3,560 matches
-
nu se mai desparte! Sunt viu, dar a murit în mine cel dintre lei Care a cules din viață bune, rele, tot ce vrei Flori multicolore, aromate, mătrăgună, Amestecate, pe furtună, pe vreme bună. Azi năucit fac un fel de arhaic inventar Privesc uimit date selecte din calendar Și constat că au trecut patru ani de zile Adică peste o mie... Sunt multe? Puține? Sunt ani de când a murit în mine acel Ceva Despre care nimeni nu-mi poate explica Poate
CEL CU INIMA ARSĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373925_a_375254]
-
luat toiagul și traista în spinare și... la drum, Moș Crăciun! Dacă nu l-a pictat și pe el cineva, așa cum l-au văzut strămoșii noștri!..Însă a acceptat repede înfățișarea sa de american fără pașaport pentru că își îndeplinea tot arhaicele atribuții, plus împărțirea darurilor, funcție căpătată în creștinism. În continuare, murea și se năștea tot pe 25 Decembrie, fiind cel mai important sfânt, alături de Maica Domnului. De asemenea, își va păstra întreaga recuzită și scenariile tradițiilor cu vechile obiceiuri, ritualuri
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
chiar dacă piața - în zbuciumata istorie transilvăneană - și-a schimbat, de mai multe ori, numele și stăpânii. După Marea Unire din 1918, piața teatrului a primit numele de Piața Cuza Vodă. Evoluția tehnicii a impus automobilul în peisajul urban, înlocuind treptat arhaicele mijloace de locomoție trase de cai. Astfel, în fața Teatrului și a Catedralei Ortodoxe - construite între anii 1920-1930 - și-au făcut apariția taxiurile. Automobile de diverse tipuri - Ford, Chevrolet, Renault, Fiat, General Motors, Studebacker Erskine, Packard Super Eight sau Mercedes - din
STAŢIA DE TAXI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371911_a_373240]
-
genetic năzuințele. Privesc însetată liedurile berzelor. Ignoră păsăresc cateringul psihic navetist. Consumatorii umani virusează cu picanterii lingvistice și mentale, frumosul universal! Trist! Norii fac tumbe...Câte topogane de vată, Doamne! Unghile mele zgârie zidurile reci. Inima mea le absoarbe recele arhaic ca un must magic. Olfactivul sfârâie precum un xilofon de jucărie. Vizualul se cuplează incognito cu auditivul, într-un Piña Colada perfect. Oare și Dumnezeu ar trebui să își scrie memoriile? Oare le scrie pe fiecare corp sau hybris în
MEMORII PE VATĂ SELENARĂ de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372389_a_373718]
-
Roșu din pricina uzinei. Datorită acesteia aveau un loc de muncă sigur. Și-au vândut locuința din localitatea natală și pământul pentru a se stabili în Banat. Vechea casă a început treptat să primească o nouă înfățișare. În câteva luni imaginea arhaică s-a pirdut în umbra unei vile luminoase, zugrăvită în culori calde. Nici interiorul nu mai păstra nimic din amprenta trecutului. Camerele au fost mobilate imediat. Podeaua de la bucătărie a fost acoperită cu gresie iar cea a camerei de oaspeți
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
și a graiului lui, puținele basme culese de Eminescu și antologate în volume de basme populare scot în evidență calitatea lui de culegător de folclor.(2) Crescut în satul tradițional românesc, poetul se va simți atât de atras de frumosul arhaic, încât toată creația lui, poetică, dar cea și în proză, va fi străbătută de izul rozmarinului și al muzei înălțătoare de inspirație din doinele create cu suspine de rapsodul popular, în liniile cusăturilor iei strămoșești. Locul nașterii și al copilăriei
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Împăratul, când a auzit așa, strașnic s-o mâniat ș-o gătat oștire să se ducă cu război asupra lui. Împăratul era frunte, știi, mai mare.” (Basmele românilor, vol.V, 2010:239). În transcrierea lor, le mărginește și le atașează arhaicului într-un minunat grai popular, făcând cititorul să le îndrăgească și să le adauge propriului vocabular. Forma viitorului popular ”o omorât, o făcut, o mâniat, o gătat” înlocuiește magistral perfectul compus care ar fi trebuit, după normele gramaticale, să fie
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Mărghitaș gândul mă duce la Geo Bogza cel care a făcut realitatea mai reală decât realul, cum spune într-o conferință Călinescu, fiindcă autoarea acestui interesant volum excelează în presărarea cu imagini plastice în texte care reînviază activitatea unor meserii arhaice continuate, apoi, în întreprinderi socialiste modernizate. Oricum, nu înclinația pentru reflecția teoretică și imaginația procedeelor e covârșitoare în cazul autoarei, deși doamna Doina Mărghitaș cunoaște bine tehnica organizării textului, ci un foarte puternic simț al realității. Impresia de autenticitate e
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
dialog cu persoana iubită, un dialog care ține oniric o stare de continuă dragoste, depărtarea fiind chiar motivația acestei apropieri între ființele care se iubesc. Ajung la mitul androginului lui Platon din Banchetul, preluat de mulți scriitori (găsit în mitologiile arhaice dar și în literatura română modernă, Adam și Eva de Liviu Rebreanu, Mefistofel si Androginul de Mircea Eliade: „Acele făpturi omenești din vremurile acelea era un bărbat-femeie, numit androgin, iar alcătuirea lui, ca și numele, ținea și de bărbat și
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
factorul comercial. Frumosul confecționat în serie, nimicește frumosul în sine și pune în umbră misterul religios , mai ales la orașe unde e mai evident cu cât orașul este mai mare. La țară își păstrează mai bine ceva din aura duhului arhaic al sfințeniei și curățeniei sufletești. Dar ori cum ar fi, emoția și bucuria acestor zile sunt păstrate vii în adâncurile în care sălășluește copilul din noi. Intotdeauna venirea pe lume a unui copil a fost un prilej de mare bucurie
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
încearcă să finalizeze lucrurile pe care le-a început atunci, prin aceste cărți scrise din obsesiile lui, propunându-ne astfel o literatură intimistă. Iubirile unui perscar nu este o carte cu aspect vetust, deci nu are acel aer de învechit, arhaic, demodat. Este un volum de dragoste în cheie masculină, ceea ce mi se pare foarte interesant, având în vedere tendința mai mult a autorilor-femei de a se apleca asupra acestui gen de literatură. Cititorul mai cult ar putea să-și amintească
OPINIA UNUI MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371177_a_372506]
-
cercul, melcul spirala- soarele. (Constantin Prut, Calea rătăcită, o privire asupra artei populare românești, Editura Meridiane, București, 1991, p.43, 70.) 4. Romulus Vulcănescu, Mitologie Română , Editura Academiei, București, 1987, p. 390 5. Gh. Mușu, Din istoria formelor de cultură arhaică, București, p.62 6. Ciupagul cumpărat de la Stanciu Ion. din Broșteni, este unica piesă cumpărată de la această persoană. După cum se prezintă piesa, se pare că inițial aceasta a fost o cămașă cu poale, care s-au deteriorat. Din această cauză
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
nici din calcolitic sau epoca bronzului și nici din alte perioade care au urmat, pâna în cea elenă; doar câteva fragmente din figurine de lut ars descoperite într-un sanctuar de pe plaja Makronissos, ar fi singurele dovezi arheologice din perioada arhaică. Perioada greacă este destul de bine reprezentată prin sanctuarul Afroditei situat pe un deal, precum și de rezultatele săpăturilor din situl Makronissos. Același Strabon, cunoscutul istoric și geograf antic grec, face mențiuni în scrierile sale despre existența vieții pe acest tărâm. Asemeneni
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
și în ziua de astăzi astfel, pentru că nimeni nu a numit aici " romii”, ”Roma”, ci doar, țigani. Pe ulițile satului vezi costume colorate, femei bătrîne care și-au păstrat credința pentru Dumnezeu, care poartă numai haine negre și păstrează tradiții arhaice și ritualuri. Există deasemenea mulți oameni care poartă dorința de nestăpânit, de a ajunge în Europa. După o eternitate petrecută în ghiarele unui sistem comunist, românii doresc să recupereze în sfârșit tot ceea ce până acum nu au avut parte.... ”22
ROMÂNIA ÎN ”STERN” de DOINA THEISS în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347273_a_348602]
-
Nici lumânările de ceară nu s-au împrăștiat fără număr, nici cerșetorii nu au năvălit în ceată, nici pomenile stradale nu au oglindit bairamul, nici damigenele cu vin la poarta cimitirului nu au preschimbat înmormântarea într-o secvență de ritual arhaic, pentru că și în această privință, decența și liniștea au configurat caracterul raportat la suferința umană, nu la exhibiții, al Nadiei și familiei sale. Serviciul religios s-a săvârșit de către un sobor de preoți, pentru că așa a rânduit P. S. Ioachim Bacăuanul
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
1000 DH. Unii afirmă că de fapt nu a pierit ci are o continuitate, în special prin respectarea sărbătorilor precreștine ( Drăgaica, Sânzienele, Colindele cu măști, Lupercalia, travestirea în animale ș.a). Prin urmare, în volumul ,,Zamolxeion’’, pe langă menționarea ritualurilor arhaice (precreștine) cum ar fi Caloianul, tradiții, dansuri ca Ciuleandra, legi omenești - cutumele bellagine , sunt amintite zeități locale ca Hestia, Armina, Arhemora, Circe, Uran, Echidna, Hesperus, care alături de Zamolxe creau o stare de theosis, de îndumnezeire a locurilor și oamenilor mai
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
opoziție a contrariilor: lumină - întuneric, iarnă-vară, cald -frig, fertilitate-sterilitate, viață-moarte. Și revenind la Mărțișor el este o sărbătoare și un obicei care simbolizează belșugul și păstrarea frumuseții de-a lungul anului, considerându-se un cadou dăruit pentru asigurarea sănătății. Tradițiile arhaice ne furnizează, de altfel, repere în ceea ce privește capacitatea purtării mărțișorului, în funcție de zona geografică , mai multe sau mai puține zile, având o capacitate magică și asupra naturii. Așa reprezintă și Echinocțiul o sărbătoare, un moment magic al anului, constituind și un fenomen
SIMBOL SI SĂRBĂTOARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346768_a_348097]
-
vacanță (în Japonia anul școlar are durata între 1 aprilie-25martie, anul următor), spre uimirea și deopotrivă admirația comunității, a organizat un program de învățare a oinei, jocul presupus a fi sportul național românesc, evoluat dintr-una din ramurile sporturilor noastre arhaice și renăscut după 1989, odată cu alegerea la conducerea Federației Române de Oină, a antrenorului constănțean Nicolae Dobre, iar în prezent, și ca urmare prestigioasă și benefică a preluării sub patronajul Casei Regale a României. Programul „Gakudo Pooh San” este întrucâtva
BUHUŞEANCA DANIELA UCHIYAMA RENAŞTE OINA ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346866_a_348195]
-
cinste și monologul interior, ce surprinde adesea zbuciumul naratoarei care se gândește la drama defunctei. Între ele însă, cea mai de seamă este descrierea, care reprezintă apodictic un atuu al scriitoarei. Aceasta reușește să alăture adesea expresii uzuale sau chiar arhaice, altora neologice, într-o simfonie care încântă atât auzul cititorului ce posedă ureche muzicală, cât și privirea și simțirile lăuntrice. Dat fiind rolul descrierii, după cum era și firesc, în cadrul lucrării apar o multitudine de imagini de natură auditivă, vizuală sau
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
artist, cu încă destule elemente de nonconformism adolescentin, întâmpinând o seamă de dificultăți greu de înțeles în zilele noastre, nu mi-a fost ușor să găsesc o linie de comportament care să împace cele trei lumi care mă dominau: cea arhaică a comunei unde mă aflam, cea elegantă și cuceritoare a orașului Oradea și cea tumultoasă a Bucureștiului, care-și pusese și el amprenta asupra formării mele. Atracția mea pentru folclor, pentru viața plină de înțelepciune a țăranului cu vorbă cumpanită
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
nu mai văzuseră, ce uimiți au fost și ce comentarii au făcut, ca de întâmplări venite din povești. Pe atunci nu erau televizoare, nu aveau nici radio, nu au văzut niciun spectacol la oraș, își duceau viața în lumea lor arhaică, păstrând cu strășnicie obiceiurile străvechi. Pentru că în multe privințe eu eram altfel decât localnicii, se amuzau pe seama năzbâtiilor mele, dar mă priveau cu înțelegere și chiar cu duioșie, simțeau că le dărui cu caldură năvala avântului meu tineresc. Respectul și
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
de aramă” prezintă șapte povestiri: „Luna albastră, revelionul și sufletul”, „Descântul Îngerului Pământului”, „Cântul mării - unic cânt al abisului”, „Icoana surâsului”, „Focul florii”, „Suflet de primăvară într-un copil cuminte”, „Crucea florii de liliac”. Și în sfârșit, ultimul capitol numit arhaic „Supt semnul SÂNZIENEI”, încheie seria de povestiri prin prezența a 15 titluri: „Timpul”, „Clipa gând”, „Cuvântul”, „Împlinirea tăcerii”, „Iubirea”, „Joaca”, „Sunt doar ploaia”, „Rostiri”, „Sunt azi din ieri”, „Iertarea”, „Îmbrățișare”, „Sacralitate”, „A dărui”, „Împlinire”, „Eternul feminin”. Sunt mesaje-povestiri de o
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
asemenea în democrație, petru că democrația, la un moment dat, se poate întoarce împotriva creștinismului. Un al doilea exemplu, care ne ajută să vedem secularizarea într-o manieră mai complexă, este că, în noțiunea de mariaj, care este o noțiune arhaică, creștinismul introduce o noțiune de patrimoniu, de filiație, de asociere a binelui, introduce caracterul unic al fiecărei persoane, caracterul unic al legăturii iubirii. Iar această legătură a iubirii, vedem că astăzi este revendicată de cei care zic, de exemplu: eu
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
o experiență de viață deosebită față de zonă de unde veneam. Am fost învățătoare și profesoara suplinitoare de limbă română în comuna Ineu de Criș, situată sub un deal, aflată la numai 20 kilometri de Oradea, dar cu rădăcini parcă în lumea arhaica. George ROCĂ: Ce amintiri aveți despre Oradea și județul Bihor? Elenă BUICĂ: De Oradea și județul Bihor, în special de comună Ineu de Criș, mă leagă multe și dragi amintiri. Am scris pe larg despre împrejurările care m-au dus
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
puterea muzicală a cuvintelor și a imaginilor create prin cuvinte. E un exercițiu al puterii de a ma transfera, de a crea armonie din cuvinte, de a le da viață și culoare. Prin scrierile mele adie uneori, fie un duh arhaic, semn de prețuire al strămoșilor noștri, fie câte o pala de romantism, chiar dacă astăzi se scrie după alte rosturi. Trăim prea trepidant într-o lume a reclamelor ostentative, prea sufocați între zidurile betonului și ale sticlei care sting treptat umanismul
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]