1,099 matches
-
culturi "Reims-Elveția-Franța orientală", caracterizată prin ritualurile sale funerare. Acest grup practică într-adevăr încinerarea și depune resturile calcinate ale defuncților în urne plasate în gropi. În același timp, producția obiectelor de bronz crește. Depozitele sînt mai numeroase; acestea sînt adesea ascunzători ale turnătorilor în care se găsesc obiecte noi destinate vînzării sau obiecte stricate păstrate pentru a fi retopite: depozitul de la Villethierry (Yonne) sau de la Vénat (Charente). În același timp, oarecum separat de aceste noi curente, regiunile atlantice își păstrează originalitatea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în versuri Ț „Călin Nebunul” de M. Eminescu, „A fost odat” de Șt. O. Iosif. Motive: 1. al elementului care-l ajută pe eroul pozitiv să izbândească; 2. al somnului; 3. al păsării căreia i se cere apă; 4. al ascunzătorii; 5. al cifrei 3 (sau 7 sau 12 etc.); 6. al mezinului cel înzestrat; 7. al călătoriei, al drumului. Alte obiective, de urmărit: 1. concepția optimistă; 2. improvizații libere; 3. intervenția (și efectele intervenției) naratorului. BALADA - se mai numește și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
pînă ieri, care [se] sufocă nerăbdătoare de a se arunca, cu toată lăcomia acumulată, în neastîmpărul vieții publice, unde pînă acum prea rar numai s-au amestecat ele altfel decît ca inspiratoare oculte și iresponsabile. Să le liberăm dar din ascunzătorile aceste, în care sînt nevoite să se pituleze într-un chip care nu-i nici frumos pentru aspectul, nici sănătos pentru mecanismul vieții cetățenești". Nici lucrurile sfinte nu scapă de ironia sa; între ele, prietenia, amorul, familia tradițională etc. Și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
afară din aparențe, asemeni unei pompe cu vid, și-ar fi fost în stare să le-întoarcă pe dos cu așteptarea-i obstinată. Fetița se temea că, dacă privirile li s-ar fi întâlnit, ar fi putut fi smulsă din ascunzătoare și dusă departe fără nici o violență, doar printr-o desprindere lăuntrică survenită în ea la contactul vizual cu el. Pentru ea, fantoma stăpânea secretul chirurgiei cu laser și-ale ei nesfinte puteri de redefinire. Tatăl îi explicase că, în legendă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
extrem de mare ajutor. Rosén a descoperit că folosind metode moderne se poate dezvălui orice camuflaj. Ni s-au pus la dispoziție două avioane militare de control al tragerii (Piper Cub) amplasate la Visby. Am făcut mii de fotografii. Rezultatul: mare ascunzătoare de porci la familia Gervald, vreo 20 de turme răsfirate în zonele acoperite de pini și, cea mai senzațională descoperire, instalații portuare provizorii la promontoriul Grötlingbo. Se dovedește a fi portul de primire. Cineva a luat porci de la Sudret și
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
piară într-un incendiu, provocat în aparență chiar de ea. O dată cu fiica Hatmanului Tobă au ars și mai multe hărți militare, păstrate de la tatăl ei, care detaliau pozițiile partizanilor sovietici din Crimeea, în timpul războiului, lagărele sovietice prin care trecuse și ascunzătoarea unui tezaur capturat de la partizani. Să fi fost, acest incendiu, doar un simplu accident? * Între timp, tânăra Mariana Drăgescu, ca și colegele sale din Escadrila Sanitară, se bucura de o tot mai mare celebritate. Revistele de aviație românești și cele
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de astăzi). Eichmann a primit misiunea de a scoate toți evreii din aceste teritorii, deși deportarea evreilor din Germania, mai ales din Berlin, nu s-a făcut oficial decât în 1943. (Mulți evrei berlinezi au reușit să supraviețuiască Holocaustului în ascunzători - este ironic că Berlin a fost unul din puținele locuri unde acest lucru a fost posibil). Până în decembrie 1939, 3,5 milioane de evrei erau masați în regiunea Guvernoratului General. Guvernatorul general, Hans Frank, a notat că atât de mulți
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
în fiecare oră venea alt vecin creștin și ne anunța că nu mai este mult și ne va tăia și pe noi ca pe méi. Eu și toți ai mei ne-am ascuns și două zile n-am ieșit din ascunzătoare. După pogrom însă au venit ordine că evreii nu au voie de a ieși pe stradă înainte de ora 8, iar în piață nu aveam voie înainte de ora 10 și de a-ți cumpăra pâinea tot nu puteai până la 10 și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân din prima coasă, loc de ajuns pentru căruță și de păscut pentru cal. În sălciile și păpurișul gârlei, puzderie de păsări și în hățișurile de pe maluri ascunzători pentru iepuri. Locul colibei de pe mal fiind mai sus, aveam peste lanuri și pe întinderea șesului vedere mai largă, așa că peisajul era variat, vederea mai puțin închisă de marile lanuri de porumb și floarea-soarelui. Până la vremea prânzului, ne-am așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
erau de vârste foarte apropiate și stăteau mai mult împreună. Cei mai mici, Lăură și Sorin, formau o altă „echipa”, măi veselă și mai neastâmpărata. Curtea părinteasca era destul de mare, cu multe acareturi, așa încât copiii își găseau cele mai tainice ascunzători. Odată Lăură s-a ascuns sub un cearșaf mare alb, căreia mama ei îi făcea butonierele și a trecut mult timp până ce băieții s-au dat bătuți, pentru că nu puteau să o găsească. Mama îi spusese atunci părintește: -La ora
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
soarelui, se lăsa răcoarea. Îndrăgostiții de seară au fost obligați să se refugieze lângă o mică dună, sub o pătură pe care, pentru mai multă comoditate, o lăsau acolo. Ideea fusese a Nastiei. Și tot ea descoperise pentru pătură o ascunzătoare, disimulată de bine de rău sub vegetația săracă și țepoasă a solurilor nisipoase. Într-o seară, întorcându-se să-și lase calul la grajd înainte de a coborî pe plajă să se întâlnească cu Nastia, locotenentul l-a văzut pe învățător
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
la ajustarea felurilor de mâncare. "Nici nu știi ce trimitem în Germania, spunea vecina, fratele meu lucrează la poștă și ne-a spus. Zahăr, făină, legume uscate, jefuiesc tot!..." Se instalaseră comod ca să stea oleacă la taclale. Nel ieși din ascunzătoare și se duse la fereastră să se uite afară: tatăl ei se îndrepta cu pas iute spre rampa de încărcare, îi trebuia timp să se ducă și să se întoarcă. Se urcă pe un scaun, își strecură mâna sub lenjerie
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu bastoanele în cap. Intrând și în camera redacțiunii, banda a devastat tot, a intrat și în camera întunecoasă unde mă aflam, însă nu ne-a putut descoperi. Peste câteva minute banda a dispărut în urlete. Când am ieșit din ascunzătoare, n-am mai recunoscut localul. În amândouă Camerele era o jale. Mesele răsturnate, hârtii și registre rupte și împrăștiate, toate lămpile sparte, scaune sfărâmate etc. Geamurile de la ferestre erau țânduri. Camera administrației avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acesta scotea un țipăt de copil. Spiritul, totdeauna bănuitor, al controlorilor și perceptorilor, a descoperit și această fraudă. Luptele: Dar, în afară de toate aceste fraude ascunse, erau și contrabandele fățișe. Am spus că unele extremități ale Capitalei fiind deschise sau având ascunzători, paza era foarte greu de făcut. Prin aceste locuri - destul de bine cunoscute de altfel - treceau contrabandele în mare. Pe aci treceau căruțele încărcate cu butoaie sau contrabandiști, bărbați și femei, venind în șiruri și purtând în spinare câte un butoiaș
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a gândi al oamenilor din apusul cult dă omului o înfățișare și o autoritate deosebită, calități care-l pun, de fapt, deasupra acelora cari - deși de multe ori cu mult mai inteligenți - numai din faptul că n-au ieșit din ascunzătoarea țării lor sunt lăsați pe planul al doilea. Vizitarea lumii din afară, educarea într-un mediu superior ca orizont moral și ca înălțare sufletească, complectează personalitatea aceluia care este destinat a fi conducător. A rămâne în țară - a însemnat aci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fără știrea nimănui. L-au descoperit comandantul și ceilalți, numai după ce vasul părăsise portul Constanța și nu mai puteau face nimic, fără riscul de a fi și ei prinși de autoritățile sovieto-comuniste. După o grea călătorie pe mare, în acea ascunzătoare din fundul vasului, fără aer, fără apă, fără a se putea mișca, nici așeza, fiind tot timpul în picioare și într-o murdărie, care-i infecta tot corpul, a ajuns la Istanbul, istovit și cu un erizipel care-i desfigura
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mistere, întrucât avea camere secrete numai de Tokugawa știute. Aici existau camere în care stăteau ascunse gărzile ce erau gata de luptă în orice moment. În plus, castelul mai avea o bibliotecă pentru samurai, picturi celebre, uși glisante etc. Pe lângă ascunzătorile secrete și podeaua era specială pentru acele timpuri, întrucât era atât de sensibilă încât, dacă cineva ar fi încercat să pătrundă în castel, aceasta începea să „ciripească”. Era un fel de sistem de alarmă din ziua de azi. Nimeni nu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Noroc cu draperia de aici. — Da, era cât pe ce să ne descopere. Pe aici viermuiește de gărzi. Se pare că ducele știe prea bine cât de puțini prieteni și-a făcut astăzi. Cele două siluete ieșiră cu fereală din ascunzătoare. Încă nu-mi vine a crede ce-am auzit adineaori. și Încă din gura celui căruia i-am jurat credință și supunere. O palmă pentru toți nobilii! În ce fel de lume trăim? Drepturi pentru prostime... Drepturi pentru muieri... Să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
niște galerii subterane. Deși scotociseră tot palatul, oamenii lui Conrad nu putuseră afla decât niște călugări speriați, cărora tânărul duce le dăduse drumul, privindu-i cu dispreț. De atunci starețul Otto Își petrecea timpul fie la Curtea Imperială, fie În ascunzătoarea pe care nimeni nu i-o dibuise, uneltind fără Încetare și Încercând, prin toate mijloacele, să le facă rău prinților din Breisgau și să-și recapete scaunul. Simeon Își aminti ceea ce nu era un secret pentru nimeni: Între Curtea Imperială
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
urmărit și hăituit vânatul nu numai o dată. — Lăsați-l să meargă, spuse pustnicul. Omul are un gând bun și e cinstit și de Încredere. Cu ce mai află el, cu ce mai bănuim noi, vom dibui până la urmă, cu ajutorul Domnului, ascunzătoarea unde puiul de viperă o ține pe copilă. Se ridică și-i ceru starețului să-l ducă la căpătâiul lui Bodo; Îi spuse lui Simeon să-l aștepte până va fi gata de plecare. Toți fură de părere ca jupân
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ar fi Îndepărtat. Apoi căută cu ochii de jur Împrejur și descoperi ușa ascunsă sub draperie. Trase fulgerător draperia, deschise ușa din spatele ei și se po meni Într-un budoar tapițat cu aceeași mătase vișinie. O femeie Încerca să părăsească ascunzătoarea, pășind de-a-n dăratelea. Când se Întoarse și dădu cu ochii de tânărul prinț, țipă speriată. Conrad fu și el surprins. Nu se așteptase s-o vadă pe Ingrid, frumoasa soție a vasalului Siegebert din Solden, pe care Bertold Îl
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Locul desfășurării ședințelor publice era, de fapt, o sală de clasă, cu băncile și tabla de rigoare. Ca de obicei, cuierele erau atârnate pe peretele opus intrării în clasă și, atunci când era frig afară, se încărcau de hainele elevilor, adevărate ascunzători pentru chiulangiii de la program. Aflându-se la subsol, sala era întunecoasă, astfel încât era imperios necesar ca luminile să fie permanent aprinse. Locația nu era deloc primitoare, dar - aveam să constat ulterior - oamenii care intrau, o umanizau! M-am așezat în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nevinovată în camera lui Sarah. Dar Terby nu era acolo. O descoperire pe care am făcut-o după o inspecție amănunțită a camerei. Scriitorul mi-a spus că se ascundea. Mi-a spus că trebuia s-o momesc afară din ascunzătoare. L-am întrebat pe scriitor cum poate ceva neviu să se-ascundă? L-am întrebat pe scriitor cum momești ceva neviu afară din ascunzătoare? Asta l-a amuțit momentan pe scriitor. În cele din urmă tăcerea m-a îngrijorat. Scriitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mi-a spus că se ascundea. Mi-a spus că trebuia s-o momesc afară din ascunzătoare. L-am întrebat pe scriitor cum poate ceva neviu să se-ascundă? L-am întrebat pe scriitor cum momești ceva neviu afară din ascunzătoare? Asta l-a amuțit momentan pe scriitor. În cele din urmă tăcerea m-a îngrijorat. Scriitorul a fost reactivat când m-am dus la fereastra din camera lui Sarah, privind spre gradul viu și pisica mutilată. Scriitorul a propus să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
au pus stăpânire pe oraș alungând pe bolș, au aruncat bir de războiu asupra locuitorilor și au executat sumar un lung șirag de suspecți și trădători... Ca o urmare logică, stăpânitorii vremelnici au căuat aur în toate saltarele, lăzile și ascunzătorile caselor și au luat în stăpânire ultimile rezerve de grâu de prin cămări.Banul nu lipsește în Ucraina. Ba se pare chiar că e prea îmbielșugat. Dovadă că funtul de pâne se plătește până la 50-60 de ruble. Dar nemernicii oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]