campaniei publicitare reiese din eterogenitatea argumentativă a structurilor secvențiale; noutatea în studiul acestei orientări argumentative va
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
structurilor secvențiale din propoziții diferite pentru a putea stabili orientarea argumentativă a campaniei publicitare. Anumite propoziții prezintă asemănări secvențiale; le-am regrupat. Totuși, majoritatea sînt de sine stătătoare și le vom studia ca atare. Interesul campaniei publicitare reiese din eterogenitatea argumentativă a structurilor secvențiale; noutatea în studiul acestei orientări argumentative va consta în unificarea seriei lineare de enunțuri într-un TOT coerent. Să observăm mai întîi [P10]: (10) [P10] Oricum, copilul dumneavoastră va avea mereu anturaje dubioase, [P10'] atunci măcar să le
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
orientarea argumentativă a campaniei publicitare. Anumite propoziții prezintă asemănări secvențiale; le-am regrupat. Totuși, majoritatea sînt de sine stătătoare și le vom studia ca atare. Interesul campaniei publicitare reiese din eterogenitatea argumentativă a structurilor secvențiale; noutatea în studiul acestei orientări argumentative va consta în unificarea seriei lineare de enunțuri într-un TOT coerent. Să observăm mai întîi [P10]: (10) [P10] Oricum, copilul dumneavoastră va avea mereu anturaje dubioase, [P10'] atunci măcar să le alegeți voi înșivă. E. Roulet consideră ORICUM drept un
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
referențială în care indivizii au același nume. Prin urmare, ei sînt candidații referențiali ideali ai fixării prin cuvîntul "lucruri". Nimic mai nou cînd vine vorba de învățarea pentru viață; sau mai degrabă de învățarea "anumitor" lucruri pentru viață. Semnalăm valoarea argumentativă a adjectivului nehotărît; sînt lucruri care nu se pot mărturisi cu ușurință și care fac parte (totuși) din viață: dinți ca să ronțăi mai bine, lovituri sub centură, răspunsuri proaste la întrebări idioate, titlurile celor trei cărți prezentate în această secțiune
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
noi vindem cărți clienților care nu știu să citească [P1'] și nici măcar nu ne este rușine. (11) [P11] În sfîrșit, copiii sînt preocupați de aceleași lucruri ca și adulții. ÎN SFÎRȘIT ne va permite să formulăm o concluzie asupra valorii argumentative a conectorilor temporali. Analiza propozițională din [P1] urmărește variația impactului celor două argumente prezentate, [P1] și [P1']: ca și O. Ducrot, considerăm că NICI MĂCAR introduce un argument mai puternic decît cel enunțat anterior: De fapt, pentru a autoriza, într-un
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Adelei). Totuși, [P1'] este un argument mai puternic decît [P1] în măsura în care el este cel care provoacă și motivează concluzia. El are și valoare de metacomunicare ironică în [P1]. De fapt, în [P1], negația "care nu știu să citească" inversează orientarea argumentativă a segmentului în care ea apare: este surprinzător (scandalos?) să vinzi cărți unor oameni care nu știu să citească. Folosirea repetată a negației din [P1'] anulează această inversare prealabilă restabilind orientarea argumentativă (ironică) propusă de editor: este vorba despre albume
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
negația "care nu știu să citească" inversează orientarea argumentativă a segmentului în care ea apare: este surprinzător (scandalos?) să vinzi cărți unor oameni care nu știu să citească. Folosirea repetată a negației din [P1'] anulează această inversare prealabilă restabilind orientarea argumentativă (ironică) propusă de editor: este vorba despre albume fără text pentru toți copiii. [P11] se deschide prin conectorul ÎN SFÎRȘIT care apare singur pe primul rînd. Îl considerăm drept o marcă a reformulării nonparafrastice care indică și o schimbare de
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
DUMNEAVOASTRĂ sînteți eroul acestor cărți), propoziția-argument q, ea însăși legată de un argument contrar și dotat cu o forță superioară (2000000 exemplare vîndute într-un an), această propoziție presupune o concluzie concl C implicită ("asta se poate"). Fie următorul parcurs argumentativ: Nu vom reveni asupra valorii lui NICI MĂCAR din [P12]: Semnalăm doar că negația înscrie prezența celuilalt în enunțare: pentru locutor, cărțile pentru copii în care eroul nu este nici măcar personaj dintr-o serie televizată și produsul prezentat constituie una și
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
după examinarea dimensiunilor enunțiativă, referențială și secvențială a extraselor de presă din această campanie și a diferitele structuri secvențiale ale enunțurilor propoziționale care o alcătuiesc, putem să încercăm acum o delimitare a orientării configuraționale a ansamblului publicitar. 2.3. Orientarea argumentativă a campaniei publicitare Reamintim că prin analizarea orientării argumentative se încearcă teoretizarea trecerii de la propoziție la un ansamblu coerent. Astfel, pentru a înțelege întreaga campanie publicitară este necesară o trecere de la secvență (lectura-înțelegerea propozițiilor ca succesiune a lor) la figură
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de presă din această campanie și a diferitele structuri secvențiale ale enunțurilor propoziționale care o alcătuiesc, putem să încercăm acum o delimitare a orientării configuraționale a ansamblului publicitar. 2.3. Orientarea argumentativă a campaniei publicitare Reamintim că prin analizarea orientării argumentative se încearcă teoretizarea trecerii de la propoziție la un ansamblu coerent. Astfel, pentru a înțelege întreaga campanie publicitară este necesară o trecere de la secvență (lectura-înțelegerea propozițiilor ca succesiune a lor) la figură (înțelegerea ansamblului ca avînd sens global). Prin urmare, propozițiile
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
succesiune a lor) la figură (înțelegerea ansamblului ca avînd sens global). Prin urmare, propozițiile au o semnificație proprie în acest întreg. Am văzut cum dimensiunile enunțiativă, referențială și secvențială contribuie la organizarea ansamblului; rămîne de văzut care este orientarea sa argumentativă globală: un act de discurs, explicit sau nu, rezumîndu-i orientarea pragmatică. J.-M. Adam și A. Petitjean subliniază miza acestei analize: Un asemenea demers procedural și dinamic al muncii interpretative ne determină să trecem de la o lingvistică textuală la o
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
înscrisă în raportul text/imagine) îl determină pe interpretant să caute posibilele motive (coerența-pertinența) ale enunțării diferitelor propoziții și să le găsească implicațiile. Acțiunea va duce la derivarea unui macro-act de discurs și a unei valori ilocuționare care alcătuiesc orientarea argumentativă: dacă cei de la Gallimard Jeunesse ÎMI spun acestea, dacă totul MI se spune atît de bine pentru educarea copilului meu, dacă ansamblul lucrărilor răspund tuturor întrebărilor MELE, totul este pentru a mă atrage să cumpăr sau să împrumut aceste cărți
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
logice și culturale care pot descrie o carte: logică de tip sinecdotic (= logica părților și a întregului: din ce este alcătuită cartea), logică de tip metonimic (asocieri-tipuri declanșate de titlul cadrului: enunțuri-tip, presupuse reprezentări împărtășite în jurul cărții). o componentă argumentativă: o descriere se termină întotdeauna într-o situație de enunțare. J.-M. Adam și A. Petitjean precizează: "Elementele selecționate sînt ordonate, ierarhizate pentru a avea sens în text și/sau în situație" (1989, p. 180). Cu alte cuvinte, organizarea ierarhizată
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cele mai caracteristice geniului lui Henry James"). Fie următoarea schemă: Să ne oprim asupra acestor proprietăți-calități: "admirabile", "printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James". Orientarea configurațională a descrierii este legată de frecvența adjectivelor afective, al căror rol în dinamica argumentativă a enunțării este subliniat de C. Kerbrat-Orecchioni: Adjectivele afective enunță atît o proprietate a obiectului pe care îl determină, cît și o reacție emoțională a subiectului vorbitor față de obiect. În măsura în care ele implică o angajare afectivă din partea enunțătorului și își manifestă
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Stock Cosmopolite, Le regard aux aguets, Un portrait de femme, Le tour d'écrou, Les papiers de Jeffrey Aspern. Observăm că descrierea se află la baza funcționării textelor de prezentare de pe coperta cărților. Ea este orientată din punct de vedere argumentativ cu scopul de a atrage cititorul. Rămîne de discutat problema extrasului: am spune că el vorbește despre partea reprezentativă a întregului; în acest sens, relația metonimică pe care o stabilește cu opera creează un text pentru ultima copertă, a cărui
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
partea reprezentativă a întregului; în acest sens, relația metonimică pe care o stabilește cu opera creează un text pentru ultima copertă, a cărui funcționare descriptivă reiese din analiza macro-propoziției PĂRȚI. Extrasul caracterizează mai ales producția vastă; din punct de vedere argumentativ, o problemă interesantă vizează criteriile de selectare a unei părți din text menită să țină locul întregii opere. 3.2. Rolul supracopertei Să luăm, de pildă, o carte a cărei adaptare cinematografică a permis folosirea acestui element de paratext editorial
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
vieții decupat în patru părți. Această grilă asigură lizibilitatea secvenței. Din acest motiv, nota biografică despre autor, atît de des întîlnită în paratextul editorial, sugerează și un mod de organizare descriptivă a propozițiilor. Informațiile sînt alese pentru o concluzie (orientare argumentativă): în ceea ce o privește pe Karen Blixen, accentul este pus pe munca ei de scriitoare și efectul de ecou față de textul de prezentare a cărții este asigurat prin enunțul "celebrul ei roman Ferma mea africană". Între cele două texte de pe
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
există ceva: acest text se află pe ultima copertă; scopul lui nu este doar de a informa cititorul cu privire la tema cărții, ci mai ales de a-l atrage să o citească, să o cumpere sau să o împrumute. Această orientare argumentativă îi conferă textului un anumit rol: îl provoacă să acționeze; în cazul de față, îl determină să creadă că povestea este incitantă. Este ceea ce urmărim și noi prin studierea orientării configuraționale a textului. Dimensiunea secvențială a textului Vom încerca o
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
global al povestirii. De fapt, coperta a patra combină o ordine cronologică (o secvență de acte și de propoziții) cu una configurațională (perceperea înlănțuirii ca întreg): concluzia este implicită: vedem unde se va ajunge... Dacă punctele de suspensie marchează scopul argumentativ ce poate fi dedus de aici, în egală măsură, ele indică și o povestire incompletă. Am putea utiliza modelul diviziunii cu cinci pentru seria de propoziții narative: o încercare de definire a textului. Fie următoarea schemă: Super-structura narativă Să insistăm
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ei și o trimit la tînăra femeie. Pe de altă parte, asta trimite la rema din propoziția precedentă (faptul că e altfel decît altele). În acest cadru, care este rolul conectorului DAR? Îl analizăm ca un semnal local de orientare argumentativă. Cu un DAR argumentativ, enunțul P, DAR Q revine la realizarea celor două acte de discurs succesive și a redresării argumentative. "Este vorba de ștergerea efectului argumentativ al unei propoziții P, care se îndreaptă într-un sens, adăugîndu-i o propoziție
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
la tînăra femeie. Pe de altă parte, asta trimite la rema din propoziția precedentă (faptul că e altfel decît altele). În acest cadru, care este rolul conectorului DAR? Îl analizăm ca un semnal local de orientare argumentativă. Cu un DAR argumentativ, enunțul P, DAR Q revine la realizarea celor două acte de discurs succesive și a redresării argumentative. "Este vorba de ștergerea efectului argumentativ al unei propoziții P, care se îndreaptă într-un sens, adăugîndu-i o propoziție Q care se îndreaptă
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
altfel decît altele). În acest cadru, care este rolul conectorului DAR? Îl analizăm ca un semnal local de orientare argumentativă. Cu un DAR argumentativ, enunțul P, DAR Q revine la realizarea celor două acte de discurs succesive și a redresării argumentative. "Este vorba de ștergerea efectului argumentativ al unei propoziții P, care se îndreaptă într-un sens, adăugîndu-i o propoziție Q care se îndreaptă în sens opus, cu mai multă intensitate", precizează O. Ducrot (1980). Fie următorul careu argumentativ: 1) P
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
care este rolul conectorului DAR? Îl analizăm ca un semnal local de orientare argumentativă. Cu un DAR argumentativ, enunțul P, DAR Q revine la realizarea celor două acte de discurs succesive și a redresării argumentative. "Este vorba de ștergerea efectului argumentativ al unei propoziții P, care se îndreaptă într-un sens, adăugîndu-i o propoziție Q care se îndreaptă în sens opus, cu mai multă intensitate", precizează O. Ducrot (1980). Fie următorul careu argumentativ: 1) P → C și Q → non-C = a fi
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a redresării argumentative. "Este vorba de ștergerea efectului argumentativ al unei propoziții P, care se îndreaptă într-un sens, adăugîndu-i o propoziție Q care se îndreaptă în sens opus, cu mai multă intensitate", precizează O. Ducrot (1980). Fie următorul careu argumentativ: 1) P → C și Q → non-C = a fi un argument pentru 2) C ↔ non-C = a fi contradictoriu față de 3) P < Q = a fi mai mult sau mai puțin puternic argumentativ (relație graduală). În acest caz, Propoziția P poate fi dedusă
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
graduală). În acest caz, Propoziția P poate fi dedusă din primul paragraf care încheie un echilibru inițial: DAR introduce o ruptură în această stabilitate și anunță un argument de valoare superioară care incită povestirea să înceapă. Pentru a prezenta mișcarea argumentativă, vom analiza rolul intensivului ATÎT DE: Fie schema elementară: Argumentul major invocat în text cel al diferenței dintre Rosary și celelalte femei este adus de intensivul ATÎT DE ("...o fac atît de diferită de...": aici există o elipsă în raționament
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]