1,401 matches
-
Capitalismul este identificat cu „fiara”1, iar agenda feministă deconstruiește convențiile și invențiile tradiției iudeo-creștine, bazată pe cărți dubioase. De la Vechiul Testament până la autorii postbizantini (e.g. Filocalia), doctoranzii suspiciunii vor citi certe urme de „sadism” ori „masochism”2. Despărțită de orice asceză, spiritualitatea se transformă într-o psihologie a confortului lăuntric. Relaxarea dogmatică este urmată de sincretismul liturgic și etica indignării sindicaliste. Bogatul pios este contestat de săracul invidios. Solidaritatea și binele comun ies, neobservate, din orice discuție. Dialogul academic al teologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Polanyi (1891-1976) 113 Conștiința focală versus conștiința subsidiară 114 Cunoașterea tacită 117 Rațiunea crucificată și „arhivele tradiției” 121 Denunțul plictisului 126 Cheia alegoriei 128 IV. Nașterea sinelui și dilemele corporalității 131 Subiectul descărnat 131 Ambiguitatea erosului păgân 133 Noutatea creștinismului: asceză și teologie 139 Revelația Sinelui 144 Concluzii 151 V. „Născut, iar nu făcut”. Patosul Vieții la Michel Henry 153 Biografice 153 Darurile marginalității 155 Revelațiile imanenței 157 Apariție și aparență 159 Revelația ca autoafectare 164 Fenomenologia filialității 167 Miopia lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Finalitatea operațională a muncii este profitul, dar obținerea lui este plănuită nu pentru a fi cheltuit și risipit, ci pentru a fi economisit, pentru a produce o "acumulare de capital". Pentru aceasta, cei care muncesc intră într-un fel de "asceză", de reținere, cumpănire și discreție, valori opuse risipei și ostentației. Noile valori sociale (inspirate de cele religioase și care au devenit laice) sunt date de simțul economic al abstinenței și efortului, care va sta la baza societăților industriale și va
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
operațională a muncii este profitul, dar obținerea lui este plănuită nu pentru a fi cheltuit și risipit, ci, dimpotrivă, pentru a fi economisit, pentru a produce o "acumulare de capital". Pentru aceasta, cei care muncesc intră într-un fel de "asceză", de reținere, cumpănire și discreție, valori opuse risipei și ostentației. Noile valori sociale (inspirate de cele religioase și care au devenit laice) sunt simțul economic al abstinenței și efortului, care vor sta la baza societăților industriale și vor contribui la
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Hristos. Multe dintre ele explică Sfânta Scriptură, sursă inepuizabilă de învățături morale și pretext de îndemnuri la sfințenie. Marele Patriarh constantinopolitan cunoștea și folosea Scriptura în chip admirabil. Biografii spun că în timpul celor șase ani petrecuți în retragere, rugăciune și asceză, a studiat-o cu ardoare, sfârșind prin a o cunoaște în amănunt. El însuși atrage atenția că necunoașterea Scripturilor este cauza tuturor relelor<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 9, 1 la Coloseni, în P. G., LXII, 361. footnote>, iar cu
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
care o aduce Împărăția lui Mesia: <Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor> (Matei 3,2)”, povestește parohul Bisericii Pantelimon. “Ioan continuă să fie pentru creștini, în sens duhovnicesc, model de frământare, de pocăință, de curățire de patimi prin asceză și prin rugăciune, inițiator al vieții monastice și a celei pustnicești, el rămânând întotdeauna cela care găsește calea ce duce la Hristos”. Pilde și povestiri Corabia fără busolă Un om fără religie, acela nu-i om, căci pentru formarea unui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
care exprimă de fapt, concis, punerea între paranteze a intenționalității ca sursă a scriiturii. Sarcina filozofiei este aceea a „prezentării“ ideilor, ceea ce revine, de fapt, la medierea unei „auto-prezentări“ a acestora. Natura lingvistică a ideii generează discursul prin impunerea unei „asceze“ (Askeze): conceptul nu are dreptul să se avânte înaintea faptului ca atare, impunând perspective totalizante. Mai degrabă, gestul repetitiv prin care gândirea se întoarce asupra fragmentului și se cufundă în „pozitivitatea“ acestuia are ca scop recontextualizarea continuă a fenomenului și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
necesar. Personajul central al experienței urbane, flaneurul, care urmează a fi abordat abia în capitolul al treilea, se oglindește în aceștia. 1.3. Alegorie și imagine dialectică Demersul filozofic, după cum am încercat să arăt, are la Ben jamin sensul unei asceze care orientează privirea spre amprenta autenticității unui fenomen și astfel îl „salvează“ pe acesta de falsificările reprezentărilor conceptuale abstracte. Ca rezultat, fenomenul este perceput ca pluralitate tensionată a semnificațiilor, ca istorie a efectelor materializată sau ca imagine, continuu recontextualizată, a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
materialității obiectelor sau, precizează textul, ca rugăciune naturală a sufletului la Malebranche. Exercițiul concret al acestei virtuți a sufletului (în acest caz, a privirii, deopotrivă) este descris într-una dintre cele mai frumoase pagini ale lui Benjamin: cea în care asceza studiului neîntrerupt al studenților lui Kafka este pusă alături de refuzul copiilor de a merge la culcare, de teamă că între timp ceva important, care îi privește, se poate întâmpla. Asceza studiului, atenția care oferă accesul la detaliul obiectului, împotriva oricărei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cele mai frumoase pagini ale lui Benjamin: cea în care asceza studiului neîntrerupt al studenților lui Kafka este pusă alături de refuzul copiilor de a merge la culcare, de teamă că între timp ceva important, care îi privește, se poate întâmpla. Asceza studiului, atenția care oferă accesul la detaliul obiectului, împotriva oricărei grabe a conceptului, poate pregăti terenul pentru neanticipatul eveniment al venirii lui Mesia: „Das Recht, das nicht mehr praktiziert und nur studiert wird, das ist die Pforte der Gerechtigkeit.“ În
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
câteva gesturi care îi conferă experienței semnificația unei forme de cunoaștere. Plecând de la scrierile despre drama barocă, trecând apoi prin teza lui Benjamin despre romantismul german și terminând cu scrierile sale zise „urbane“, aceste gesturi se compun în imaginea unei „asceze“ a subiectului și a structurilor sale constitutive pentru a lăsa locul survenirii obiectului în istoricitatea sa originară. Semnele acestei istoricități, arată Benjamin, se înscriu ca urme pe chipul lumii, transformând-o în alegorie. Imaginea dialectică este, pentru secolul al XIX
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
într-o comună din estul Moldovei, să se convingă de realitatea lor. Cert este că mie experiența privirii mi-a fost suficientă. Și aceasta pentru că întoarcerea asupra sieși, de care vorbeam la început, mi se pare miza importantă. Iar, uneori, asceza atingerii obligă ascuțirea privirii și transformarea ei în visare și în sursă aparte de sinteză. Muzeul meu, al primilor zece ani, e pe cale de a se deschide. Dar nu este interactiv. 3. Despre mișcare Experiența unei lumi în care mișcarea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de admitere prin originalitate, și apoi de supraviețuire în canoanele literare. Criticul urmărește apoi felul cum, prin acțiunea a șase metode de răstălmăcire creatoare, clinamen, tessera, kenosis, daemonizare (evident, nu cu sensul curent al cuvântului demonizare), askesis (o formă de asceză laică și foarte literară) și apophrades, se creează o serie importantă de mari poeți. În volumul său, aceștia sunt Shakespeare, lăsat pentru moment fără tată poetic, apoi Milton, Wordsworth, Shelley și Keats, Browning, Yeats. Această luptă cu tradiția nu înseamnă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Hristos. Multe dintre ele explică Sfânta Scriptură, sursă inepuizabilă de învățături morale și pretext de îndemnuri la sfințenie. Marele Patriarh constantinopolitan cunoștea și folosea Scriptura în chip admirabil. Biografii spun că în timpul celor șase ani petrecuți în retragere, rugăciune și asceză, a studiat-o cu ardoare, sfârșind prin a o cunoaște în amănunt. El însuși atrage atenția că necunoașterea Scripturilor este cauza tuturor relelor<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 9, 1 la Coloseni, în P. G., LXII, 361. footnote>, iar cu
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Dacă ceri sfatul unui preot, îți va spune la rândul lui că nu există împăcare între dorință și credință și că trebuie să renunți la plăcere pentru a fi mântuit. Stilul de viață care cultivă renunțarea la plăcere se numește asceză și este pus în practică prin celibat (virginitate, renunțare la căsătorie) și sărăcie (renunțarea la profi tul material). Pe de altă parte, creștinismul susține cu tărie procrearea încă de când Dumnezeu i-a promis lui Abraham că va avea descendenți câți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
începutul unei vieți noi în Hristos. Moartea față de păcat, săvârșită în Botez, se prelungește în viața duhovnicească prin efortul depus pentru despătimire. În partea de început a operei De vita Moysis, Sfântul Grigorie descrie eliberarea spiritului de sub aspectul pasional, prin asceză. Teognosia angajează pe om într-un proces de interiorizare, de enstază - așa cum îl numește Sfântul Grigorie - pentru ca omul să găsească chipul lui Dumnezeu, care are similitudine cu arhetipul<footnote Nicolae Fer, op. cit., p. 85. footnote>. Progresul în cunoaștere rezultă din
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
poate cel mai dificil atunci cînd se referă la celălalt religios, dedicat unui absolut formulat în alți termeni decît îl formulăm noi înșine. Cînd vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
unui însingurat prieten, „Calende”, 1996, 4; A.I. Brumaru, Competiția sinelui cu eul, AST, 1996, 4-6; Gheorghe Grigurcu, La umbra libertăților în floare, RL, 1997, 10; Virgil Podoabă, Fragmente pentru un fragmentarium, VTRA, 1998, 1; Poantă, Dicț. poeți, 92-93; Em. Galaicu-Păun, Asceza scrisului, VTRA, 1999, 1; Arina Petrovici, Libertatea conștiinței și alte neajunsuri, „Paralela 45”, 1999, 1-2; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 35-37; Constantin Cubleșan, „În umbra timpului”, ST, 2002, 1; Iulia Alexa, Prozele vechi și noi, RL, 2002, 48. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Bakunin de Neciaev va fi Catehismul revoluționar imprimat ca un cod, cu caractere latine, pe care Neciaev îl va aduce în Rusia atunci cînd se va întoarce la Moscova" (Franco Venturi, pag. 635). Cititorul descoperă aici un straniu ideal de asceză și de renunțare, cel al predicatorilor de odinioară care se reclamau din spiritul Liber, revoluționarul trebuind să se dedice în întregime sarcinii sale de distrugere. Dacă el continuă să trăiască pe această lume, aceasta este doar pentru a face tabula
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Filocalia, vol.XI, Edit.Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții liniștii ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții liniștii ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Denis de Rougemont descrie în Dragostea și Occidentul conflictul dintre pasiune și căsătorie. Acest conflict se ancorează într-un mit și într-un text, mitul lui Tristan și textul lui Beroul, Tristan et Iseute: în acest mit pasiunea este o asceza și nu este dragoste de amant, ci dragoste de dragoste și de moarte; el se prelungește în întreaga literatura occidentală, prin operele lui Dante, Petrarca, Shakespeare, Rousseau, Wagner etc. Analiza lui Rougemont se bazează pe o presupunere atunci când se înscrie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Recenzii - Note - Însemnări”. Printre studiile și articolele pe teme filosofice se află unele despre personalități aparținând și literaturii: Eugeniu Sperantia, Camil Petrescu (despre care scrie Ion Dur), Constantin Noica. Ultimului i se publică, postum, o conferință din 1943, Cunoaștere și asceză. Există și contribuții de istorie, critică și teorie literară privitoare la limbajul poetic al lui Mihai Eminescu, la relația între poezie și ființă (Horia Bădescu) sau, în plan universal, la poemul Beowulf și la Hamlet de Shakespeare; de asemenea, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]