1,004 matches
-
determinări a realității concrete. Uneori radical opusă domeniului potențial, aceasta din urmă închide perspective și rezolvă ultimativ ecuații existențiale. Prin contrast, rețeaua posibilului este sectorul predestinat deliberărilor anticipative, o specie ofensivă de a fi conștient de la care pornesc toate adecvările atitudinale și de act specifice evoluției în câmpul social. A gândi este adesea echivalent cu a scruta un viitor în chip misterios probabilistic, adică a tenta viziunea exactă a necunoscutului pe cale de a surveni în câmpul existenței. Iar a prevedea este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reflexiv în măsura în care relația asistențială este o excepție, deci în măsura în care fiecare este angajat plenar în limitele posturii proprii. Astfel, în teritoriul ethosului colectiv, conștiința de sine poate funcționa pe rolul unei instanțe normative, circumscriind o poziție individuală care asumă postura liderului atitudinal. Acesta din urmă este investit de obicei cu explorarea prospectivă și cu scrutarea câmpului probabilistic al fenomenelor. El este chemat să răsfrângă în sine miza existențială a întregului grup și prin asta să-l elibereze pe acesta de povara multiplelor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
beneficiază de libertatea și de luminile conștiinței, inserarea în practica dialogală a acestei intuiții se efectuează cu necesitatea unui mecanism esențial de raportare. Această intuiție poate rămâne inițiativa unei singure părți a tandemului experiențial sau poate reuni în inspirată îmbinare atitudinală doi vectori spirituali convergenți. Astfel, deși o dată prezentă ea invită imperios la identificări simpatetice, apariția ei în practica socială nu este un fenomen în mod obligatoriu reciproc, asumarea alterității putându-se împlini în manieră univocă. Chipul cognitiv pe care îl
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
integrativă de universul spiritual global. Un weltanschauung împărtășit este o premisă fundamentală a unui curent de opinie colectivă și sfârșește prin a determina și prin a configura un zeitgeist, o viziune a unei epoci întregi. Fie că joacă rolul liderului atitudinal, fie că asumă postura secundară a unui simplu membru al corpului social, individul angajat în "reverberații" reflexive contribuie în egală măsură la ordinea universală a perioadei sale temporale, așezând o cărămidă la baza edificiului comunitar (constituindu-se în factorul său
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o consecință elaborată a unei realități eterne. Iar sensul autentic al împlinirii de sine vizează întregul, adică unitatea subiectivă care face diferența dintre tipul conștiinței de sine propriu-zise și tipul conștiinței propriilor trăiri luate separat. Aceste trăiri sunt niște precipitate atitudinale care nu capătă sens dacât în lumina unei reuniri acoperitoare pe care o realizează cunoașterea unui tot organic. Diferența celor două tipuri de conștiință marchează tocmai distanța de la o pluralitate fără firul unei legături de tip constitutiv la o unitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unificări descriptive a ceea ce în fapt funcționează în manieră coezivă. Acest sistem noțional poate veni din partea filosofiei, o filosofie a conectărilor suprastructurale care păstrează strâns contactul cu obiectul și nu își poate pierde terenul ferm al posibilelor aplicări concrete. Precipitatul atitudinal și de act poate fi influențat "de sus" sau poate fi o pildă vie pentru o concluzie structurantă. A participa la viața spirituală înseamnă a te lăsa instrumentat de o sugestie teoretică, adică mai mult decât o simplă operare de la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Imaginația și inter-culturalismul; - Amploarea tehnologiei și societatea informațională; - Poluarea mediului. Educația pentru protecția mediului capătă astfel o nouă dimensiune în cadrul curriculumului național. Acțiunea educativă în această direcție are în vedere un ansamblu foarte cuprinzător și vast de obiective cognitive, afectiv - atitudinale și practic acționale, cu scopul de a iniția și promova o atitudine responsabilă față de mediu, de a-i face pe tineri să conștientizeze pericolele unei degradări accentuate a mediului ambiant. Protecția naturii devine tot mai mult una din cele mai
Coronița prieteniei by Ed. Nemţanu Anişoara, Grup Şcolar Cristeşti, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93021]
-
mască" vezi supra, I.1.4.), având o anumită finalitate asociată intenției comunicative (cel puțin, inițiale pentru că pot să apară și variabile, în contextul comunicativ, care să modifice, pe parcursul actului, intenția comunicativă inițială a locutorului) și un anumit conținut informativ/atitudinal/comportamental etc. de transmis interlocutorului/interlocutorilor printr-un anumit canal, valorificând anumite tehnici și, pe de altă parte, către derularea propriu-zisă a actului comunicativ cu adaptările impuse atât de eventualii factori perturbatori care pot apărea contextual, cât și mai ales
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
asemenea, pentru prezentarea comunicării didactice ca formă a comunicării educaționale: D. Herlo, introducere la Ilica, 2003, p. 4. 29 În perioada contemporană s-a optat pentru sintagma "comunicare educațională", în ideea de a accentua rolul relației de schimb (informațional, afectiv, atitudinal etc.) care se produce în cadrul interacțiunii profesor elev (cf. Ezechil, 2002, p. 43, autoare care se referă cu precădere la schimbul informațional implicat de relația profesor elev). 30 Au fost semnalate, în literatura de specialitate, și situații particulare de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41 Vezi cele două tipuri de semnificație "semnificația descriptivă" și "semnificația atitudinală" implicate de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce cu sine în fața receptorului. O dată cu descrierea însă, mai totdeauna apare și atitudinea locutorului față de cele descrise. Aceasta este semnificația atitudinală pe care o aduce schematizarea discursivă în fața aceluiași receptor" (Sălăvăstru, 2003, p. 381). 42 Pentru nuanțări, vezi teoria discursului prin raportare la schema cubului rubik, în Cmeciu, 2010, pp. 20-23, schemă în care culorile cubului sunt simboluri ale caracteristicilor componentelor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de stat din viața socială. Cu siguranta, în toată această dezbatere a avut un cuvânt greu de spus judecată practică a lui Tito și a colaboratorilor săi de a nu acceptă dictatul stalinist. Este posibil, că din punct de vedere atitudinal, să fi fost reluate tradiții mai vechi, precum neacceptarea în iulie 1914 a presiunilor Austro-Ungariei sau, în martie 1941, a iminentei invazii germane, deci apărarea identității. Vara anului 1948 a însemnat pentru Moscova, Belgrad și alte capitale ale Europei sovietizate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
efectua meseria la standardele învățate, migrează spre organizațiile non-guvernamentale sau în alte țări. Valorile Pavel Popescu Neveanu consideră că valorile sînt "structurări personologice ce permit raportarea individului la sine și la alții. Ele sînt determinante și definitorii pentru întregul sistem atitudinal al personalității umane, definind, global, și nu particular, modul de a fi, în notele sale esențiale, atît al unui individ luat distinct, cît și al unor diverse grupuri sociale ce prezintă particularități specifice"131. Altfel spus, valorile dau semnificații, acordă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că această categorie constituie mai mult de jumătate din eșantionul total pe care s-a realizat cercetarea. Sistemele de valori și norme formale și informale Valorile unei culturi se constituie în sisteme axiologice, care adună elementele de constanță comportamentală și atitudinală a indivizilor și grupurilor. Acest fapt nu trebuie să inducă însă ideea unor valori veșnice, pentru că ele sînt supuse presiunilor situaționale, interpretărilor și schimbărilor. Am analizat pînă acum acele elemente ale culturii care s-au dovedit mai rezistente în timp
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
semnificații; utilizarea unor metode și mijloace specifice pentru îndeplinirea obiectivelor preconizate; respectarea unor principii, reguli și norme didactice; existența unor finalități obiectivate în rezultatele și performanțele elevilor. Acțiunea educațională, instructiv formativă vizează producerea unor schimbări de natură cognitivă, afectiv motivațională, atitudinală și comportamentală la nivelul personalității elevului. Pentru ca activitatea didactică să fie eficientă și performantă, trebuie găsită o modalitate optimă de organizare a interacțiunii variabilelor sale, ceea ce presupune existența unui raport de interdependență funcțională în cadrul căruia metodele și procedeele dețin un
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
instituțională. Nu vom putea înțelege coordonatele comunicării fără să avem în vedere instituțiile care întruchipează modele culturale și fără examinarea căilor de a modela și remodela asemenea instituții, care pot fi înțelese ca adevărate noduri ale comunicării, generatoare de modele atitudinale. Deși preocupat în primul rând de probleme culturale, Williams descoperă continentul comunicării, asupra căruia se apleacă atent, atașat ideii de interdisciplinaritate pe care a promovat-o împreună cu ceilalți reprezentanți ai studiilor culturale britanice. Nu este o descoperire întâmplătoare, ci rezultatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
erau ierarhizate în conformitate cu criterii mai mult sau mai puțin complexe; * criteriile erau asociate unui sistem de însemnări ce vizau pozițiile subiecților în aceste dimensiuni; * comportamentul relativ la obiectul reprezentării a fost determinat de însemnările asociate dimensiunilor ierarhic dominante. La nivel afectiv-emoțional, atitudinal, procesul schimbării poate fi responsabil, în opinia noastră, de declanșarea unei afectivități pozitive, generată de emoții pozitive, dar și a afectivității negative, ca efect repetitiv al trăirilor emoționale negative. În cele mai multe cazuri aceasta se manifestă prin: * iritabilitate (tendința de a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
faptului că schimbarea reală rămâne la latitudinea organizației și a oamenilor săi, neexistând soluții gata elaborate sau universal valabile, ci doar constructe ale schimbării, contextualizate. De asemenea, ea vizează schimbări structurale, coordonate, atât la nivel structural, cât și la nivel atitudinal, comportamental, respectându-se astfel principiul schimbării prin acțiune. Concluzia pe care o avansăm se referă la faptul că orice încercare de analiză a dezvoltării organizației școlare prin schimbare trebuie să se raporteze la obiectul specific de cercetare (individul și comportamentul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
spune că cel mai mare paradox al schimbării este însăși schimbarea, faptul că promovarea coerenței sistemului presupune anularea coerenței inițiale. De asemenea, tensiunile manifestate la nivel psihologic sunt de cele mai multe ori dublate de nostalgia trecutului, aspect ce descrie clar conservatorismul atitudinal, adevărată barieră în calea schimbării educaționale. Dacă ne raportăm la realitatea pe care o descrie școala românească în acest moment putem afirma că încă mai vorbim de tendințe conservatoare sau de distorsionări ale semnificațiilor schimbării educaționale, aspect care atrage uneori
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
permanentă ce se poate traduce prin: creșterea exponențială a informațiilor, dinamica profesiunilor pe piața muncii, tehnologizare, oportunități de exersare a competențelor în alte medii decât cele naționale etc. Raportarea la aceste transformări îi oferă individului șansa de a se situa atitudinal, la nevoie, pe două poziții extreme: una pro-schimbare ce implică deschiderea spre nou, experimentarea inovațiilor în materie de educație, implicare, competiție și învățare prin cooperare și alta anti-schimbare, descrisă ca cea mai eficientă strategie de "apărare a tradițiilor școlii" și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de comunicare; * Evaluarea stadiilor intermediare și finale de adaptare la schimbare; * Creșterea competențelor, performanțelor în cunoaștere etc. b) Afectiv motivaționale: * Dorința de a lupta pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și finale de adaptare la schimbare; * Creșterea competențelor, performanțelor în cunoaștere etc. b) Afectiv motivaționale: * Dorința de a lupta pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității etc. B. Obiective de învățare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care susțin elemente legate de dezvoltare personală și organizațională, management strategic, creativitate, motivație. Ceea ce merită remarcat este faptul că, în plan cognitiv, accentul cade pe dimensiunea anticipativă a schimbării și aproape deloc pe aspectul informațional, în timp ce sub aspect afectiv-motivațional și atitudinal importante devin: aspectul volitiv al schimbării, responsabilizarea individului, trecerea de la inerție și rutină la acțiune, depășirea prejudecăților. În ceea ce privește obiectivele referitoare la învățare, autoarea aduce în discuție un subiect ce a făcut obiectul unor analize (Botkin, 1981) la începutul anilor 80
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
descoperit faptul că efectele nocive se manifestă doar în rândul tinerilor care sunt lipsiți de cunoștințe politice și cărora le lipsește încrederea că se pot implica ei înșiși în politică. Pentru cei care au un suport informațional (cunoștințe politice) și atitudinal (încredere în capacitatea proprie de implicare) adecvat, conflictele pot avea, dimpotrivă, un rol de mobilizare politică, atrăgându-le atenția că subiectele în jurul cărora s-a iscat o controversă reprezintă o miză importantă și că este nevoie de implicarea lor. Cu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Toate aceste noi realități reflectă un nou status quo al consumului mediatic, caracterizat prin expunere selectivă la informația politică sau chiar prin dezinteres total pentru lumea politică (Bennett și Iyengar, 2009, p. 43). Încă de la apariția teoriilor legate de schimbările atitudinale produse de media din anii '50, numeroși cercetători au formulat ipoteza că expunerea la informația politică reflectă un anume tip de partizanat. Cu alte cuvinte, oamenii evită informațiile care se așteaptă să fie discrepante cu propriile opinii sau atitudini și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]