867 matches
-
care președintele mizează este "aleasă cu înțelepciune dintr-un material cu care orice observator al scenei Americii este familiarizat: ea poate fi (re)duplicată în sute de alte mesaje din istoria recenta a Americii"259. Astfel, remarcă, încă o dată, criticul, asumpțiile lui Nixon cu privire la valori sunt, în aceeași măsură revelatoare, corecte, precum asumpțiile sale cu privire la adevărurile universal acceptate, în baza cărora se pot face - iar Nixon a parcurs acest pas al acțiunii - predicții convingătoare: într-adevăr, dacă trădarea și abandonul (prietenilor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
orice observator al scenei Americii este familiarizat: ea poate fi (re)duplicată în sute de alte mesaje din istoria recenta a Americii"259. Astfel, remarcă, încă o dată, criticul, asumpțiile lui Nixon cu privire la valori sunt, în aceeași măsură revelatoare, corecte, precum asumpțiile sale cu privire la adevărurile universal acceptate, în baza cărora se pot face - iar Nixon a parcurs acest pas al acțiunii - predicții convingătoare: într-adevăr, dacă trădarea și abandonul (prietenilor, aliaților) reprezintă valori negative familiare americanilor, loialitatea constituie "virtutea unei mari națiuni
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
conduita politică a republicanilor și, prin urmare, e o valoare pe care "numai cei mai radicali, chiar dintre cei aflați în afara grupului țintă (al lui Nixon - adăugirea mea) ar fi capabili să o chestioneze"261. În ultimă instanță, precizează Hill, asumpția lui Nixon, potrivit căreia, de obicei, calea corectă este opusul căii mai simple - și, bineînțeles, președintele alege calea corectă - pare "un produs aparte al gândirii protestante a americanilor din linia întâi"262, străin arsenalului retoric antic sau chiar renascentist, însă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
lui Reagan față de propriul discurs sunt, prin urmare, adecvate genului de raționament căruia președintele îi subscrie: "Retorica lui Reagan implică un stil simplu, familiar și personal; o logică bazată pe analogiile practice; și o atitudine ce oferă o singură perspectivă, asumpții nechestionate și portrete definitive"606. Astfel, stilul președintelui american încurajează un gen de per-cepție potrivit căreia problemele politice, departe de a constitui chestiuni extrem de complexe, insurmontabile, necesitând inteligența și expertiza omului de știință care proiectează rachete (rocket scientist, în limba
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
În primul rând, ideea de contradicție are un statut ambiguu. Sensul ei principal este unul de nivel propozițional 39. O contradicție se naște atunci când are loc "asertarea și negarea în același timp a unei propoziții, într-un cadru de susțineri, asumpții, supoziții sau alte forme ale discursului asertiv"40. Cu toate acestea, ideea apare și la nivel ontologic. Acest sens derivat al contradicției a devenit unul acceptat în filosofie grație în special lui Hegel. "Înaintea lui Hegel, nimănui nu i-ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Școala ioniană, al cărei mare reprezentant era Heraclit din Efes, și Școala eleată, prin celebrul Parmenide 243. În timp ce Heraclit afirma schimbarea, devenirea, multiplul, Parmenide trecea de partea persistenței, a ființei, a unului. Diferența dintre cele două școli vine din anumite asumpții inițiale divergente. În timp ce gândirea lui Heraclit se dezvoltă pornind de la lumea datelor sensibile, a universului natural, a schimbării, cea a lui Parmenide "se sprijină pe exigențele logicii"244, care intră în conflict cu mărturia experienței cotidiene. "Intelectul nostru funcționează supunându
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
moralității astfel încât să cuprindă nu doar ființele raționale, ci orice ființă care poate suferi. Pe scurt, în teoriile antropocentrice ființele umane sunt considerate speciale pentru că sunt raționale, sunt agenți morali și au suflet, adică sensibilitate și conștiință. Etica mediului, prin asumpțiile sale ecocentrice sau biocentrice este centrată pe natură și este văzută ca o provocare în raport cu tradiția antropocentrică. Dar și în etica mediului putem deosebi între o orientare moderată care duce, în ultimă instanță, tot la antropocentrism, și o orientare radicală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este centrată pe natură și este văzută ca o provocare în raport cu tradiția antropocentrică. Dar și în etica mediului putem deosebi între o orientare moderată care duce, în ultimă instanță, tot la antropocentrism, și o orientare radicală, care se desparte de asumpțiile antropocentriste. În primul caz se încadrează atitudini care invocă necesitatea protejării naturii fie pentru a asigura sănătatea biosferei, fie pentru a fi o sursă de plăcere estetică, fie pentru a crea o stare de confort sau echilibru psihic sau sufletesc
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dezvoltarea cunoașterii face posibilă convergența între principii morale și decizii practice. Cred că chiar dacă ne putem exprima îndoiala cu privire la o etică bazată pe drepturi, putem să luăm în considerare ceea ce este corect în fiecare caz în parte. Pornind de la aceste asumpții, cred că oamenii își pot asuma în mod responsabil un mod de viață corect, bazat pe cunoaștere. Câteva considerații cu privire la fiecare dintre aceste principii pot face mai bine înțeleasă opinia exprimată aici. În primul rând, de ce susțin adoptarea unei teorii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și a comunicării în general a fost activată de dezvoltarea mass-mediei; a fost pusă în mișcare într-o mare măsură și de credința că aceste mijloace au permis celor care le controlau să manipuleze opinia publică și, prin aceasta, comportamentul. Asumpțiile privind impactul politic al mass-mediei au jucat un rol formativ în ghidarea direcției cercetării în domeniul comunicării de masă, chiar de la începuturile sale" (Gurevitch și Blumler, 1977: 270). Inițial se crezuse că influența liderilor asupra cetățenilor poate crește într-o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de corelație parțială scăzut cu VD; -Colliniarity diagnostics - efectuarea unor teste de coliniaritate, pentru a evita multicoliniaritatea (condiția 4) și clic Continue. Activăm butonul Plots, iar aici trecem Zrezid pe axa Y și Zpred pe axa X (pentru a verifica asumpția că predictorii și reziduurile sînt necorelate - condiția 3). Bifăm apoi Histogram (pentru a verifica dacă reziduurile standardizate sînt distribuite normal, așa cum ar trebui pentru ca modelul nostru să fie valid - condiția 3) și Normal probability plot (pentru a verifica normalitatea distribuției
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
indivizi, care determină evenimentele internaționale (ca variabilă dependentă): prima este natura umană într-o reprezentare generică, iar a doua se referă la personalitatea și, pornind de aici, deciziile liderilor considerați individual. Identificarea cauzei evenimentelor internaționale în natura umană pornește de la asumpția că politica internațională este finalmente expresia instinctelor umane în general, dincolo de diferențele specifice dintre indivizi și de contextul temporal sau spațial particular. Prezumția metodologică a acestei explicații este analogia dintre individ și stat, conform căreia statul se comportă în arena
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
o deosebire esențială, teoriile fiind constructe intelectuale menite să explice legile, iar pentru aceasta este nevoie ca ele să creeze un tablou mental simplificat, abstras din realitate, al domeniului cercetat. În cadrul unei teorii se combină enunțuri descriptive și enunțuri nonfactuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la capacitatea teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un demers strict inductiv, concretizat prin
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
aceasta este nevoie ca ele să creeze un tablou mental simplificat, abstras din realitate, al domeniului cercetat. În cadrul unei teorii se combină enunțuri descriptive și enunțuri nonfactuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la capacitatea teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un demers strict inductiv, concretizat prin emiterea de ipoteze pornind de la observarea realității, este ineficient: el va pune în
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
din punct de vedere structural (ibidem, p. 89) cu sistemul politic internațional, în sensul că în ambele funcționează principiul autoajutorării. Piața condiționează comportamentul actorilor economici, recompensând și sancționând, la rândul ei, anumite tipuri de comportamente. Într-un astfel de mediu, asumpția lui Waltz despre unități (state) este aceea că ele vor căuta să supraviețuiască, modelându-și comportamentele în acest sens. Al doilea eșalon al structurii se referă la specificația funcțiilor unităților. În domeniul intern, relațiile de supraordonare-subordonare încurajează diferențierea între unități
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
însă pe terenul politicii externe adică fără a trata modul sau eficacitatea cu care unitățile vor răspunde acestor presiuni și posibilități. Teoria trebuie să lege nivelul sistemic de cel al actorului, în sensul că, pornind de la un set minimal de asumpții despre stat și motivația acțiunii sale, trebuie să arate cum constrângerile structurale generează rezultatul așteptat. O asemenea teorie este cea a balanței de putere. Astfel, într-un mediu anarhic, caracterizat de autoajutorare, statul are drept scop suprem supraviețuirea, ca precondiție
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
un potențial agresor) nu va lua în calcul motivele, ci exclusiv capacitățile acestuia. Ea se poate realiza prin eforturi interne (sporirea propriilor capacități) sau externe (crearea de alianțe). Alegerea de către stat a comportamentului de contrabalansare nu are nevoie de nici o asumpție de raționalitate a statului el este prescris de la nivelul structurii, prin intermediul mecanismului de socializare. Waltz pornește de la premisa că orice teorie trebuie să treacă proba falsificabilității, însă recunoaște că, deoarece se prezice doar o vag definită și inconstantă condiție de
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
fost, în mare, confirmate pe intervalul studiat, iar epocile de multipolarism neechilibrat (1793 1815, 1903-1918 și 1939-1945) sunt marcate de războaie majore: războaiele napoleoniene și cele două războaie mondiale. Realismul defensiv Realismul defensiv combină perspectiva structurală cu un set de asumpții despre stimulentele conflictului sau ale cooperării interstatale. În primul rând, interpretând dilema securității, realiștii defensivi arată că încheierea de alianțe sau înarmarea, în scopul atingerii obiectivelor de securitate ale statului, pot conduce la o diminuare a securității, prin aceea că
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
să opineze că mulți neoliberali participă la conturarea unui program de cercetare neorealist lărgit sau să sugereze existența unei tabere comune raționaliste, opusă reflectivismului. Subdisciplina Studiilor de Securitate a produs o tipologie bazată pe reunirea a două criterii de diferențiere: asumpțiile referitoare la anarhie (care fundamentează mai vechea separare între realismul ofensiv și cel defensiv) și fenomenele ce trebuie explicate de teorie (delimitându-se astfel neorealismul și realismul neoclasic). Astfel, neorealismul ar reuni teoriile care încearcă să explice rezultatele internaționale de
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
și realismul neoclasic). Astfel, neorealismul ar reuni teoriile care încearcă să explice rezultatele internaționale de exemplu, probabilitatea războiului între marile puteri, durabilitatea alianțelor sau probabilitatea cooperării internaționale. Pot fi delimitate două cadrane: defensiv și ofensiv. Primul cuprinde teorii bazate pe asumpția că sistemul internațional oferă statelor stimulente pentru expansiune doar în anumite condiții. Aici se regăsesc, printre altele, teoria waltziană a balanței de putere sau teoriile preponderent structurale în privința dilemei securității. În cadrul celui de-al doilea, o poziție proeminentă este deținută
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
de această omisiune și de apariția distincției între curentul ofensiv și cel defensiv, ale cărei rădăcini țin așa cum s-a discutat în secțiunile anterioare de interpretarea implicațiilor anarhiei, delimitarea realismului neoclasic față de neorealism poate fi interpretată tot prin prisma relaxării asumpțiilor naturaliste și holiste găsite în versiunea structurală a lui Waltz. De asemenea, prin plasarea împreună, în cadranul neorealismului defensiv, a teoriei structurale waltziene și a versiunilor realist-defensive axate pe teoria jocurilor, se observă că și această tipologie reflectă ideea continuității
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
a căror realizare va fi ghidată de raportul dintre activitatea guvernamentală și alte activități ce au ca scop furnizarea de politici publice. În acest punct, obiectivul lucrării este acela de a situa problema politicilor publice În această perspectivă mai largă. Asumpția principală pe care se fundamentează acest demers este că guvernarea unei societăți e un instrument În folosul cetățenilor, că cetățenii reprezintă unitatea fundamentală a unei orânduiri sociopolitice, și nu doar o componentă secundară Într-o logică statală a universului sociopolitic
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
guvernamentală, fie ea centrală sau locală, determină În mare parte procesul politicilor publice. Într-adevăr, pare imposibil de imaginat o situație alternativă În care, În lipsa statului, să fie realizate politici publice cât de cât eficiente. Dimpotrivă, imaginea furnizată de această asumpție anarhică este una a interacțiunilor haotice și non-cooperante Între indivizi (de exemplu, haosul produs după uraganul din SUA În 2005), iar Însăși posibilitatea acțiunii colective ce stă la baza realizării politicilor publice pare definitiv compromisă Într-un asemenea context. Însă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituțiilor, Crawford și Ostrom (1995) identifică trei tipuri importante de astfel de conceptualizări: instituții-ca-echilibre, instituții-ca-norme și instituții-ca-reguli. Scopul celor trei abordări e de a oferi explicații pentru regularitățile observate În comportamentele umane. Instituțiile privite ca un comportament spre echilibru presupun asumpția că indivizii raționali ce interacționează Între ei Își ajustează continuu răspunsurile planificate ca reacții la comportamentele celorlalți, până ce nu Își mai pot Îmbunătăți situația doar prin propriile acțiuni. O astfel de abordare pune accentul pe responsabilitatea agenților pentru menținerea unei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
entități externe de menținere a instituției sau la angajamente iraționale pentru respectarea unor reguli. Din această perspectivă, instituțiile nu există independent de credințele Împărtășite ale agenților și sunt un produs exclusiv al acțiunilor individuale. Abordarea instituțiilor ca norme pornește de la asumpția că multe modele de comportament au la bază percepțiile Împărtășite de către un grup de indivizi asupra comportamentelor adecvate și inadecvate În situațiile particulare. Pentru a Înțelege de ce anumite moduri de interacțiune există mai degrabă decât altele, este nevoie să mergem
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]