924 matches
-
am gândit eu însămi la un procedeu simplu de a ieși din timp, fără să le aduc celor rămași vreo imagine însângerată a marii „ieșiri”. Mai ales în vremea când trăiam în România mă gândeam des la moarte, ca un ascet, la modurile de a-mi scurta șederea în timp. Era un fel de meditare la „a fi și a nu fi” - și deodată „a fi și a nu fi” simultan. August Călătoria la Kristianstad, în sudul Suediei, la o seară
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ține departe flagelurile și pedepsele. El este un magnet de haruri pentru toți... pentru că transformă fiecare clipă a vieții sale în rugăciune. Dar, în viața de fiecare zi, nu trebuie să cerem suferința cu prezumție». Nu era un masochist, nici un ascet în căutarea spontană a durerii ori un iubitor al macerărilor trupului: Sănătatea este darul lui Dumnezeu și trebuie să o păzim». Nu voia ca religioșii săi să facă mari penitențe, nici mortificări dăunătoare pentru sănătate: «Viața comunitară, trăită cu veselie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
însăși semnificativă și nu se întemeiază pe regula ascezei și a macerației ci pe o regresiune spre viața instinctuală. Un bătrân călugăr, Euthanasius, care își caută moartea într-un torent, simbolizează euthanasia propusă de acel Schopenhauer care totuși era un ascet cvasi-bizantin, propagator al castrării. În articolele de gazetă, Eminescu a aplicat cu statornicie acest rousseauianism schopenhauerizat ce s-ar putea reduce la următoarele propoziții: între suprema conștiință metafizică și beatitudinea topirii în Neant, există o cale mijlocie de împuținare a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
râsul blând din Floricelele Sfântului Francisc, în care călugării fac, din inocență, isprăvi grotești. Scena în care Ghervasie, năpădit de jivinele înfometate (obligate de el să postească), le citește din predicile sfântului Doroftei e de un umor franciscan. În legendele asceților diavolul combate mai vârtos pe cei îndîrjiți pe calea binelui. Aci Necuratul se întrupează în alimente nevinovate, pește de baltă, știucă, biban, plătică. Dar totdeodată izbânda ascetului e cu atât mai mare și mai parfumată de sfințenie cu cât ispita
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
le citește din predicile sfântului Doroftei e de un umor franciscan. În legendele asceților diavolul combate mai vârtos pe cei îndîrjiți pe calea binelui. Aci Necuratul se întrupează în alimente nevinovate, pește de baltă, știucă, biban, plătică. Dar totdeodată izbânda ascetului e cu atât mai mare și mai parfumată de sfințenie cu cât ispita a fost mai grozavă. De aceea Ghervasie, în tradiția patrologică, provoacă fățiș duhul răului, punîndu-și înainte mâncări ispititoare, pentru a sili pe "ticălosul de pântec să treacă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar se arată a fi nemulțumit. Stăpânește tehnicile Yoga, dar toate acestea i se par a fi imperfecte. își alege apoi un loc unde timp de șase ani se dedică celor mai aspre mortificări. Atinge prin penitențe condiția de Săkyamuni („ascet Săkya”). Înțelege atunci inutilitatea ascezei totale și se decide să-și întrerupă postul. Cunoscuse tot ce-i putea oferi viața. înzdrăvenit în urma acceptării unei ofrande (dar și părăsit de cei cinci discipoli), Buddha se retrAge în pădure sub un arbore
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
opinie corectă, adevărată; 2) gândire corectă; 3) vorbire corectă; 4) activitate corectă; 5) mijloace de existență corecte; 6) efort corect; 7) atenție corectă; 8) concentrare corectă. XI.3. Doctrina budistă „ Meditând la primele două adevăruri nobile - suferința și originea suferinței -, ascetul descoperă impermanența, deci nonsubstanțialitatea (păli: anattă) lucrurilor, și totodată nonsubstanțialitatea propriei sale ființe.” conform învățăturii lui Buddha, tot ceea ce ființează în lume se clasifică în cinci categorii/ansambluri/agregate: a) ansamblul aparențelor sau al sensibilului (lucrurile materiale, organele simțurilor și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și beatitudinea sa. în final, el obține puritatea absolută și gândirea trează. Golită de conținut, gân direa se concentrează asupra infinității spațiului, conștiinței și asupra nihilității a ceea ce a existat. În final se obține oprirea oricărei percepții de idei. Fiziologic, ascetul intră în stare cataleptică, atingând Nirvana cu trupul. XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului indiferent de numărul credincioșilor anunțat periodic de statistici, budismul continuă să fie „a patra religie ca mărime din lume”. Pe primele trei locuri, în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
poată trece apa (Părśva a trăit cu 250 de ani înaintea lui Jina). (în creștinism, pontifex înseamnă „constructorul de poduri”.) La 30 de ani, după moartea părinților, Jina va lua drumul pustiei. XII.2. Stilul de viață din comunitățile jainiste Ascetul jainist își asumă cele cinci Mari legăminte (mahăvrata): „Să nu ucidă, să nu mintă, să nu fure, să nu aibă raporturi sexuale și să nu strângă averi trecătoare”. Asemenea lui Buddha, Mahăvīra obține iluminarea „sub un arbore săl, într-o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Hare subliniază următoarele: Toate dovezile care există duc înspre concluzia că nu a fost [victima unei manii suicidare]. Era foarte prevăzător, ager și practic și muncea din greu, cu toată visarea lui imaginativă a unui trecut inexistent; [...] a fost un ascet care studia și scria poezie pînă tîrziu în noapte, care mînca la fel de puțin cît dormea, și care își pregătea cina dintr-o "tartă și un pahar cu apă". (Hare 1911: XXVI-XXVII) Alvarez (1972) este însă de părere că Chatterton s-
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ale realizării unei stări transcendente, summum bonum al vieții, toate sistemele erau de acord”. Viața religioasă și filosofică se manifesta într o manieră foarte diversă. Alături de credincioșii și misticii care respectau tradiția brahmanică, existau nenumărate grupuri de śramana (păli: samana), asceți rătăcitori (parivrăjaka), precum yoghinii, magicienii și dialecticienii și chiar materialiști și nihiliști, precursori ai doctrinelor filosofice Cărvăka și Lokăyata. Anumite tipuri de asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din timpurile vedice și postvedice. În legătură cu majoritatea dintre ei se cunosc foarte puține
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
foarte diversă. Alături de credincioșii și misticii care respectau tradiția brahmanică, existau nenumărate grupuri de śramana (păli: samana), asceți rătăcitori (parivrăjaka), precum yoghinii, magicienii și dialecticienii și chiar materialiști și nihiliști, precursori ai doctrinelor filosofice Cărvăka și Lokăyata. Anumite tipuri de asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din timpurile vedice și postvedice. În legătură cu majoritatea dintre ei se cunosc foarte puține lucruri. Se poate presupune că śramanas părăsiseră lumea dezgustați atât de zădărnicia vieții umane, cât și de rigorile ritualismului brahmanic. Astfel de asceți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din timpurile vedice și postvedice. În legătură cu majoritatea dintre ei se cunosc foarte puține lucruri. Se poate presupune că śramanas părăsiseră lumea dezgustați atât de zădărnicia vieții umane, cât și de rigorile ritualismului brahmanic. Astfel de asceți încercau să înțeleagă și să stăpânească mecanismul transmigrărilor (samsăra) și misterioasa lui cauză, karma. Ei foloseau mijloace multiple și variate, de la asceza extremă, extazul yoghin sau analiza empirică a materiei, până la metafizica cea mai obscură, practicile orgiastice, nihilismul extravagant sau
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
propriilor plăceri, ci asupra unei mărețe aventuri care le-a creat renume uneori, aducându-le totodată piedici, dar și realizări. Idealul unui tânăr, mai ales dacă nu avea acces la succesiunea tronului, - ideal romantic - era acela de a fi un ascet rătăcitor, iar din acest punct de vedere Buddha n-a fost decât unul dintre numeroșii tineri care și au părăsit căminul atrași de dificultățile unei asemenea vieți. Mai mult decât atât, tradiția indiană încuraja abandonarea vieții convenționale la o anumită
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
considera leagănul unei noi culturi, prototipul unui proces de schimbare radicală. Nu trebuie să pierdem din vedere nici faptul că Magadha era regatul cel mai puternic din zonă. Urmează o lungă și zbuciumată perioadă de chinuri și încercări. Siddhărtha devine ascet itinerant sub numele de Gautama, numele familiei sale din clanul Śăkya. Așa cum cerea obiceiul, el trece succesiv pe la școlile diferiților maeștri, pune în practică și depășește diferitele lor învățături, care reflectă ele însele indirect starea de clocot intelectual și spiritual
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
totală a unui mod de viață sau a altuia. Relativa naturalețe și tonul distant, autoritar, al învățăturii sale ascund intensitatea acestei strădanii de a-și afla propriul său glas între atâtea alte glasuri. În peregrinările sale, Gautama a cunoscut numeroși asceți rătăcitori, pribegi fără adăpost (păli: parribbajakas), stăruitori întru spirit (păli: samanas), oameni care au renunțat la lume și la toate bunurile ei. Aceștia erau poate singurii cosmopoliți adevărați din India, cetățeni ai întregii lumi, nu doar ai unui singur loc.
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Ărăda Kălăma nu duce la diapariția patimii, la stingerea dorinței, la pace, la eliberarea de suferință pe termen lung. Nemaiavând ce să învețe de la acest faimos maestru, Gautama se îndreaptă spre Răjagṛha, capitala regatului Magadha. Regele Bimbisăra, fermecat de tânărul ascet, îi oferă jumătate din regat, dar Gautama refuză această ispită și ajunge discipolul unui alt maestru, Udraka Rămaputra (păli: Uddaka Rămaputta), care expunea fundamentele și scopurile Yogăi. În scurt timp, Gautama l-a convins pe noul său maestru de realizările
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
inutilitatea ascezei ca mijloc de eliberare și s-a hotărât să-și întrerupă postul. Revenindu-și, și a dat seama că a pierdut timpul, neavând nici o revelație pe parcursul excesivelor austerități. La sfârșitul acestora, el a ajuns la concluzia că „nici un ascet și nici un brahman, oricîte experiențe dureroase, sfâșietoare sau răscolitoare ar fi încercat în trecut, prezent sau viitor, nu le va depăși pe ale sale” (Majjhima-Nikăya, I, 246). Gautama a renunțat la asceză, s-a îmbăiat și a început să se
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din ceea ce constituie infinita varietate a experiențelor umane nu-i mai era de acum înainte necunoscut - de la beatitudinile și dezamăgirile culturii, ale dragostei și puterii, până la sărăcia unui credincios rătăcitor, la contemplările și transele yoghinului, trecând prin singurătatea și mortificările ascetului. 3. Trezirea și activitatea misionară Gautama a ajuns la concluzia că, prin istovitoarele cazne l-a care s-a supus, n-a depășit nici cu un deget starea obișnuită a omului către o culme a cunoașterii și a viziunii pe potriva
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
trăiește starea de Nirvăṇa, dar fără a-i îndruma și pe alții și fără a profesa nici o învățătură. După iluminare, Buddha se îndreaptă spre Benares. El decide ca primii care ar trebui să-i cunoască învățătura să fie cei cinci asceți împreună cu care practicase asceza în junglele Uruvelă și care îl abandonaseră, nemulțumiți că renunțase la automortificare. Îi găsește în Parcul Cerbilor din Isipatana, pe locul actualului Sarnath, în apropiere de Benares. Lor le expune prima sa cuvântare, celebra predică de la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
păli: Aññăta Kondañña), i-a acceptat învățătura de la început, dar pe parcursul zilei și ceilalți patru: Aśvajit (păli: Assajit), Mahănăman (păli: Mahănăma), Bhadrika (păli: Bhaddiya) și Văspa (păli: Vappa) s-au lăsat convinși de superioritatea doctrinei sale. Prin convertirea celor cinci asceți a avut loc întemeierea comunității buddhiste, samgha (păli: sangha). Extrăgându-și filosofia din propria experiență, Buddha a predicat timp de 45 de ani, învățătura lui atingând mai toate problemele privitoare la felul în care omul trebuie să și trăiască viața
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Confucius și Iisus, Buddha și-a predicat învățătura oral, nescriind nimic. A folosit dialectul magădhī, limba comună a populațiilor din zonele în care a activat, și nu sanscrita, pe care o foloseau doar brahmanii și învățații. După convertirea celor cinci asceți, Buddha a petrecut un timp în Varanasi, capitala puternicului regat Kăśī, la nord-est de Magadha, în India centrală. Acest oraș comercial, situat într-un punct strategic pentru transporturile terestre și fluviale, întreținea relații foarte active cu celelalte State. Ca și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
comercial, situat într-un punct strategic pentru transporturile terestre și fluviale, întreținea relații foarte active cu celelalte State. Ca și în Răjagaha, aici se afirma o nouă clasă de negustori foarte bogați. Se spune că următorul convertit, după cei cinci asceți, a fost unul dintre acești negustori pe nume Yasa. Acesta era fiul unui comerciant înstărit din Varanasi. Într-o dimineață, Yasa s-a umplut de dezgust, văzând curtezanele cu care petrecuse cum zac în jurul lui cufundate în somnul greu al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
toată puritatea sa, practica vieții religioase. Există ființe care sunt din fire orbite de patimă: acestea se vor converti la Lege”. Buddha însuși se îndreaptă spre Uruvilvă (păli: Uruvelă). Predica sa aici cunoaște un succes considerabil, iar doctrina atrage rapid asceți, căutători ai salvării și în general pe toți cei care nu erau satisfăcuți de filosofia și religia tradițională. Se bucură de protecția unor persoane de vază precum: regele Bimbisăra al Magadhei, Pasedani, domnitorul din Kośala, Iivaka, medicul lui Bimbisăra și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ca primul care-l urmează în toate pe rege, îl ajută să pună-n mișcare Roata Legii”<footnote id=”116”>Mahavagga, I, 23 în H. Nakamura, op. cit., p. 200./footnote>. Tot la Răjagrha a fost convertit și Mahăkăśyapa, un mare ascet, neobosit căutător al adevărului, care va avea și el un rol esențial în istoria buddhismului. De pildă, va prezida primul conciliu, ținut imediat după moartea magistrului. La câtva timp după aceasta, cel Preafericit cedează rugăminților tatălui său și, cu un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]