1,950 matches
-
creăm un sentiment de ascendent, de putere față de partener și de aici o reacție de respingere din partea lui. Afirmațiile Eu exprimă situația care ne incomodează, ce efect are ea asupra noastră și cum am dori noi să fie. În aceste aserțiuni totul este centrat pe eu, iar nu pe tu (sau pe voi); de exemplu: "eu nu mai pot fi atent(ă) la calcule"; nu voi spune "ai dat muzica prea tare (din cauza ta nu pot să învăț)! Închide aparatul!" Acest
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și dacă m-am făcut înțeleas(ă)"; Când nu primesc niciun răspuns la întrebări, mă gândesc că nimic din ce spun nu vă trezește interesul. Vreau să cred că nu vă intimidez" (Stoica-Constantin, 2004). Există situații de formulări greșite ale aserțiunii Eu, precum: • folosirea unor verbe iritante/inflamante pentru celălalt (de exemplu: "mă enervez(ază)" când...); • învinuirea celuilalt; • formularea prescriptivă a sugestiei sub formă de imperativ, de ordin, de directivă etc. Exemplu de aserțiune Eu incorectă: Când mă întrerupeți, simt cum
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2004). Există situații de formulări greșite ale aserțiunii Eu, precum: • folosirea unor verbe iritante/inflamante pentru celălalt (de exemplu: "mă enervez(ază)" când...); • învinuirea celuilalt; • formularea prescriptivă a sugestiei sub formă de imperativ, de ordin, de directivă etc. Exemplu de aserțiune Eu incorectă: Când mă întrerupeți, simt cum mă enervez/mă enervați și nu mai pot să-mi urmez firul ideilor; de aceea, aș vrea să mă lăsați să vorbesc până la capăt". Această importantă și utilă metodă ne ajută să ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt” (Rom. 11, 16). În realitate însă, copiii nu sunt sfinți, fiindcă păcatul protopărinților sau mai bine zis consecințele acestuia planează și apasă asupra lor. Aserțiunea Mântuitorului: „că a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor” trebuie înțeleasă în sensul că cei ce se fac precum pruncii, nevinovați, moștenesc Împărăția cea veșnică, iar aceasta, la cei maturi presupune Botezul. „Lăsați copiii să vină la Mine ...” înseamnă primirea
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
un publicist de geniu. Joseph Schumpeter îl numește "cel mai strălucit jurnalist economic dintotdeauna". Pentru scopul introducerii volumului de față, care conține câteva dintre cele mai de succes scrieri ale sale pentru publicul larg, putem să ne limităm la această aserțiune. Am putea chiar accepta evaluarea dură a lui Schumpeter privindu-l pe Bastiat, că "nu a fost un teoretician", fără a-i diminua în mod serious statura. Este adevărat că atunci când, la sfârșitul carierei sale publicistice extrem de scurte, acesta a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
puțin dacă nu se merge până la a se afirma că Jacques Bonhomme nu ar fi făcut nimic cu aceste monede de o sută de parale pe care le-a câștigat cinstit și pe care impozitul i le-a răpit, o aserțiune absurdă, căci dacă și-a dat osteneala să le câștige înseamnă că spera să aibă satisfacția de a se servi de ele. Și-ar fi refăcut împrejmuirile grădinii sale și nu mai poate să le refacă, este ceea ce nu se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
disprețul dreptului, este ca și cum ați spune: "Comunismul, sau spolierea, condamnat de justiție, poate fi totuși admis ca expedient". Și conveniți că o astfel de mărturisire este plină de pericole. Fără a căuta să rezolv aici problema economică, permiteți-mi o aserțiune. Afirm că am supus calculului aritmetic avantajele și neajunsurile protecției doar din punct de vedere al avuției și că las deoparte orice considerație de ordin superior. Afirm, în plus, că am ajuns la acest rezultat: că orice măsură restrictivă produce
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
morală a chestiunii, Comuniștilor de toate nuanțele? Și apoi, domnule, un spirit atât de luminat ca dumneavoastră ar putea oare admite ipoteza unui antagonism radical între Util și Just? Vreți să vă vorbesc franc? Decât să vă hazardați cu o aserțiune atât de subversivă, atât de lipsită de pietate, aș vrea să spuneți mai degrabă: "Iată o chestiune specială în care, la prima vedere, mi se pare că Utilitatea și Justiția intră în conflict. M-aș bucura ca toți oamenii care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
foarte numeroasă și ar prezenta cel mai mare interes. [12 septembrie 1876] ["PUBLICĂM MAI LA VALE... Publicăm mai la vale răspunsul d-lui dr. Emil Max la notița inserată în ziarul nostru no. 100 din 8 septemvrie și declarăm că aserțiunile cuprinse în ea sunt provenite din informațiunele ce ni le-a dat d. dr. Ratcu. {EminescuOpIX 205} Iași, 1876, sep. 9 Domnule Redactor, În foaia d-voastră No. 100, din 8 sept., am cetit o notiță sub titlul "o diagnoză
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
RĂSPUNSUL... "] Răspunsul (publicat în revista esternă ) a principelui Bismarck la interpelația deputatului Richter a făcut atâtea semne vecinilor imperiului încît trebuia să producă o lămurire a situației. Întâi principele a pronunțat cuvântul mare: că dacă deputatul Richter ar putea proba aserțiunea sa (că Rusia dorește cuceriri ) atunci politica întregei Europe ar fi alta. Pân - acuma însă, nefiind față decât declararea împăratului Alexandru că din parte 'și renunță la orice cucerire, principele crede că nu are nimenea dreptul de a se îndoi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Unele din ziarele bucureștene, precum și presa "credincioasă constituției" din Austro-Ungaria, susțin că acest conflict l-au căutat românii pentru ca să se poată arunca în brațele Rusiei, adică că am căuta cum s-ar prinde nod în papură. Noi credem că aceste aserțiuni sunt scorniri[a] acelora ce n-au alt de lucru. Că e prea cu putință ca România sa fie târâtă în conflictul oriental e drept, dar că cineva ar căuta într-adevăr să încurce ițele nu-i adevărat. Altfel răspunsul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
absența profesorilor, invită pe d. ministru a aplica art. 386 etc. din legea instrucției. Această moțiune a d-sale a fost primită alaltăieri cu adeziune din partea guvernului. [6 februarie 1877] ["DACĂ AR FI DE CREZUT... "] Dacă ar fi de crezut aserțiunile ziarelor din Viena, atunci criza băncii se va risipi în favoarea Ungariei. În adevăr Tisza și-a fost dat demisia. Împăratul a fost primit-o, ba însărcinase pe baronul Sennyey cu formarea unui cabinet nou, însă preste noapte se schimbară lucrurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
păreri pe cari eu le cred eronate și n-aș voi ca în vacanța Parlamentului aceste păreri să se împrăștie și mai mult fără să fi fost rectificate. În treacăt observ că cu greu s-ar putea demonstra din istorie aserțiunea d-lui deputat că articolul relativ la Cestiunea Orientului și la România pe care d-sa îl citează din tratatul de Paris s-au stabilit în interesul monarhiei austro-ungare. Cine cunoaște cursul de atunci al afacerilor nu va zice că aserțiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aserțiunea d-lui deputat că articolul relativ la Cestiunea Orientului și la România pe care d-sa îl citează din tratatul de Paris s-au stabilit în interesul monarhiei austro-ungare. Cine cunoaște cursul de atunci al afacerilor nu va zice că aserțiunea e îndreptățită. D-sa nu va putea asemenea să-mi găsească în tratat, al cărui test nu-l am înaintea mea, că vrouna din puteri e obligată de-a ridica protest sau a se amesteca dacă o altă putere s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
avem acum înaintea ochilor. Publicarea lui este cea mai mare greșală, dintre toate ce le-a comis d. Maiorescu. Suntem siguri că prin publicarea Logicei d. Maiorescu va pierde mulți din admiratorii săi, poate chiar în Iași. Toate aceste bănuieli, aserțiunea că publicarea manualului e cea mai mare greșală a d-lui Maiorescu și siguranța că și-ar pierde admiratorii, toate aceste, puse la locul pe care-l ocupă (la începutul recenziunii), devin o strategemă. Aceste aserțiuni ar fi trebuit să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Iași. Toate aceste bănuieli, aserțiunea că publicarea manualului e cea mai mare greșală a d-lui Maiorescu și siguranța că și-ar pierde admiratorii, toate aceste, puse la locul pe care-l ocupă (la începutul recenziunii), devin o strategemă. Aceste aserțiuni ar fi trebuit să urmeze în mod concludent din recenziune, nu s-o premeargă. A arunca bănuiala neștiinței înainte de-a o fi argumentat mai întîi însamnă a gratifica anticipando pe contrariul cu epitete la întrebuințarea cărora abia argumentațiunea făcută
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ale cărui idei literare le împărtășesc astăzi însuși contrarii săi politici (vezi de ex. "Romînia liberă" și noul curent în Academie), dar de aici nu urmează de loc că foaia noastră ar fi organul d-sale. Drept dovadă despre netemeinicia aserțiunii "Telegrafului" redactorii lui n-ar avea decât să deschidă "Curierul de Iași" și să vadă că, oridecîteori am vorbit de o lucrare bună pe terenul literar, am abstras întotdeauna de la rolul politic al autorilor. Observarea pe care ne-o impută
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
simetria zidurilor de împrejmuire în grosime de 5 metre 16 cm. și după două monete, una de argint de la Geta (a. Ch. 211), și alta de bronz de la Gordian (a. Ch. 238) această cetate arată o făptură romană, în contra tuturor aserțiunilor unora cari pretind că ar fi de origine dacă. Asupra acestui punt se va esplica mai precis esploratorul în urma terminării săpăturii complete a cetății. Săpăturele se urmăresc cu mare activitate, chiar acum, și poate că peste curând vom poseda multe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
raport de numărul locuitorilor, a siliștilor și a părților de venit inegale, proporțional cu importanța și contribuția indivizilor ce compun comunitatea. Teza nu este doar enunțată, ci și ilustrată cu cazuri concrete din diferite zone ale țării. Noi ne însușim aserțiunea și credem că însorărirea este un vestigiu de arheologie socială, ce se regăsește și în zona noastră, iar satele de pe teritoriul comunei Umbrărești au fost integrate unui asemenea complex teritorial, acesta situându-se pe cursul inferior al râului Bârlad, pornind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rupsese din obște comunitatea Torceștilor. Bozieștii, ca și Torceștii, a devenit stăpânire boierească cu mult înainte de secolul al XVII-lea, când este atestat ca atare, adică stăpânire boierească. Există câteva date, ce reprezintă argumente demne de invocat, pentru a demonstra aserțiunea privitoare la includerea ab initio a Bozieștilor în vechiul hotar al obștii umbrăreștene, cum ar fi: -apa râului Bârlad, care va separa mai târziu aceste sate, nu constituie hotar pentru nici una din comunitățile vecine cu care Umbrăreștii au vădite afinități
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din sate vecine, precum Dumbrăvița, Sasul, Sineștii, Țigăneii, satelor mai noi, Butuceni și Suraia. Situarea acestui hotar într-o perioadă timpurie în preajma străvechiului curs al apei Siretului (Sirețelul) demonstrează caracterul de străvechime al delimitării teritoriale din această parte de țară, aserțiunea fiind cu atât mai plauzibilă, cu cât și satele vecine au afinități structurale comparabile cu ale Umbrăreștilor, în primul rând Bucești, Liești și Șerbănești, ele având hotarul de apus pe pârâul numit când Dimaciul, când Ruginosul, limite ce atingeau hotarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și până în seară” (se observă ușor aici elementul de fabulație). Mai credem că nu se are în vedere goana continuă a unui călăreț, ci mersul firesc, inclusiv necesarele opriri. Astfel reconstituite, hotarele umbrăreștene prezintă interes științific prin aceea că probează aserțiunea lui Costache Conachi din secolul trecut, când definea „însorărirea între două sau mai multe moșii ca o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi” și ca dovadă de „stăpânire învechită și pacinică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în sate considerate stăpâniri boierești în totalitate. Reamintim și insistăm să se rețină că Bozieștii erau, ca și acum, satul Slobozia și Tămășenii, pe malul stâng al râului Bârlad (vechiul curs), iar Umbrăreștii pe cel drept
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zilele noastre, că nu au existat întreruperi și vacuumuri demografice întinse pe sute de ani, că teritoriul umbrăreștean nu a fost slab ocupat din punct de vedere demografic cum, pripit, s-a afirmat în unele lucrări de profil. Sperăm că aserțiunea noastră, referitoare la intensa și permanenta locuire a teritoriului din bazinul inferior al Bârladului și al Siretului, inclusiv teritoriul comunei Umbrărești, să-și găsească justificare și temei în cele ce vom înfățișa în continuare pe baza izvoarelor documentare pe care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specific respectivelor sate, cum ar fi Corobanu, Călărașu, Corpaci, nici nume specifice satului Siliștea, precum: Bordei, Slavu, Neica etc., așa cum vom găsi în catagrafiile următoare. Se explică astfel numărul mic de locuitori înscriși pe listele satelor recenzate și prinde temei aserțiunea noastră privind omisiunile întâmplătoare sau voite. Că cifrele acestea nu reflectă numărul integral de locuitori, deci realitatea demografică, ne putem convinge urmărind și comparând cifrele referitoare la numărul locuitorilor din satele vecine, din această catagrafie, cu numărul din catagrafiile care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]