2,985 matches
-
chemat de Mihai Antonescu, vicepreședintele cabinetului și ministrul de Externe al României, care, ținând seama de situația „foarte gravă” de pe frontul din Moldova, decisese, „cu asentimentul Mareșalului, al Regelui și al șefilor tuturor partidelor de opoziție”, să propună negocieri de armistițiu Națiunilor Unite. Se aștepta, pentru următoarele 24 de ore, răspunsul guvernelor de la Londra și de la Washington în privința inițiativei Bucureștilor. Dar este preferabil să luăm cunoștință de textul integral al notei ministrului turc la București destinat Ankarei: „[...] 2. Am fost la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
beligerante? Am asentimentul Mareșalului, al Regelui și al șefilor tuturor partidelor de opoziție. Rog un răspuns în 24 de ore din partea guvernelor britanic și al Statelor Unite la următoarele probleme: a. Vom trimite un delegat român la Moscova pentru încheierea unui armistițiu; b. Vom intra în contact cu rușii și anglo-americanii, în același timp, pentru a fixa condițiile armistițiului; c. Vom discuta condițiile la Cairo cu Aliații; d. Președintele Consiliului României dorește să știe care dintre aceste trei alternative ar fi preferată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
24 de ore din partea guvernelor britanic și al Statelor Unite la următoarele probleme: a. Vom trimite un delegat român la Moscova pentru încheierea unui armistițiu; b. Vom intra în contact cu rușii și anglo-americanii, în același timp, pentru a fixa condițiile armistițiului; c. Vom discuta condițiile la Cairo cu Aliații; d. Președintele Consiliului României dorește să știe care dintre aceste trei alternative ar fi preferată de anglo-americani. 3. Președintele Consiliului Turciei m-a informat pe mine, pe ambasadorul sovietic și îl informează
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să medieze între români și “armatele anglo-americane beligerante”. Antonescu voia un răspuns în 24 de ore de la guvernele britanic și american, nemenționând însă guvernul sovietic, deși este gata în aparență să trimită un delegat român la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu. Dacă noi și americanii răspundem în sensul că românii trebuie să trimită un delegat la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu, românii ar putea crede că noi și americanii ne dezinteresăm de acea țară și ar putea prefera să continue lupta
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
american, nemenționând însă guvernul sovietic, deși este gata în aparență să trimită un delegat român la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu. Dacă noi și americanii răspundem în sensul că românii trebuie să trimită un delegat la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu, românii ar putea crede că noi și americanii ne dezinteresăm de acea țară și ar putea prefera să continue lupta decât să se predea rușilor. Dar, din cele trei alternative, cel mai bine ar fi, evident, ca românii să trimită
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
decisese „să treacă la acțiune” în ziua de 26 august 1944. Data de 26 august 1944 nu a rămas în atenția marilor capitale decât câteva ceasuri, întrucât, în cursul nopții de 23-24 august 1944, s-a constat că proiectul negocierii armistițiului românesc fusese pur și simplu devansat, iar lovitura de stat reușise. A fost rândul ei să capteze atenția, astfel că demersul lui Mihai Antonescu a trecut rapid la capitolul „file de istorie”. Din moment ce Marile Puteri au acceptat să trateze cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
devansat, iar lovitura de stat reușise. A fost rândul ei să capteze atenția, astfel că demersul lui Mihai Antonescu a trecut rapid la capitolul „file de istorie”. Din moment ce Marile Puteri au acceptat să trateze cu noile autorități de la București, favorabile armistițiului și dispuse să întoarcă armele împotriva Reich-ului nazist și a ultimilor lui aliați, intervenea un motiv în plus pentru ca inițiativa Antoneștilor să fie - și a fost! - definitiv înmormântată. Ea era destinată să rămână în inventarul aprigelor controverse istorice. ANEXA Activitatea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Cretzianu, căruia i se adusese la cunoștință cele discutate de Colonelul Teodorescu la București), la vechiul lui punct de vedere exprimat în memoriul din ianuarie 1944. Mesajul Mareșalului Antonescu, comunicat anglo-americanilor la 18 și 19 august, nu a avut efect, armistițiul producându-se mai târziu, provocat în special de ofensiva rusă în Moldova și Basarabia. Memoriul anexat 1. Noi nu suntem agresori, ci victimele agresiunii rusești. 2. După luarea în condițiunile cunoscute a Basarabiei și a Bucovinei de Nord Rușii au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mișel». Lui Sănătescu i-am spus: «Nu ți-e rușine, d-tale, om bătrân, să-l puie pe Rege, un copil, să facă astfel de lucruri neuzitate?». După ce Sănătescu mi-a spus: «Sunteți arestat fiindcă nu ați vrut să faceți armistițiu» și i-am răspuns «Cum îndrăznești să afirmi că nu am vrut să fac armistițiu?», Regele a trecut în altă cameră. După aceasta Sănătescu a făcut semn soldaților să ne scoată [din „Salonul Galben”]. Am fost băgați într-o casă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-l puie pe Rege, un copil, să facă astfel de lucruri neuzitate?». După ce Sănătescu mi-a spus: «Sunteți arestat fiindcă nu ați vrut să faceți armistițiu» și i-am răspuns «Cum îndrăznești să afirmi că nu am vrut să fac armistițiu?», Regele a trecut în altă cameră. După aceasta Sănătescu a făcut semn soldaților să ne scoată [din „Salonul Galben”]. Am fost băgați într-o casă de fier în care-și ținea (presupun) d-na Lupescu bijuteriile. Era o încăpere mică
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
întrebat pe Mareșal: «Ce ai de gând să faci?» Și Mareșalul i-a spus că a luat contact cu Mihalache și cu Gheorghe Brătianu, că a făcut aranjamentul care l-am arătat mai sus, că în trei zile va semna armistițiul și, în acest scop, Mihai Antonescu e pregătit să plece la Cairo. Că M.S. Regele a spus Mareșalului că e târziu în trei zile ca să se încheie armistițiul, dat fiind situația gravă a frontului, și că, dacă nu-l încheie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care l-am arătat mai sus, că în trei zile va semna armistițiul și, în acest scop, Mihai Antonescu e pregătit să plece la Cairo. Că M.S. Regele a spus Mareșalului că e târziu în trei zile ca să se încheie armistițiul, dat fiind situația gravă a frontului, și că, dacă nu-l încheie Mareșalul Antonescu repede, atunci M. S. Regele are soluția ca să se încheie imediat armistițiul. Aci s-a început o discuție enervantă, între M.S. Regele și Mareșalul Antonescu. Mareșalul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
M.S. Regele a spus Mareșalului că e târziu în trei zile ca să se încheie armistițiul, dat fiind situația gravă a frontului, și că, dacă nu-l încheie Mareșalul Antonescu repede, atunci M. S. Regele are soluția ca să se încheie imediat armistițiul. Aci s-a început o discuție enervantă, între M.S. Regele și Mareșalul Antonescu. Mareșalul i-a spus: «Majestatea Voastră n-are puterea politică în mâna sa. Aceste puteri sunt lăsate prin decret de tatăl Majestății Voastre mie și aceste puteri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
întrebat: «Cum, dacă v-ați înțeles cu toții așa și dacă Mareșalul mi-a spus că s-a înțeles cu Gheorghe Brătianu, cum s-au învârtit lucrurile că M.S. s-a supărat și a pornit singur să facă, fără Mareșalul Antonescu, armistițiul?». Dl. Mihalache mi-a răspuns că nu știe pozitiv cum a relatat Gh. Brătianu conversația sa cu Mareșalul Antonescu și că el crede că Gheorghe Brătianu a fost acela care, prin modul cum a expus lucrurile, s-a tras concluzia
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
știe pozitiv cum a relatat Gh. Brătianu conversația sa cu Mareșalul Antonescu și că el crede că Gheorghe Brătianu a fost acela care, prin modul cum a expus lucrurile, s-a tras concluzia că Mareșalul nu ar vrea să încheie armistițiul, până nu va aviza și pe Hitler. Că Gh. Brătianu a cerut Mareșalului, în același timp, și o schimbare a guvernului, iar Mareșalul a răspuns: «Aceasta o vom face după încheierea armistițiului. Nu e vreme acum pentru schimbare de guvern
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
concluzia că Mareșalul nu ar vrea să încheie armistițiul, până nu va aviza și pe Hitler. Că Gh. Brătianu a cerut Mareșalului, în același timp, și o schimbare a guvernului, iar Mareșalul a răspuns: «Aceasta o vom face după încheierea armistițiului. Nu e vreme acum pentru schimbare de guvern. O vom face ceva mai târziu» și că, din relatarea acestor fapte, Maniu, Dinu Brătianu și, probabil, și Regele au tras concluzia că Mareșalul Antonescu nu vrea să încheie armistițiul imediat și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
după încheierea armistițiului. Nu e vreme acum pentru schimbare de guvern. O vom face ceva mai târziu» și că, din relatarea acestor fapte, Maniu, Dinu Brătianu și, probabil, și Regele au tras concluzia că Mareșalul Antonescu nu vrea să încheie armistițiul imediat și de aceea a trecut M.S. Regele, personal, împreună cu Sănătescu și ofițerii care-i avea fixați dinainte, la darea comunicatul pentru încetarea luptei și la schimbarea guvernului...”. Ceea ce se desprinde, în mod sigur, din textele de mai sus, care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai sus, care repetăm, trebuie coroborate cu Însemnările din celulă ale Mareșalului, precum și cu alte mărturii. Neputând cuprinde totul, vom proceda selectiv, reținând esențialul, surprinzând mobilul faptelor întâmplate: a) La 22-23 august 1944, Antonescu luase ferm decizia de-a încheia armistițiul cu Națiunile Unite, lucru comunicat și, deci, bine cunoscut complotiștilor. b) I. Antonescu fusese solicitat de fruntașii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, C. Titel Petrescu), cărora li s-a adăugat Lucrețiu Pătrășcanu (P.C.R.), prin I. Mihalache și Gh. I.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cunoscut complotiștilor. b) I. Antonescu fusese solicitat de fruntașii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, C. Titel Petrescu), cărora li s-a adăugat Lucrețiu Pătrășcanu (P.C.R.), prin I. Mihalache și Gh. I. Brătianu, să conducă el operațiunea de semnare a armistițiului. c) Mareșalul fusese ferm convins până atunci că retragerea României din Axă și semnarea armistițiului trebuiau realizate numai după avertizarea lui Hitler. De altfel, în seara de 22 august, revenind de pe frontul din Moldova, el i-a exprimat precis lui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
C. Titel Petrescu), cărora li s-a adăugat Lucrețiu Pătrășcanu (P.C.R.), prin I. Mihalache și Gh. I. Brătianu, să conducă el operațiunea de semnare a armistițiului. c) Mareșalul fusese ferm convins până atunci că retragerea României din Axă și semnarea armistițiului trebuiau realizate numai după avertizarea lui Hitler. De altfel, în seara de 22 august, revenind de pe frontul din Moldova, el i-a exprimat precis lui Karl Clodius, pe care l-a primit la Președinția Consiliului de Miniștri din București, intenția
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu Gh. I. Brătianu, în prezența lui Mihai Antonescu, vice-președintele Consiliului de Miniștri și titularul Externelor și Propagandei, ca istoricul să-i aducă o „scrisoare de garanție” semnată de liderii istorici în sensul că ei erau de acord cu condițiile armistițiului transmise de Aliați (cedarea provinciilor istorice din Est în folosul URSS, despăgubirile de război etc.), din acel moment, așadar, Mareșalul s-a declarat dispus să nu mai aștepte „acordul” lui Hitler. d) De „scrisoarea de garanție”, Antonescu avea nevoie la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
desfășurare de forțe”, precum și intenția de a pleca cu avionul la Ankara, pentru a negocia cu Aliații, mai ales că la 22-23 august 1944 făcuse patru intervenții diplomatice oficiale și urgente prin Ankara, favorabile deschiderii de urgență a tratativelor de armistițiu cu Aliații. f) Regele l-a rugat pe ministrul de Externe să rămână la Palat, urmând să rediscute problema din momentul în care va sosi și Mareșalul, când acesta avea să ajungă în Calea Victoriei. g) Această pauză, de numai 30
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Suveranul, reîntâlnindu-se în răstimp cu colaboratorii săi, în Biroul Regal din Casa Nouă, situat vizavi de Salonul Galben, unde aveau să fie primiți și arestați Antoneștii, a fost sfătuit de complotiști să-l preseze pe Mareșal să semneze imediat armistițiul. Este posibil ca Mihai Antonescu să nu-l fi înștiințat pe Ion Antonescu de acordul verbal adus de Gh. I. Brătianu la Președinție înainte de ora 15,00, deși nu credem. Admițând că l-a înștiințat, Mareșalul mai mult ca sigur
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sigur a apreciat gestul ca insuficient și, de aceea, în cursul ultimei audiențe la Rege, nici nu l-a avut - după cum deducem din Însemnările din celulă - în considerație. Numai așa se explică de ce, venit la Palat pentru a discuta soluția armistițiului, Mareșalul a respins sugestiile și solicitările exprese ale Regelui în direcția unui armistițiu imediat. În plus, Antonescu venise la Rege ca să-l informeze, iar nu să-i raporteze ori să deschidă în comun calea armistițiului! Înainte de orice, Mareșalul nu era
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la Rege, nici nu l-a avut - după cum deducem din Însemnările din celulă - în considerație. Numai așa se explică de ce, venit la Palat pentru a discuta soluția armistițiului, Mareșalul a respins sugestiile și solicitările exprese ale Regelui în direcția unui armistițiu imediat. În plus, Antonescu venise la Rege ca să-l informeze, iar nu să-i raporteze ori să deschidă în comun calea armistițiului! Înainte de orice, Mareșalul nu era omul - nici chiar în acele momente cruciale - care să asculte de recomandările Suveranului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]