2,289 matches
-
Asistăm în aceste condiții la o „deplasare” a „formelor” și „instituțiilor” sociale în raport cu „modelele tradiționale”, la o schimbare atât a lumii, cât și a oamenilor. Puterea este transferată de la persoana dictatorului (arhetipul Tatălui tiranic și dominant) la Grupul de interese (arhetipul oligarhic), iar „presiunea dictatorială” devine „acțiune managerială”. În locul „voinței” unice și absolute, intervine „sistemul de relații”, de factură birocratică, al „rețelei de conducere”, care va antrena o multiplă subordonare în lanț și, o dată cu ea, corupția celor care gestionează sistemul. Tot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imediat la orice formă de cunoaștere, la rezolvarea oricărei probleme etc. Este un lucru extraordinar, dar lumea, societatea, indivizii trebuie pregătiți pentru a putea să se adapteze și să interiorizeze acest volum uriaș de „schimbări”. Modelul tradițional se întemeiază pe arhetipuri și scheme de gândire logică. Modelul informațional se întemeiază pe un sistem codificat de informații. Am putea interpune între acestea modelul matematic, care, prin intermediul calculului simbolic, face trecerea de la „logica umană” la „sistemul informațional”. Este, evident, un proces complex de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și comunicării interpersonale, pierderii inițiativei. Toate acestea traduc o slăbire a Eului personal și o anumită pierdere a identității. Individul devine dependent de instituție și de personalul de îngrijire. În acest caz, instituția devine „casă-cămin”, iar personalul de îngrijire încarnează „arhetipul patern”, ambele cu caracter ocrotitor-securizant. Individul va avea un comportament servil, adaptat perfect la condițiile impuse de instituționalizare, pe care le consideră firești și necesare și din acest motiv va refuza ca să le mai abandoneze, considerând lumea un „spațiu al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a morții fizice. Toate cele mai sus discutate sunt rezultatul unor utopii care exprimă mutațiile profunde pe care societatea modernă le-a produs în om. Ele trebuie însă „înțelese”, dincolo de aspectele lor formale, ca niște modalități de manifestare a unor „arhetipuri” permanent prezente în societate, care guvernează mentalitatea, sensibilitatea și aspirațiile colectivităților umane. 6) Consecințele utopiilor igienei mintale Datoria noastră este să „vedem”, dincolo de aceste mutații în mentalitatea și atitudinile umane, care sunt consecințele lor imediate și cele de perspectivă. Utopiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obținere a acordului cu ceilalți. Din aceste motive, „utopiile igienei mintale” nu pot și nici nu trebuie să fie respinse sau interzise. Ele vor continua să existe, întrucât își au sursa în aspirațiile colective ale umanității și sunt expresia unor arhetipuri universale, colective. Ele vor trebui însă dublate de valorile morale și spiritual-religioase care aduc consolare și stabilitate interioară pentru individ, dar în același timp și ordine și armonie pentru grupurile umane. Îmbinând pulsiunile inconștientului cu aspirațiile Supra-Eului, igiena mintală va
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forța expresivă a cuvântului, printr-o întoarcere la cuvântul sensibil în el însuși, din al cărui sens se dezvoltă imaginea poetică, în planurile succesive ale expresivității poetice”. Așadar, prin mecanismele de reducție fenomenologică se devoalează „lumea” poetului, concentrată în jurul unor arhetipuri, ale căror semnificații simbolice transcend realitatea empirică, coborând în profunzimile sensurilor spirituale. Așa ar fi, de pildă, ființele misterioase, expresii simbolice ale unui indicibil dublu, ce populează poezia lui Eminescu (călătorul, strigoiul, demonul, titanul, geniul) sau metaforele simbolice ori miturile
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
creația lui Bacovia o operă deschisă, care solicită o lectură deschisă. Dar sinteza care îl reprezintă pe T. ca istoric literar și critic este Efectul Caragiale (2002). Personalitatea lui I. L. Caragiale e investigată plecând de la contrastele multiple care o compun (arhetipurile Ianus bifrons și Proteus). Se acordă credit nu „dizolvantului”, ci constructivului, nu „antipatriotului”, ci patriotului, nu „ateului”, ci omului profund religios, nu zeflemistului impulsiv și arbitrar, ci spiritului creator prin excelență, cu o filosofie bine articulată. Pe de altă parte
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
194-221; Valeriu Cristea, Inima prozei, CRC, 1980, 33; Negoițescu, Alte însemnări, 188-192; Raicu, Contemporani, 24-36; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 172-178; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 173-183; Ciobanu, Opera, 250-254; Mircea Iorgulescu, Feeria cotidianului, RL, 1983, 15; Florin Manolescu, Între repetiții și arhetip, CNT, 1983, 16; N. Steinhardt, „Femeie, iată fiul tău”, F, 1983, 6; Ciocârlie, Eseuri, 41-76; Paleologu, Alchimia, 121-125; Vlad, Lectura rom., 233-246; [Sorin Titel], CC, 1984, 1-2 (număr special); Florin Manolescu, Eine repräsentative Form der rumänischen Gegenwartsprosa: der Raumroman, CREL
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
în cuvânt românesc între tradiția creștină bizantină și înnoirile din gândirea creștină apuseană din secolul al XVI-lea. Următoarea monografie, elaborată împreună cu Valeriu Nițu, are ca obiectiv valorificarea operei lui Timotei Cipariu, cărturar oarecum ignorat de istoriografia literară - Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești (1988). În viziunea autorilor, și Cipariu reprezintă în cultura românească tipul cărturarului de erudiție umanistă. Totodată, se identifică la el o linie de gândire care continuă programul Școlii Ardelene, intersectându-se și, la un moment dat, chiar
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
dar și relatări ale informatorilor despre diverse obiceiuri și practici arhaice), dosar alcătuit cu ajutorul unui chestionar aplicat în județul Cluj, se argumentează coerența spirituală a universului arhaic. SCRIERI: Onisifor Ghibu, educator și memorialist, Cluj-Napoca, 1983; Coresi, București, 1985; Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești (în colaborare cu Valeriu Nițu), Cluj-Napoca, 1988; Sistemul culturii țărănești, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2000; Introducere în sociologia rurală, Iași, 2001. Ediții: I.L. Caragiale, Politice, introd. V. Fanache, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Eugen Evu, „Onisifor Ghibu, educator
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
pe modificările economice, subzistențiale, datorate schimbărilor climatice, cât mai ales pe înlocuirea treptată a vechilor ritualuri magice ale vânătorii, cu noile credințe legate de fecunditatea și fertilitatea femeii, a animalelor și a solului (J. Cauvin, 1994, p. 5152). Prezența acelorași arhetipuri culturale, întâlnite atât în Anatolia, cât și în Europa de sud-est, demonstrează existența unui sistem magico-religios cu rădăcini mult mai vechi, identificate tocmai în paleoliticul superior (M. Séfériades, 1993, p. 148-149; D. Monah, 2001; V. Chirica, M.-C Văleanu, 2008
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
a deux figures symboliques dominantes, la Femme et la Taureau, qui conserveront la vedette durant, le Néolithique et l’âge du Bronze orientaux, y compris dans la religion de la Méditerranée orientale préhellénique”. Dar, după opinia noastră, și în acest sens, arhetipul aparține tot Paleoliticului superior.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în literatura română. În altă carte, Eseu despre etapele creației (1975), autoarea trece spre domeniul teoriei literare și încearcă să surprindă dialectica actului creator sau felul cum își află matca structura operei. Se pleacă de la legenda Meșterului Manole, socotită un arhetip fundamental, care conține simbolic totalitatea etapelor unei creații. Eseul urmărește deformarea schemei dialectice, fie prin eludări, fie prin exacerbări ale diferitelor momente, ilustrate cu texte din lirica modernă, românească în primul rând, dar nu numai. Munca de redactor, îndelungată și
TANASESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290055_a_291384]
-
materialitatea opacă a cuvintelor și a imaginilor : este materialitatea pestriță a lumii postmoderne, în spatele căreia poetul presimte, mai rău decât moartea, nimicul. Ion Stratan face o poezie de cunoaștere (în terminologia veche a criticii) și reia un număr de simboluri, arhetipuri deja trecute prin poezie: oul, oglinda, nunta cosmică, geneza, Cuvântul, apocalipsa... Ele intră, în poem, în combinație cu formele negative ale realului. Tehnica este de a raporta pe cele din urmă la cele dintâi și a fixa liric o stare
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
interese sau marginale care oferă membrilor săi o identitate, un rol și un statut pe care societatea nu-l mai oferă. În plus membrii grupului se vor identifica cu liderul lor printr-o relație de tip patern, întrucât acesta incarnează arhetipul tatălui protector. Noile relații și noul model de comunicare interumană, vor obliga membrii grupului să adopte acțiuni și conduite comune, dictate de lider, văzut ca „sursă de idei”. Liderul „va gândi pentru mase”, iar „masele, prin comportamentul lor, își vor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o interesantă remarcă privind similitudinea care există între credințele magice și superstiții, pe de o parte, și ideile delirante ale bolnavilor psihici pe de altă parte, în special cu referire la bolnavii cu schizofrenie paranoidă. C.G. Jung va introduce teoria arhetipurilor, veritabile imagini-forță construite în decursul istoriei culturale a umanității și care pot fi în egală măsură întâlnite în contextul delirului bolnavilor schizofrenici. Ne aflăm la limita a două planuri în care factorii culturali au o valoare formativă puternică. Este vorba
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și incapacitatea individului de a se identifica cu țara de origine (simbolul casei natale), dar și cu poporul său (simbolul familiei proprii). El refuză sistemul de valori personale, ale modelului socio-cultural căruia îi aparține, respectiv personalitatea de bază (simbol al arhetipului parental). Acest aspect ne revelează că, de fapt, orice emigrant trăiește o situație oedipiană de factură psiho-culturală nerezolvată sau eșuată. El își neagă originea. O refuză, încercând să o găsească în altă parte. Țara de adopție va trebui să reprezinte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
s-au înălțat marile edificii imagistice eminesciene, indicând precumpănirea htonicului. Considerațiile de aici rotunjesc exegezele anterioare asupra romantismului proiectat în universal. Același rezultat integrator îl vor avea și cele trei volume ale cercetării de anvergură Romantismul românesc, „un studiu al arhetipurilor”, cum precizează subtitlul, în care spațiul literaturii române moderne este văzut ca o „lume romantică”, cu „eroi” naționali și modele autohtone și universale într-o paradigmă generatoare de orientări fecunde până în contemporaneitate. SCRIERI: Mitologie romantică, București, 1973; Aventura lui George
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
modele autohtone și universale într-o paradigmă generatoare de orientări fecunde până în contemporaneitate. SCRIERI: Mitologie romantică, București, 1973; Aventura lui George Gordon Byron, București, 1977; Trei poeți preeminescieni, București, 1978; Eminescu. Poezia elementelor, București, 1979; Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I-III, București, 1982-1987, Umbra copacului, Tel Aviv, 1994; Destinul poetului, București, 1996; Stele regale (Portrete astrologice), București, 1997; [Versuri], AMI, 290-297. Traduceri: Franck Geerk, Frumoasa Petra, București, 1988; Sandu David, Timp fără trup, București, 2003. Repere bibliografice: Piru, Reflexe
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
moral e cel ce respectă o lege pe care știe că ar putea să o ignore, să nu i se supună. Relativitatea oricărui cod etic trebuie recunoscută odată cu autoritatea acestuia, individul constituie „criteriul de validitate a legii”, întâlnirea lui cu „arhetipurile comportamentale ale spiritului universal” traducându-se în reperele siderale ale legii. Despre îngeri (2003) este a doua parte dintr-o „trilogie a intervalului”care ar mai trebui să cuprindă, pe lângă Minima moralia, și un volum privind „problematica parcursului spiritual, a
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
Mircea Martin, Ion Pillat - tradiționalism și modernism, RL, 1990, 13; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 19-36; Ion Vlad, Ion Pillat și natura formelor literare, TR, 1991, 13; Nicolae Mecu, „Tradiție” și „spirit mediteranean”, VR, 1991, 3; Mircea Martin, Ion Pillat și „arhetipurile de absență”, VR, 1991, 3; Negoițescu, Ist. lit., I, 285-286; Pop, Recapitulări, 79-86; Popa, Estuar, 85-90; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix, București, 1996, 61-66; Dicț. analitic, I, 110-112, II, 374-376, III, 316-318, 367-370, IV, 117-118, 404-406, 459-462, 510-511; Dicț. esențial
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
chestiunile privind datarea, localizarea, raportul dintre versiuni, identificarea izvoarelor, a traducătorilor și copiștilor, evoluția tiparului în limba română (De la Coresi diaconul la Teofil, mitropolitul lui Matei Basarab, în volumul Omagiu lui Ioan Bianu, 1927), înrâurirea husită în vechea cultură română (Arhetipul husit al catehismelor noastre luterane, „Făt-Frumos”, 1927), idee în care P. l-a urmat pe N. Iorga, momentele importante ale sintezei culturale românești (Limpeziri. Grecism, fanariotism, slavonism, românism, întâietăți regionale, în volumul omagial dedicat lui I. Lupaș, 1941) etc. În
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
îndelung așteptată”, „un act de dreptate” și „un act necesar mișcării ideilor, în critica actuală” (Ioana Bot). Comentatorii observă, pe temeiul textelor, o preferință pentru interpretarea prozei, evidentă atât în eseuri succinte și pătrunzătoare, ca Spiritul epopeic, Paradoxul povestirii sau Arhetipuri ale personajelor sadoveniene, cât și în studiul, de altă anvergură, intitulat Surse ale fantasticului în proza românească. Paginile rămase de la R., elaborate în intervalul a doar câțiva ani, răspund unor destinații și exigențe diferite, publicistice sau didactice, însă ele poartă
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
procedeele experimentate nu izbutesc să ilustreze pregnant conceptul postmodernist. Cărțile tipărite la sfârșitul anilor ’90 cultivă o formă a poeziei onirice, proprie fiindu-i imaginația inflamată, care percepe lumea în detaliu, căutând pulsația ascunsă a lucrurilor și îndreptându-se spre arhetipuri. Există un traseu spiritual ascendent al liricii lui N., căci, dacă în Cartea Babilonului se prezintă o lume declinantă, aproape în putrefacție, scrierile ulterioare duc spre euforia (în sens etimologic, ca fecunditate și abundență) spirituală, trecând prin câteva „puncte de
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
poezia scrisă de P. se definește printr-un manierism care se îngemănează cu sonuri vechi, venite parcă dintr-o „rădăcină de baladă”, din ecouri ale satului arhaic, ce răzbat în ritmurile poemelor sale închinate unor orizonturi și însemne izvorâte din arhetipuri indicibile („nenumite semne”). Poeta spune despre misterii în care se articulează senzualul și gracilul, ascunsul și imensul, asperitatea și ființa spirituală, întocmai cum e alcătuirea sa sufletească. Definitorii în versurile din Eclipsa, dar și mai târziu, sunt ingenioasele metafore ale
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]