13,806 matches
-
și la#-la♮, în care cromatismul este tratat ca sensibilă<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 63 footnote> La nivelul mișcării funcționale de la un element la altul, distanța parcursă între sunetele semitonului cromatic este de 7 cvinte. Tonal, din perspectiva armoniei tradiționale, în măsura a treia ne aflăm pe subdominantă, dar aceasta este dominanta, în modul invers sau în modul minor în concepția lui Cuclin. Așadar, conform interpretărilor funcționale date de Cuclin, un scurt ascensio către subdominanta expansivă, apoi o cădere
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
aceasta este dominanta, în modul invers sau în modul minor în concepția lui Cuclin. Așadar, conform interpretărilor funcționale date de Cuclin, un scurt ascensio către subdominanta expansivă, apoi o cădere pe dominanta (depresivă). Acest tip de mișcare funcțională este caracteristic armoniei lui Cuclin, iar sonoritatea ei devine o stilemă. Grupul tematic secundar, în Do major, are structura descrisă de Cuclin în Tratatul de forme muzicale: prima temă este lirică, cea de-a doua precipitată, a treia concluzionând: „Ideea II, în contrast cu prima
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
concepția lui Cuclin, ceea ce urmează nu este doar o „luptă de recucerire a tonului principal”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 187 footnote>. Mișcarea ascensională este asociată cu creația umană, ca răspuns la gestul creator inițial, și cu aspirația spre armonia originară pierdută, care, odată recâștigată, va spori în frumusețe prin experiența reînălțării după cădere. Repriza aduce și ea surprize tonale: tema principală în La minor este urmată de tema episodică, expusă în tonalitatea sextei napolitane, Si bemol major, puntea conducând
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
e mânuită fără înțelepciune și vai! ce amăgitoare poate fi velocitatea!... Succesul este o culme înșelătoare nici decum un popas statornic. Culmi mereu mai înalte își răsar în cale și abia târziu ajungi să te bucuri cu adevărat de măreața armonie a Muzicii”. De la aceste principii, Cella Delavrancea se întoarce din nou la vechiul ei sfătuitor și prieten: Ion Luca Caragiale. Suita emoționantă de scrisori de la maestră la elevă (Krimhilda Cristescu) din perioada concursurilor intenaționale (Varșovia - Chopin și București - Enescu), pornește
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
o va duce la glorie... Muzica care să fie slujită cu smerenie. Să încerci să te ridici până la sufletul marilor creatori, să asculți de poruncile lor, să le cânți cântecul pentru ca să încânți pe cei ce vor aplauda prin tine, armoniile nepieritoare care ne apropie de Dumnezeu” (27 august 1955). Cele patru scrisori ale profesoarei Cella Delavrancea către discipola sa, se constituie în documente de siflet peste timp, devenind modele de învățământ artistic pentru dascălii contemporani. Autor: George Ștephănescu Compozitor Destinatar
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
nu vor ajunge niciodată la nimic fără crâncenă și continuă muncă. Succesul este o culme înșelătoare, nici decum un popas statornic. Culmi mereu mai înalte îți răsar în cale și abia târziu ajungi să te bucuri cu adevărat de măreața armonie a Muzicii. Am auzit pe un foarte mare pianist răspunzând unei persoane care-și exprima stângaci admirația: „Cum de-ai ajuns, maestre, să cânți atât de minunat?” - „Mult Czerny, Doamnă, și multă răbdare”. Cuvintele acestui mare interpret Beethovenian să devie
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Florian LUNGU Ne bucură să semnalăm reeditarea, sub egida Editurii Muzicale, a unui valoros opus teoretic prin intermediul căruia un muzician de ținută ne introduce, apoi ne călăuzește cu recunoscută competență în mirificul tărâm al armoniilor jazz-ului - suport și stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat sugestiv „ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAȚIA DE JAZZ, POP ȘI ROCK”, volumul reprezintă o lucrare de referință datorată pianistului, compozitorului, aranjorului, profesorului Marius Popp, ca sublimat al unei activități de
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
egida Editurii Muzicale, a unui valoros opus teoretic prin intermediul căruia un muzician de ținută ne introduce, apoi ne călăuzește cu recunoscută competență în mirificul tărâm al armoniilor jazz-ului - suport și stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat sugestiv „ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAȚIA DE JAZZ, POP ȘI ROCK”, volumul reprezintă o lucrare de referință datorată pianistului, compozitorului, aranjorului, profesorului Marius Popp, ca sublimat al unei activități de o viață în practică muzicală neîntreruptă și totodată drept prestigioasă împlinire a vocației
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
jazz s-a impus instrumentistul- improvizator, un liber-cugetător muzical care se deosebește fundamental de instrumentistul-interpret de tip clasic, tributar fidel al partiturii. Binevenite-s definirile, într-un capitol introductiv al lucrării, conferite unor noțiuni de bază precum tonalitatea, gama, acordul, armonia; noțiuni dezvoltate prin clasificări, explicitate în detaliate pagini dedicate funcțiilor, progresiilor, substituțiilor acordurilor, odată în plus exemplificate în anexe. Sporirea complexității acordurilor pornindu-se de la trisonul primordial la care se adaugă în jazz drept al patrulea și al cincilea sunet
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
acordurilor în acompaniamentul armonic al liniilor melodice. O atenție specială este acordată în capitolul IX al lucrării, modurilor din muzică, fie ele clasice grecești, simetrice (cromatice, hexatonale), neoclasice și desigur, modul specific de blues - toate estimate în conexiune nemijlocită cu armonia. În chip firesc este deslușită inclusiv abordarea practică a improvizației prin exerciții corespunzătoare, în acest caz profesorul Marius Popp fructificându-și experiența proprie dobândită în anii în care a coordonat primul curs de improvizație de jazz din țară inițiat cu
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
caz profesorul Marius Popp fructificându-și experiența proprie dobândită în anii în care a coordonat primul curs de improvizație de jazz din țară inițiat cu succes de domnia sa la Școala populară de artă, continuat la Conservator. Spre finele Tratatului de armonie aplicativă este estimată analitic o specie tipică jazz-ului cultivat de muzicienii afro-americani, blues-ul (cu subgenul boogie- woogie derivat din el), al cărui concept apărut cu mai bine de un veac înainte peste ocean a fost preluat și asimilat
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
al cărții profesorul universitar Nicolae Coman, putem vorbi despre un îndreptar cât se poate de util celor care doresc să îmbrățișeze și să cultive în mod concret acest gen muzical sinonim cu „libertatea gândirii, sunetul proaspăt, melodiile nostalgice, ritmul frenetic, armoniile scânteietoare, colaborarea pe viu cu diverși parteneri într-un proces de creație colectivă care rămâne, pentru neinițiați, acoperit de mister, de o aură magică și de norul semnelor de întrebare”.
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
de plumb topit mi se așternea la picioare, luna se ridica enormă de culoarea aramei. Nici un zgomot, totul pare că îți ținea răsuflarea în așteptarea furtunii. Fără să vreau îmi răsunau în ureche preludiuîn si minor de Chopin ale cărui armonii dezolante pare că izvoreau din acest peisagiu unic. La întoarcere la hotel, vestea ca un trăznet ne lovi drept în inimă: murise regele Ferdinand! După o lungă boală fără nădejde și pe care o suportă ca un erou! Eram în preajma
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
mare anvergură și de perfect stil moldovenesc, Alexandru Lăpușneanu de Alex. Zirra. Cred că am mai amintit în trecut despre acest compozitor moldovean ca unul dintre prea puțini ai noștri, care a scris muzică pur românească. Totodată era profesor de armonie și compoziție la Conservatorul din Iași și a format o adevărată pleiadă de tinere talente. Ca interpreți principali în sus numita operă figurează P. Stefănescu Goangă, un mare cântăreț, de un formidabil volum vocal și tot atât de formidabil de voluminos. Întrupa
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
-l ducă în vizuina sa de cleștar, unde-l întâmpina o muzică frumoasă și pură. El a intuit și a aplicat cu maximă acuratețe adevărul despre compozitor ca prădător de imagini sonore, și l-a transpus cu curaj în melodii, armonii și ritmuri. Muzica sa, mereu imprevizibilă, poartă marca unui imens talent, de la bijuteriile pentru pian solo la capodoperele muzicii corale (precum vertiginosul și energicul Dar de nuntă), de la zglobiul Cvartet de coarde și elegiacele cântece pe versuri de Eminescu
Radu Paladi - o evocare by Dan DEDIU () [Corola-journal/Journalistic/84236_a_85561]
-
stilistice cu ansamblu de opțiuni componistice românești, ținând cont de faptul că primii trei au fost formați la conservatorul bucureștean. Vom reveni cu unele considerații după prezentarea lucrărilor din program. Izvoade I de Anton Zeman - reputat muzician, inegalabil profesor de armonie a conservatorului ieșean - este o valorificare intens imaginativă a relației dintre monodia liberă, solistică și suprafețe sonore texturale cu efect global. Raportul/alternanța dintre concretețea melodică și sonoritatea ambiguă a masei sonore creează un joc, o tensiune/așteptare susținută de
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
formației și să readucă muzica rock în centrul atenției publicului. Talisman a cucerit Discul de platină la doar două săptămâni de la lansarea deja clasicei balade rock “Atât de singur”. BOSQUITO - “Puiule de om”. Chitara caldă, sonorități curate, versuri sensibile și armonii și tonalități vocale melodioase, toate acestea se împletesc în ritmuri ce trec de la balada rock la.. cântec de leagăn. Intrebat despre mesajul piesei, Radu Almășan a răspuns: “Mesajul este și pierderea inocenței și reîntoarcerea la ea”. Formația Bosquito are în
Forma?iile noastre by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84253_a_85578]
-
Filarmonicii de Stat din Sibiu (violonistul Gabriel Croitoru și vioara Guarnieri de la 1730 supranumită “Catedrala”, care a aparținut lui George Enescu au fost acompaniați de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu condusă de dirijorul sibian Gabriel Bebeșelea), recitalurile grupului vocal “Acapella” (“Armoniile îngerilor”), Ansamblului “Renaissance” (Serbia) sau ale corului bărbătesc al Facultății de Teologie “Andrei Șaguna” din Sibiu, concertele de orgă, gospel și muzică veche, spectacolele susținute de Ansamblul Folcloric “Cindrelul - Junii Sibiului”, musicalurile și spectacolele poetico-muzicale s-au bucurat de un
Spectacolul străzii by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84256_a_85581]
-
Despina Doamna”), între anii 1933-1937, Emilia Comișel își continuă pregătirea de specialitate la Academia Regală de Muzică și Artă dramatică din București, beneficiind de îndrumarea marilor maeștri ai muzicii românești din acea vreme: Ioan D. Chirescu (teorie, solfegiu); Alfonso Castaldi (armonie); Alfred Alessandrescu (contrapunct); George Breazul (enciclopedia muzicii); Constantin Brăiloiu (folclor, istoria muzicii); Dimitrie Cuclin (estetică și forme muzicale); Ștefan Popescu (dirijat cor); Paul Jelescu (pian). Profund legată de viața satului românesc, la recomandarea tatălui său și, cu deosebire, a maestrului
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
neagră și elegantă a mezzosopranei Andra Bivol care a deschis recitalul. În interpretarea acesteia am ascultat cele 4 cântece din Cabaret Songs, primul din acestea fiind și cel care a dat numele evenimentului. Am pășit în lumea tânărului Britten printre armonii de blues, alături de o prezență feminină ce ne-a încântat atât auzul cât și văzul. Aceasta a fost pe rând delicată, jucăușă, tristă, dar și veselă, trecând de la momente de sublim lirism, la momente de virtuozitate vocală, ajutată fiind în
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
ascultat vocea cristalină a sopranei Andreea Elena Blidariu, Velerim și Veler, Doamne de Vasile Popovici și nelipsitul Domn, Domn să-nălțăm de Gheorghe Cucu. Mesajul încărcat de emoție, veselie, recunoștință și tihnă pe care cântecele de Crăciun le poartă în armonii frumos ornamentate au fost scăldate și în limbi străine, prin câteva colinde alese din muzica altor popoare. Talentații coriști, în frunte cu cei doi dirijori, au interpretat cu bucurie Jinglle Bells și Susa Nina, o lucrare compusă de Franz Gruber
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
în Olanda), la care semna muzica, orchestrația, scenariul și regia! Claudia Nacu s-a născut în 1962 la Hunedoara și a început studiul pianului la 4 ani. În 1980 termină liceul “G. Enescu”, răstimp în care ia lecții particulare de armonie și contrapunct cu Maya Badian, Corneliu Cezar, Dan Buciu. La 10 ani semna, muzică și scenariu, musical-ul “Frumoasa din pădurea adormită”, care s-a jucat cu succes în sala liceului. Compune muzică corală, lieduri pentru mezzosoprană și pian, suite
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
de conexiuni ca raportul între metru și ritm, timpul ca pulsație care nu se manifestă liniar, ca un tren pe șine ci ca un râu vălurind, raportul dintre sunet și zgomot, dintre tonal și modal, dintre consonanță și disonanță, dintre armonie și dizarmonie. Pornind de la intervalul de cvintă drept primul armonic nou în seria armonicelor naturale ale unui sunet fundamental, se află o depănare de douăsprezece cvinte în șapte octave, ajungându-se astfel la cadranul tonal construit prin utilizarea a șapte
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
douăsprezece cvinte în șapte octave, ajungându-se astfel la cadranul tonal construit prin utilizarea a șapte alterații suitoare și șapte coborâtoare, diezi și bemoli. Detaliind analogia cu jocul de șah, regele este identificat cu tonica, regina cu melodia, turnurile cu armonia. Se fac referiri la modurile clasice grecești, de șapte sunete, la cele de cinci sunete și alte întruchipări modale, toate fiind alter ego-uri ale tonalităților. Alte două elemente constitutive ale discursului muzical sunt definite în chip reprezentativ: armonia ca summum
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
fost înduioșați de scenă -, în acompaniamentul muzicii lui Bach pe care Klaatu o decretează frumoasă. Iată un alt motiv pentru care nu trebuie să șteargă rasa lui homo sapiens de pe suprafața Pământului, arta și știința regăsindu-se într-o deplină armonie, într-un fel de Pax Americana livrată la domiciliu în halat și-n papuci. Argumentul final, dincolo de altruismul constant al lui Helen Benson, este copilul soțului ei dintr-o primă căsătorie, inginer militar mort la datorie, copil care ilustrează șansa
Încă o șansă! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7766_a_9091]