2,327 matches
-
universul Vor defila cohorte de ispite Am onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecute Și-am respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Vibreze coardele de la țambale Răsune grav tubulaturi de orgă Plutească pe cărările astrale Necredincioșii ce-au scăpat de morgă. Virgil Ciucă București 25 februarie 2016 Referință Bibliografică: Ecou romanței “către nime” / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ciucă : Toate
ECOU ROMANŢEI “CĂTRE NIME” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380626_a_381955]
-
iubite, dorite ori visate în nopți și zile, în primăveri, veri, toamne și ierni. Poetul este discret, iubirea este aproape heruvinică iar dorința carnală se lasă discret subînțeleasă în versurile pline de sensibilitate, situată undeva la granița dintre teliric și astral. Aceste poeme ce au ca titluiri nume de femeie mi-au creat senzația că pot pătrunde pe o poartă imaginară, în lumea intimă a iubirii masculine pe care nu am înțeles-o niciodată, o portă spre lumea îngerilor ce musai
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
cu trupurile noastre. Un vers ce-i scrijelit în taină nopții În sufletele noastre contopite, Când ne lăsăm purtați în voia sorții Simțind din plin trăiri nebănuite. Eram metaforă iubirii tale, Tu epitetul tristului meu suflet Rătăcitor prin visele-mi astrale, Iar viața mi-o făceai numai un zâmbet. Eram nebunii-ncătușați de crudul Amor naiv ce ne-a unit deodată, Si adormeam strângând la pieptu-mi nudul, Pe tine, rimă mea... îmbrățișată. Căprar Florin Referință Bibliografica: Rimă îmbrățișată / Căprar Florin : Confluente
RIMA ÎMBRĂȚIȘATĂ de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379374_a_380703]
-
și veacuri, se stinge amintirea Cu rănile pe suflet , rămâne doar iubirea . Ne-or sfâșia furtuni, vom reveni din moarte Ca soarele în ziuă, ca stelele în noapte. Sămânța cea mirifică, un paloș de lumină Vom răsări ce-am fost, astrală rădăcină. Referință Bibliografică: Remember / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2222, Anul VII, 30 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tamara Gorincioi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
REMEMBER de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379442_a_380771]
-
cartea vieții încă nedeschisă. Trăiesc în miezul eternității, tăceri și versuri ce le scriu poeții. Transform în veacuri clipele, când spre veșnicie îmi înalț aripile. Mă ascund în simbolul efemerului și-n visul interzis din pragul misterului. Literă din alfabetul astral sânt. Culoare, muzică și viață, mă întorc pe pământ. Referință Bibliografică: Metamorfoză / Marioara Vișan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul VII, 08 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Vișan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
METAMORFOZĂ de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379502_a_380831]
-
cu trupurile noastre. Un vers ce-i scrijelit în taină nopții În sufletele noastre contopite, Când ne lăsăm purtați în voia sorții Simțind din plin trăiri nebănuite. Eram metaforă iubirii tale, Tu epitetul tristului meu suflet Rătăcitor prin visele-mi astrale, Iar viața mi-o făceai numai un zâmbet. Eram nebunii-ncătușați de crudul Amor naiv ce ne-a unit deodată, Și adormeam strângând la pieptu-mi nudul, Pe tine, rimă mea... îmbrățișată. Căprar Florin ... Citește mai mult Ecou al unei dragoste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
Noi îl scriam cu trupurile noastre.Un vers ce-i scrijelit în taină nopțiiIn sufletele noastre contopite,Când ne lăsăm purtați în voia sorțiiSimțind din plin trăiri nebănuite.Eram metaforă iubirii tale,Tu epitetul tristului meu sufletRătăcitor prin visele-mi astrale,Iar viața mi-o făceai numai un zâmbet.Eram nebunii-ncătușați de crudulAmor naiv ce ne-a unit deodată,Si adormeam strângând la pieptu-mi nudul,Pe tine, rimă mea... îmbrățișată.Căprar Florin... VIII. POVEȘTILE IUBIRII ... TRECUTĂ VARĂ, de Căprar Florin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
beteală, globuri, feerie,Iz de mere coapte, cântul din Psaltire,Prunc născut în ... III. NINGE CU MĂLINI, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015. Decembrie feeric, o iarnă că-n povești, Gravori din lumi astrale au desenat în glastră Un mozaic din gheață, bijuterii cerești, Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră. Nechează cai sprințari și-n marea de ninsori Torc caiere de ceață pendulele din burg, Miroase-a scorțișoară, a cetină, licori, Tu, cuibărit în
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Și-n simfonii celeste toastăm în albul pur. Ce-aproape este raiul, surâde-n ochii mei, Coboară Dumnezeu s-aprindă-n noi lumini, La cină avem oaspeți, perechi de ... Citește mai mult Decembrie feeric, o iarnă că-n povești,Gravori din lumi astrale au desenat în glastrăUn mozaic din gheață, bijuterii cerești,Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră.Nechează cai sprințari și-n marea de ninsoriTorc caiere de ceață pendulele din burg,Miroase-a scorțișoară, a cetină, licori,Tu, cuibărit în mine, simt
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
ochi de mag, Înmuguresc în timp ce dormi, Te-ating o clipă, îmi ești drag! Stea de safir îți dăruiesc, Culegi nectar din lungi visări, Tu spui minune, dar ceresc, Surâd magnolii-n primăveri. Zefir albastru, o poveste De îngeri scrisă, din astral, Alint de vis din zări celeste Nuntită-n zborul sideral. Dor rătăcit sfințit prin foc Netulburat de anotimp, ... Citește mai mult Cum înfloresc din nori migdaleStropite cu polen de vis...Chemări din puncte cardinaleAdie-n lacrimi de cais.Motiv țesut
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
prin ochi de mag,Înmuguresc în timp ce dormi,Te-ating o clipă, îmi ești drag!Stea de safir îți dăruiesc,Culegi nectar din lungi visări, Tu spui minune, dar ceresc,Surâd magnolii-n primăveri.Zefir albastru, o povesteDe îngeri scrisă, din astral,Alint de vis din zări celesteNuntită-n zborul sideral.Dor rătăcit sfințit prin focNetulburat de anotimp,... XIX. GARA CU MACI, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1565 din 14 aprilie 2015. Trece și ultimul tren, Prin gara cu
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
îmbrăcat în fracul alb de nuntă.ELISABETA IOSIF 3 ianuarie, 2016... XXX. SIMFONIA ÎNGERULUI, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015. ELISABETA IOSIF SIMFONIA ÎNGERULUI Plânge Îngerul păzitor cu aripi aprinse Tristețile lumii. Anunță din Astral, Durerile. A strâns în alămurile sale stinse Previziunile din alte lumi de memorial. Dureri neștiute, cu gust de stele-amare Trimise ca un semn prin luna albastră Prăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare Înviind din cenușă o pasăre măiastră Îngerul
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
jar o să-nvioară Glasuri de clopot pe-o strună de vioară. Tanka Îngerul cântă Simfoniile lumii Cu aripi de jar E crainicul binelui În lecțiile vieții. Citește mai mult ELISABETA IOSIFSIMFONIA ÎNGERULUIPlânge Îngerul păzitor cu aripi aprinseTristețile lumii. Anunță din Astral,Durerile. A strâns în alămurile sale stinse Previziunile din alte lumi de memorial.Dureri neștiute, cu gust de stele-amareTrimise ca un semn prin luna albastrăPrăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare înviind din cenușă o pasăre măiastrăîngerul cu aripi de
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
gândindu-ne, desigur, pe de o parte, la constructul geometric final creat, iar pe de alta la punctul lui primar de pornire - ideaticul funciar) și unde numai limbajul sui-generis al muzicii percepute ca un elevat poem fără de timp al sferelor astrale (excluzând aici cu tărie, bineînțeles, din perimetrul superior al artei componistice ... Citește mai mult „(...) arta sunetelor își reconfirmă permanent calitatea de liant afectivfără de care societatea umană ar fi cu mult mai atomizată decât o cunoaștem.” MIHAI DINUDe multe ori
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
gândindu-ne, desigur, pe de o parte, la constructul geometric final creat, iar pe de alta la punctul lui primar de pornire - ideaticul funciar) și unde numai limbajul sui-generis al muzicii percepute ca un elevat poem fără de timp al sferelor astrale (excluzând aici cu tărie, bineînțeles, din perimetrul superior al artei componistice ... XXVII. MAGDALENA ALBU - MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ȘI MITUL ANCESTRAL, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1223 din 07 mai 2014. „Mie însă mi se pare că tot
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
o temă delicată și cam "încuietoare", Căci broaștele, în masă, credeau în Zar cel Mare. ........................................................ Și , în sfârșit, poetul "invitat" , începe să citească Ultima poezie, ce vrea s-o tipărească : MĂTASE INSIDIOASĂ Pădure înmiresmată, boare cerească, oac, oac, oac, Noroi astral, îmbârligat cu pete înverzite de brotac, Iubire suprapusă, mâl etern, molecule lipicioase, Ouă fecundate, mătase verde țesută ca firul de păianjen, Crepusculară rază de astru-nfumurat, Pătrunsă mișelește prin ramuri de copac, Salvați-mi "eul" ce simt că-ncet se
CENACULUM de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381084_a_382413]
-
Acasa > Poezie > Delectare > IA-ȚI SOARELE-NAPOI! Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ești alt bărbat acum, o știu prea bine, Dar te-ai întors la mine prea târziu, Un timp astral ne-nvăluie-n suspine. Mă-ntreb: ești pământean sau nu ești viu? Am strâns în palmă visurile lumii, De când plecat-ai, singur, pe-al tău drum, Și m-am rugat sfios sub tâmpla lunii Să nu se piardă tot ce-a fost
IA-ȚI SOARELE-NAPOI! de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381120_a_382449]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNTRUPARE Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului ÎNTRUPARE Eu sunt copilul ce-a căzut prin vreme, Din leagănul genezelor astrale, O îmbinare de structuri fractale Nedemonstrate-n legi și teoreme. Sunt făr’ de ani și nici nu am o formă, Dar pot să-mi iau un trup, ca el să-mi fie Doar purtătorul meu prin galaxie, Cât timp lumini
ÎNTRUPARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381131_a_382460]
-
explorez, azi mi-am ales Pământul Și-am coborât, vremelnic, la-ntrupare, Urmându-mi existența muritoare Ce mi-a înscris-o, în destin, Cuvântul. Învățături lăsate-n așteptare Mă luminează. Cugetul și fi’nța, Cu-adevărat își întăresc credința, În vieți astrale, noi, nemuritoare. Îmi cercetez în inimă și-n minte, Cum îmi dictează-ntotdeauna Eul, Fărâmă de divin din Dumnezeul Atoatecreator, ce-mi e sorginte. Referință Bibliografică: ÎNTRUPARE / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august
ÎNTRUPARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381131_a_382460]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ARMĂSARII MEI LIPIȚANI ÎN GALOPUL LOR PRIN ASTRAL Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Oare ce e timpul care ne strivește, ne uzează trupul și inimi el golește ? Te caut prin lume - am încercat și ieri, dar ești
ARMĂSARII MEI LIPIȚANI ÎN GALOPUL LOR PRIN ASTRAL de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381399_a_382728]
-
la tine Te rog să mă primești Mi-s plin de-a mea rușine În simțuri vag lumești. Vremea rea mă împresoară Stresul vieții mă omoară Vreau să plâng ușor în noapte Ori să fug prin rugi și șoapte. În astralul cel mai rece Vrei să pleci uitând de mine Îngeri albi te vor petrece Prin raiuri negre - vechi latrine. Coborâșuri și suișuri Rupte din dureri absconse Ale inimii-mi tăișuri Se zbat în ritm banal de morse. Nu am vreme
ARMĂSARII MEI LIPIȚANI ÎN GALOPUL LOR PRIN ASTRAL de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381399_a_382728]
-
un sincer gentilom Dar uitat spre-a lui rușine Și complementar binom. Vacs iubire - vacs îți spun ! Drumul e fără ieșire Și doar de un acord nebun De iubiri în devenire. Referință Bibliografică: ARMĂSARII MEI LIPIȚANI ÎN GALOPUL LOR PRIN ASTRAL / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944, Anul VI, 27 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARMĂSARII MEI LIPIȚANI ÎN GALOPUL LOR PRIN ASTRAL de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381399_a_382728]
-
de grame din propria-i greutate. Unii susțin sus și tare că această cantitate, aproape neglijabilă, reprezintă greutatea sufletului care, în momentele trecerii trupului de carne în neființă, se desparte de acesta și se contopește cu Lumina Ființei Unice din Astralul atemporal. Hmmm ! Poate părea incredibil. Oare toate bucuriile, toate necazurile, toate sentimentele omenești înmagazinate de-a lungul vieții în „hard-discul” numit SUFLET, toate iubirile și urile din noi, toate amintirile, toate experiențele noastre, se pot regăsi în numai 21 grame
GREUTATEA SUFLETULUI DIN TRUP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381398_a_382727]
-
atei ! Obiect al religiei și al practicilor oculte, decorporalizarea a sfârșit prin a atrage atenția minților lucide a oamenilor de știință. Numită în cele mai diverse moduri, după domeniul în care este abordată - disociere, transcendere, bilocație, călătorie mentală, separare, proiecție astrală - decorporalizarea se vădește a fi, în mod tot mai evident, un fenomen real ce anunță, poate, o adevărată mutație antropologică a umanității : transformarea lui „homo sapiens” în treapta următoare evolutivă, mult așteptatul „homo divinitas”. Moartea nu există. Omenirea va trebuie
GREUTATEA SUFLETULUI DIN TRUP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381398_a_382727]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > LĂSAȚI ORICE SPERANȚĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAȚI ÎN VIAȚĂ ! Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ? Dar... totuși
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]