1,313 matches
-
până la fierbere. Observați cu multă atenție toate fazele prin care trece sulful în timpul încălzirii. Înainte de a ajunge la fierbere, turnați lichidul, în șuvițe subțiri, într-un cristalizor cu apă. Ce observați ? 5. Arderea sulfului Încălziți sulful într-o lingură de ars a cărei vergea traverseauă un capac de carton. Ce culoare are flacăra? Ce puteți spune despre produsul obținut? Introduceți lingura cu sulful aprins într-un cilindru în care se găsește apă cu metilorange, agitați cilindrul pentru favorizarea dizolvării gazului rezultat
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
Prin transfer de metode A, B etc. valorizăm la nivelul miturilor un sistem dinamic de simboluri, arhetipuri și scheme, întrucât se utilizează firul unei expuneri în care simbolurile se transformă în schemă, iar arhetipurile în idei. ANEXĂ „E temnița în ars, nedemn pământ, 10 De ziuă, fânul razelor înșală; 11 Dar capetele noastre, dacă sunt, 10 Ovaluri stau, de var, ca o greșală. 11 Atâtea clăile de fire stingi! 10 Găsi-vor gest închis, să le rezume, 11 Să nege, dreaptă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sale, scrisă în tetrametru trohaic, percepe cu acuitate de artist avizat spectacolul unei civilizații somptuoase, producție gigantică a lumii egiptene: „Sfincși pe socluri de-albastru așezați pe două rânduri De la scara care duce pe platforma de pofir Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir.” Prin travaliul artistic însuflețește materia: statuia semnifică mai mult decât trupul viu. Poetul își însoțește versurile cu note și comentarii, citând nume de egiptologi. „De
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
formă rectangulară, rotunjite la colțuri, aveau o structură din lemn pe care se sprijinea acoperișul (în unele cazuri acesta era susținut și de un stâlp central), iar intrarea era în pantă. Vetrele simple, cuptoarele din piatră și lut, cuptoarele pentru ars ceramică, gropile de provizii, inventarul din necropole și morminte izolate atestă un trai modest, așezat, fără stridente deosebiri de avere, într-o societate care avea ca scop supraviețuirea, însă capabilă de devenire în momentul unui culoar istoric favorabil, culoar care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
2009. La această conferință au fost susținute mai mult de cincizeci de comunicări științifice printre care s-a numărat și cea a dr. Anais Marin din Finlanda 689. Finlanda s-a numărat printre țările care au participat la Întâlniri culturale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, organizate la Reghin în perioada 7-10 octombrie 2010. Finlanda a avut lucrări expuse la expoziția internațională de grafică Fantasticul - Realismul magic, organizată în sala festivă a Primăriei din Reghin 690. În numărul din aprilie 2011
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
invizibile. Europa în epoca eșecului capitalului, în "IDEA. Artă+societate", nr. 36-37, 2011, p. 29. *** Info cinema, în "Observator cultural", nr. 49, ianuarie 2001, p. 21. *** Info cinema, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, p. 22. *** Întâlniri cultrale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, în "Familia", an XLVI (146), nr. 10 (539), octombrie 2010, p. 127. *** Jakobovits Márta, în "Familia", an XLVI (146), nr. 3 (532), 20 martie 2010, p. 132. Jurcan, Alexandru, Strigătul lucrurilor care vor muri, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
XLVI (146), nr. 3 (532), 20 martie 2010, p. 132. 689 Ioan Godea, Conferința Internațioanlă "Muzeul mileniului trei: știință, cultură și educație prin patrimoniu", în "Familia", an XLVI (146), nr. 4 (533), aprilie 2010, p. 137. 690 Întâlniri culturale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, în "Familia", an XLVI (146), nr. 10 (539), octombrie 2010, p. 127. 691 Elena Guro, Poeme, în "Familia", an XLVII (147), nr. 4 (545), aprilie 2011, p. 87. 692 Mircea Morariu, Adevărata revenire, în "Familia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finale: literar literal; * adăugarea unei vocale inițiale: prinde aprinde; * adăugarea unei vocale mediane: crunt cărunt; * adăugarea unei vocale finale: ar are/ Aro; * adăugarea unei consoane inițiale: astronomie gastronomie; * adăugarea unei consoane mediane: ruină rutină; * adăugarea unei consoane finale: ar arc/ ars; * dublarea unei vocale: muze muzee; * repetarea unei vocale: cant canat; * interschimbarea unor sunete: perfect prefect. (e) Polisemia caracterizează unitățile lexicale care, contextual, actualizează sensuri diferite 77; unitățile lexicale multifațetate la nivelul conținutului (unei singure forme îi corespund mai multe sensuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fel: rom. arșiță "căldură mare și dogoritoare, caniculă" < lat. [calor] *arsicia (DEX) "idem" (lat. *arsicius,-a,-um "care arde, arzător" ar fi un derivat de la verbul ardeo,-ere,-si,-sum, cf. it. arsiccio "arsură, loc ars", considerat derivat de la adj. arso "ars"; v. DA, s.v. arșiță); rom. ie "bluză țărănească din pânză de in" < lat. [vestis] linea (DEX; vestis "bluză, vestă", linea "din pânză de in"); rom. văr, vară "grad de rudenie între copiii sau descendenții fraților sau surorilor" < lat. [consobrinus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un câștig cert al volumului, sunt destui autori care încearcă cinstit construirea unei rame simple pentru măcar o minimă contrariere erotică. Chiva e mult prea previzibil în jocul de putere fizică din actul sexual Ștefan Agopian compune atent o mică ars poetica, din care extragem un învățământ amuzant și prețios: cariera de scriitor are multe de-a face cu situația voyeurului și prea puține de-a face cu acea condiție multrâvnită de mascul plin de inițiativă sexuală. După un început delicios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
control al ministrului economiei, până și departamentul anticrimă organizată. Se spune că aerajul e depășit și manometrele sunt din anii ’60. Directorul declară aluziv: „Noi respectăm normele de protecție a muncii în măsura posibilităților, atunci când avem bani.“ Minerii sar ca arși o dată în plus, directorul tocmai și-a tras o primă anuală de 300 de milioane, acolo unde ei câștigă abia șase pe lună. O sută de oameni își depun pe loc cererea de disponibilizare, nu vor mai intra în pământ
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
lege, ca muștarul, întreg filmul, chiar dacă am priceput că e vorba de o convenție - vezi și genericul foarte reușit și explicit al filmului -, convenție în numele căreia, de exemplu, actorii ar juca intenționat teatral, și chiar dacă am înțeles drama celor care ies arși din lupta dintre artă, bani și timp, în încercarea eroică de a construi lucruri atât de fragile. Cred că dacă Nae Caranfil ar fi reușit să obțină banii ca să facă filmul la vremea lui, ar fi fost cu totul alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
de pesmet din biscuiți, trei linguri de vișinată, trei linguri de zahăr, trei linguri de gem de caise. Amestecăm toate și facem o pastă cu care umplem merele. Într-un vas inox sau emailat punem trei linguri de zahăr la ars și căptușim vasul cu zahărul topit. Așezăm merele în vas, turnăm 100 ml de vin alb și dăm vasul la cuptor. Pe fiecare măr punem un cub de unt și puțin zahăr. NUGAT CU SOS DE ZMEURĂ 200 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cele 2 foi. Se împachetează bine și se dă la rece. NUGA (4) 4 gălbenușuri și un ou întreg se bat cu 200 g zahăr și 150 g unt. Separat, într-un vas se pun 200 g de zahăr la ars. Rețeta este pentru 2 foi. După ce s-a caramelizat, se adaugă crema din ouă și se lasă la foc până se topește zahărul, apoi dăm vasul deoparte și punem 300 g nucă prăjită și tocată cu cuțitul. Amestecăm bine și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
când își schimbă culoarea, adăugăm câte puțină zeamă și coajă de lămâie. Se freacă până devine o pastă catifelată. Se pune la borcane și se leagă cu celofan. ȘERBET DE ZAHAR ARS Într-o cratiță punem 300 g zahăr la ars, după care se stinge cu 2 pahare de apă. După ce s- a topit acest sirop, se pune peste el 1 kg zahăr, apoi se topește la foc moale, după care se dă la foc iute și se adaugă o lingură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
îl anunța ca „Spital de urgențe”; actele oficiale ale Ministerului de resort îl denumesc „Spitalul de Urgență” numire ce va rămâne ca atare până la încetarea activității lui cu acest profil (1960) și transformarea în Spitalul de traumatologie, chirurgie plastică și arși. În cursul lunii septembrie 1933, Ministrul a instituit o comisie din care făceau parte reprezentanții unor instituții cu salariați numeroși în speranța că, beneficiind de serviciile spitalului, vor contribui substanțial la întreținerea așezământului. Măsura a dat doar rezultate parțiale căci
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de paturi se afectează pentru chirurgia mâinii, deci nu se suplimentează ci se „scoate” practic din structura spitalului și i se dă acestuia un început de nou profil, de chirurgia mâinii. b) aceste paturi, împreună cu cele 30 de paturi pentru arși, vor servi pentru dezvoltarea chirurgiei plastice. Se constituie practic, în acest spital, pe numărul existent de paturi, o nouă secție - de Chirurgie Plastică, așa cum este menționat în nota de la ordin, a Direcției Plan, Muncă și Salarii. c) se acordă indemnizație
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spitalului are competența „să afecteze cadrele necesare pentru această Secție de chirurgie plastică și să emită deciziile în consecință”. Prin ordin al ministrului și la aceasta dată, se poate afirma că se înființează Clinica și Secția de Chirurgie Plastică și Arși (50 de paturi) în Spitalul de Urgență, luând din dotarea cu paturi a acestuia cât și din tehnica sanitară de care dispunea spitalul. Ne bazăm afirmația și pe mărturia cuprinsă în lucrarea „Arsurile, clinică, fiziopatologie, tratament” - Agrippa Ionescu, Valentin Rădulescu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pentru Capitală - rămânea de rezolvat o a doua problemă de urgență - a internării și tratării corespunzătoare a bolnavilor cu arsuri. Aceasta a fost credem noi politica ministerului - de a transforma - Spitalul de Urgență (fost al Salvării) în Spitalul Clinic pentru Arși. Motivele erau mai multe: înmulțirea cazurilor de bolnavi arși și imposibilitatea de asistență spitalicească de profil, în unitățile sanitare existente. Ministerul și țara nu puteau atunci - construi rapid - un spital cu profil pentru bolnavii cu arsuri - dar problema trebuia rezolvată
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
boli interne care asigura consultațiile de medicină internă pentru bolnavii internați în urgențe chirurgicale și arsuri. Am intrat deci într -un colectiv de oameni elevați profesional. Analizele se lucrau și pentru Spitalul de Urgență și pentru Clinica de Traumatologie și arși. Agripa Ionescu îmi cerea mereu să mă concentrez și să rezolv cu prioritate examenele de laborator ce-l interesau pe el, mai ales că aveam încă de la început și teme de cercetare în domeniul patologiei arsurilor (în fiecare an 1-2
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Mare și în prezența unui ministru adjunct și a unui delegat al Municipiului București ni s-a comunicat că întreg spitalul va avea de acum profil de urgență dar în direcțiile de care se ocupa dr. Agripa Ionescu: chirurgia mâinii, arși, etc și în funcția de director al acestui spital cu profilul amintit se numește dr. Vasiliu Aurel. De altfel, precizez că dr. Vasiliu lucrase aici, mai înainte, ca medic primar chirurg la Spitalul de Urgență, dar se specializase între timp
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
desigur înrolarea într-o specialitate - pentru unii relativ nouă. Mulți dintre medicii respectivi nu erau cu norma plină la noi, lucrau numai în sistem de gardă. Ei nu preferau să se angajeze în chirurgia de urgență a mâinii sau a arșilor. Au preferat - unii din ei să se integreze la Spitalul din Floreasca: dr. Carp, dr. Petre Bors, Paul Blidaru, dr. Manescu, Octav Constantinescu, Ștefan Constantinescu, dr. Gilorteanu. Dintre cei care au plecat îmi mai amintesc de dr. Ileana Aluneanu, de la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chirurgia arsurilor s-a dezvoltat târziu, comparativ cu metodele tratamentului local (tratament conservator). Pe plan european, primul spital profilat în tratamentul arsurilor este menționat a fi fost înființat în Anglia, în secolul al XIX-lea, iar primul centru modern de arși a apărut, la mijlocul secolului trecut, tot în Anglia (Birmingham Accident Hospital). În România, printre alții, I. Jianu, Petre Topa și D. Caramzulescu au acordat atenție - în primele decenii după Primul Război Mondial fiziopatologiei arsurilor. Ei au fundamentat concepția după care
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Prof. I. Țurai „Urgențele medico-chirurgicale” (1951). Ministerul Sănătății a organizat o consfătuire asupra fiziopatologiei și tratamentului șocului (1955) în care dr. T. Teodoriu prezintă un raport documentat asupra fiziopatologiei și tratamentului șocului postcombustional, cu problemele esențiale ale patogenezei și terapiei arsului în primele 72 ore de evoluție. În 1953, Chiricuță și colaboratorii au publicat lucrarea „Arsurile” apreciată de specialiști în domeniu a fi prima lucrare românească de proporții consacrată acestei afecțiuni. De asemenea, pentru prima dată, aspectele chirurgicale ale tratamentului local
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
al Spitalului de Urgență (era vorba de Spitalul de Urgență al Salvării, care acum funcționa temporar în Str. Arhitect Mincu nr. 7, n.n.), un număr de 20 paturi se repartizează pentru chirurgia mâinii. Aceste paturi împreună cu cele 30 paturi pentru arși vor servi pentru dezvoltarea chirurgiei plastice. 2. Dr. Ionescu Agrippa - lector I.P.S.M.F., primește indemnizație clinică de la această unitate și are ca sarcină organizarea chirurgiei mâinii și chirurgiei plastice. Acesta este actul juridic care marchează începutul noii organizări a asistenței de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]