1,216 matches
-
furtună solară a distrus majoritatea panourilor solare, la 31 iulie 2005 rotila volantă pentru controlul axei X nu a mai funcționat, la 5 octombrie 2005 rotila volantă pentru controlul axei Y nu a mai funcționat nici ea. După decolarea de pe asteroid s-au pierdut comunicațiile cu sonda. Ca remediu, comenzile de la centrul de comandă din Japonia s-au dat în unități mici de câte 20 de secunde. Toate cele 12 motoare chimice de propulsie s-au defectat din cauza unei scurgeri de
Hayabusa () [Corola-website/Science/319716_a_321045]
-
atmosferă, tot conform planului. Pe data de 16 noiembrie 2010 JAXA a anunțat că după analizarea eșantioanelor dintr-unul din cele două compartimente ale capsulei, a ajuns la concluzia că majoritatea sunt de origine extraterestră, și în mod sigur de pe asteroidul Itokawa. Analizele făcute cu un așa-numit "scanning electrone microscope" au arătat că compoziția particulelor- a căror mărime este în mare majoritate mai mică de 10 micrometri- este mai apropiată de cea a meteoriților primitivi decât rocile cunoscute pe Pământ
Hayabusa () [Corola-website/Science/319716_a_321045]
-
cerească (în acea epoca, Algeria era colonie franceză). După 1934, a început să-și semneze articolele sub numele de Benjamin de Jekhowsky. Minor Planet Center i-a înregistrat descoperirile sub numele "B. Jekhovsky" (cu un "v"). A descoperit mai mulți asteroizi, iar asteroidul 1606 Jekhovsky îi poartă numele. Este autorul unui număr de 190 de publicații.
Veniamin Jehovski () [Corola-website/Science/332128_a_333457]
-
acea epoca, Algeria era colonie franceză). După 1934, a început să-și semneze articolele sub numele de Benjamin de Jekhowsky. Minor Planet Center i-a înregistrat descoperirile sub numele "B. Jekhovsky" (cu un "v"). A descoperit mai mulți asteroizi, iar asteroidul 1606 Jekhovsky îi poartă numele. Este autorul unui număr de 190 de publicații.
Veniamin Jehovski () [Corola-website/Science/332128_a_333457]
-
vânt de forfecare latitudinal foarte puternic. Orbita lui Neptun are un impact profund asupra regiunii de dincolo de el, cunoscută sub numele de centura Kuiper. Centura Kuiper este un inel populat cu corpuri mici și reci, fiind similar cu centura de asteroizi, dar cu mult mai mare, întinzându-se dincolo de orbita lui Neptun, de la 30 UA până la aproximativ 55 UA de la Soare. Precum gravitația lui Jupiter domină centura de asteroizi, modelând structura sa, astfel și forța de gravitație a lui Neptun domină
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
inel populat cu corpuri mici și reci, fiind similar cu centura de asteroizi, dar cu mult mai mare, întinzându-se dincolo de orbita lui Neptun, de la 30 UA până la aproximativ 55 UA de la Soare. Precum gravitația lui Jupiter domină centura de asteroizi, modelând structura sa, astfel și forța de gravitație a lui Neptun domină centura Kuiper. De-a lungul evoluției sistemului solar, anumite regiuni ale centurii Kuiper au fost destabilizate de gravitația lui Neptun, ceea ce a condus la apariția unor goluri în
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
asemenea după divinități marine mai puțin cunoscute. Planeta Neptun nu este vizibilă cu ochiul liber, având o luminozitate situată între magnitudinile de +7,7 și +8, care poate fi depășită de sateliții galileeni ai lui Jupiter, planeta pitică Ceres și asteroizii 4 Vesta, 2 Pallas, 7 Iris, 3 Juno și 6 Hebe. Printr-un telescop sau binoclu puternic, Neptun poate fi observat ca un mic disc albastru, aspectul fiind similar cu cel al lui Uranus. Din cauza distanței mari dintre Neptun și
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
L pentru neon. În interiorul Sistemului solar, fracțiunea nulceonilor de xenon este de 1 56 × 10, pentru o abundență de o parte la 64 de milioane din masa totală. Xenonul este un element relativ rar în atmosfera Soarelui, pe Pământ, în asteroizi și în comete. planeta Jupiter are o neobișnuită abundență de xenon în atmosferă, adică aproximativ de 2,6 ori mai mult decât cantitatea existentă pe Soare. Abundența mare a xenonului rămâne un mit neexplicat, deși unii savanți susțin că ar
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
desemnat și ca 95P/Chiron, este un asteroid cometar de tip « centaur », un corp înghețat cu diametrul de 166 km, care orbitează Soarele între Saturn și Uranus. Chiron a fost descoperit de Charles T. Kowal, la 18 octombrie 1977, cu ajutorul telescopului, cu oglinda principală de 1,2 metri
2060 Chiron () [Corola-website/Science/333881_a_335210]
-
2 metri, al Observatorului Palomar din California, primind provizoriu denumirea de 1977 UB. De fapt, acest corp ceresc fusese fotografiat deja, pentru prima oară, pentru "atlasul ceresc Harvard (Cambridge, Massachussetts)", la 24 aprilie 1895. Mai întâi fusese considerat drept un asteroid, dar acesta aflându-se în cel mai îndepărtat loc de pe orbită. Totuși Kowal nu a înlăturat posibilitatea ca obiectul să fie o cometă și a propus, în 1978, să fie denumit „Chiron”, "dualitatea om/cal" al animalului mitic centaur trimițând
2060 Chiron () [Corola-website/Science/333881_a_335210]
-
cel mai îndepărtat loc de pe orbită. Totuși Kowal nu a înlăturat posibilitatea ca obiectul să fie o cometă și a propus, în 1978, să fie denumit „Chiron”, "dualitatea om/cal" al animalului mitic centaur trimițând la posibilitatea unei posibile naturi "asteroid/cometă" a corpului ceresc. În 1988 s-a măsurat o creștere neașteptastă a luminozității lui Chiron cu aproape o magnitudine, fapt care este un comportament tipic cometar. În 1989 i-au fost observate o coamă și o coadă, acestea indicând
2060 Chiron () [Corola-website/Science/333881_a_335210]
-
și o coadă, acestea indicând faptul că Chiron era, realmente, o cometă. Însă cu un diametru de 166 km, Chiron este cu mult mai mare decât orice altă cometă cunoscută. Se continuă, prin urmare, clasarea lui Chiron atât în rândul asteroizilor () cât și în cel al cometelor (95P/Chiron). Chiron este acum clasat ca fiind un Centaur, primul dintr-o categorie de obiecte care orbitează printre planetele exterioare. Centaurii nu au orbite stabile pe mai multe sute de mii de ani
2060 Chiron () [Corola-website/Science/333881_a_335210]
-
se rotește în jurul unui corp mai masiv sau ansamblu de corpuri și atracția gravitațională a acestora face ca această traiectorie să fie o curbă închisă ori hiperbolică. Un exemplu clasic este cel al Sistemului Solar, în care Pământul, celelalte planete, asteroizii și cometele sunt pe orbită în jurul Soarelui. Tot așa, planetele pot poseda sateliți naturali pe orbită. În zilele noastre, se află pe orbită, în jurul Pământului mulți sateliți artificiali. Cele trei legi ale lui Kepler permit determinarea, prin calcul, a mișcării
Orbită (astronomie) () [Corola-website/Science/304248_a_305577]
-
este un asteroid din centura principală, descoperit pe 19 septembrie 1950, de astronomul belgian Sylvain Arend. Asteroidul a primit numele personajului "Bianca Castafiore" (pe scurt, "Castafiore"), din seria de benzi desenate Aventurile lui Tintin. "" prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală
1683 Castafiore () [Corola-website/Science/333799_a_335128]
-
este un asteroid din centura principală, descoperit pe 19 septembrie 1950, de astronomul belgian Sylvain Arend. Asteroidul a primit numele personajului "Bianca Castafiore" (pe scurt, "Castafiore"), din seria de benzi desenate Aventurile lui Tintin. "" prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 2,7330264 u.a. și de o excentricitate de 0,1796790, înclinată cu
1683 Castafiore () [Corola-website/Science/333799_a_335128]
-
sistemul solar până în secolul al XX-lea. În acest timp, s-au inventat metode sofisticate de analiză a perturbărilor pentru a calcula deviațiile de la orbită cauzate de influența mai multor corpuri asupra unei planete, unui satelit, unei comete, sau unui asteroid. Formalismul a fost suficient de exact pentru a permite matematicienilor să prezică existența planetei Neptun înainte ca ea să fie observată. Doar orbita planetei Mercur părea să nu fie complet explicată de legea lui Newton. Unii astrofizicieni preziceau existența unei
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
proprii unde produce acești roboți industriali și îi vinde inginerilor electroniști și firmelor producătoare de echipamente electronice. Într-un interviu în revistă Capital el precizează faptul că dorește să își extindă afacerea și în alte domenii precum Software și Hardware. Asteroidul 2000 JP descoperit în data de 6 Mai 2000 de către LINEAR Program of MIT Lincoln Laboratry la observatorul Socorro din New Mexico a primit numele inventatorului român Ionuț Budișteanu pentru rezultatele deosebite pe care le-a avut la competiția din
Ionuț Budișteanu () [Corola-website/Science/329475_a_330804]
-
în data de 6 Mai 2000 de către LINEAR Program of MIT Lincoln Laboratry la observatorul Socorro din New Mexico a primit numele inventatorului român Ionuț Budișteanu pentru rezultatele deosebite pe care le-a avut la competiția din Statele Unite ale Americii. Asteroid este se găsește în sistemul nostru solar și are o înclinare de 7,03879°. Mai multe detalii despre asteroidul 28854 Budisteanu pot fi acesate pe portalul The Internațional Astronomical Union Minor Planet Center. Pe 23 mai 2013, imediat după ce Ionuț
Ionuț Budișteanu () [Corola-website/Science/329475_a_330804]
-
a primit numele inventatorului român Ionuț Budișteanu pentru rezultatele deosebite pe care le-a avut la competiția din Statele Unite ale Americii. Asteroid este se găsește în sistemul nostru solar și are o înclinare de 7,03879°. Mai multe detalii despre asteroidul 28854 Budisteanu pot fi acesate pe portalul The Internațional Astronomical Union Minor Planet Center. Pe 23 mai 2013, imediat după ce Ionuț Budișteanu a sosit în România de la competiția Intel Internațional Science and Engineering Fair, la Palatul Victoria, primul ministru al
Ionuț Budișteanu () [Corola-website/Science/329475_a_330804]
-
s-a întors din Helsinki în vechiul său sat natal, unde s-a dedicat pe de-a întregul literaturii. A obținut recunoașterea internațională pentru romanul "Nuorena nukkunut" ("Silja sau O soartă zbuciumată"/" Ca stinsă din viață de tânără") în 1931. Asteroidul 1446 Sillanpää, descoperit de faimosul astronom și fizician Yrjö Väisälä, îi poartă numele. s-a născut în Hämeenkyrö (la vest de Tampere). Ca și alt scriitor finlandez Joel Lehtonen (1881 - 1934), micul Frans Eemil a fost ajutat de către concetățenii săi
Frans Eemil Sillanpää () [Corola-website/Science/297958_a_299287]
-
fie distrusă peste 7,6 miliarde de ani . Înainte de a fi înghițit de Soare, oceanele Pământului se vor evapora, iar Pământul va fi în cele din urmă distrus de către forțele de maree. Pământul a intrat în coliziune cu mai mulți asteroizi mari în istoria recentă geologică. Un asteroid, de exemplu, a dus teoretic la dispariția dinozaurilor cu 65 de milioane de ani în urmă. În cazul în care un astfel de obiect lovește Pământul ar putea avea un impact grav asupra
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
ani . Înainte de a fi înghițit de Soare, oceanele Pământului se vor evapora, iar Pământul va fi în cele din urmă distrus de către forțele de maree. Pământul a intrat în coliziune cu mai mulți asteroizi mari în istoria recentă geologică. Un asteroid, de exemplu, a dus teoretic la dispariția dinozaurilor cu 65 de milioane de ani în urmă. În cazul în care un astfel de obiect lovește Pământul ar putea avea un impact grav asupra civilizației umane. Este chiar posibil că umanitatea
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
milioane de ani în urmă. În cazul în care un astfel de obiect lovește Pământul ar putea avea un impact grav asupra civilizației umane. Este chiar posibil că umanitatea să fie complet distrusă; pentru ca acest scenariu să se producă un asteroid ar trebui să aibă cel puțin 1 km (0,62 mile) în diametru, dar, probabil, între 3-10 km (2-6 mile). Asteroizi cu un diametru de 1 km au un impact cu Pământul, în medie, o dată la fiecare 500.000 ani
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
asupra civilizației umane. Este chiar posibil că umanitatea să fie complet distrusă; pentru ca acest scenariu să se producă un asteroid ar trebui să aibă cel puțin 1 km (0,62 mile) în diametru, dar, probabil, între 3-10 km (2-6 mile). Asteroizi cu un diametru de 1 km au un impact cu Pământul, în medie, o dată la fiecare 500.000 ani. Asteroizi mai mari sunt mai puțin frecvenți în sistemul solar. Asteroizii așa numiții "asteroizi din apropierea Pământului" sunt în mod regulat observați
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
ar trebui să aibă cel puțin 1 km (0,62 mile) în diametru, dar, probabil, între 3-10 km (2-6 mile). Asteroizi cu un diametru de 1 km au un impact cu Pământul, în medie, o dată la fiecare 500.000 ani. Asteroizi mai mari sunt mai puțin frecvenți în sistemul solar. Asteroizii așa numiții "asteroizi din apropierea Pământului" sunt în mod regulat observați. Peste 1,4 milioane ani steaua Gliese 710 este de așteptat să cauzeze o creștere a numărului de meteoriți din apropierea
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]