1,788 matches
-
nesteroidiene cu acțiune antiagregantă plachetară, din pricina bolii artrozice. c) Riscul de cădere este un alt element invocat frecvent atunci când se ia în discuție terapia anticoagulantă la un pacient vârstnic (3). Incidența hemoragiei cerebrale este mai mare la vârstnici cu fibrilație atrială (FA) și risc crescut de cădere (2,8 versus 1,1 la 100 pacienți-ani) (2). Anticoagulantul oral nu crește incidența hemoragiei cerebrale, dar se asociază cu evenimente mai severe și mortalitate mai mare la 30 de zile (4). Conform acestor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
dintre pacienții vârstnici consultați în ambulator sunt subtratați, comparativ cu 50-66% înregistrați în SUA (11). Se remarcă o relație directă între riscul subtratării și vârsta avansată a pacienților. Subtratarea apare frecvent la pacienții cu IMA, insuficiență cardiacă cronică (IC), fibrilație atrială (FA), sindrom dislipidemic. Evaluarea geriatrică comprehensivă realizată la acești pacienți a ameliorat semnificativ subtratarea prin reevaluarea medicală și psiho-socială a pacienților (inclusiv calitatea vieții și așteptările acestora de la viață) și realizarea unei scheme terapeutice care să se adapteze mai bine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
stimulatoarelor pentru tulburări de ritm și conducere, există încă din anii ʼ90 mai multe studii cu peste 2.000 de pacienți incluși (vârste medii peste 65 de ani): CTOPP (30), MOST (31), UKPACE (32); exceptând frecvența de apariție a fibrilației atriale, studiile nu dovedesc diferențe notabile între stimularea uni - și cea bicamerală. Analiza de subgrupuri a studiului AVID indică încă din 1997 că beneficiul implantării de stimulatoare cardiace cu funcție de defibrilare (ICD) persistă și la vârstnici (33). Mai recent, resincronizarea la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
doar 2% dintre subiecții de sex masculin și doar 6% dintre cei de sex feminin nu au prezentat modificări patologice pe electrocardiogramă. Cele mai frecvente modificări întâlnite au fost: hipertrofia ventriculară (28%), blocul atrioventricular de gradul I (16%) și fibrilația atrială (15%) (1). În mod clasic, modificările electrocardiogramei (ECG) la vârstnici sunt încadrate fie ca modificări cu semnificație „fiziologică”, care țin de evoluția biologică normală până la această vârstă, fie ca modificări cu semnificație patologică certă. Totuși criteriile de normalitate la populația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
ani, urmăriți pentru o perioadă de 15 ani. De la 70 de ani la 85 de ani, s a observat o creștere continuă a incidenței undei Q patologice, a deviației axiale stângi, a undelor T negative, blocului de ram drept, fibrilației atriale și flutterului atrial. Com- parativ cu subiecții cu ECG normală, s a constatat o mortalitate semnificativ mai importantă la subiecții având aspecte electrocardiografice de tip undă Q patologică, unde T negative, subdenivelare segment ST peste 0,5 mm, bloc major
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
o perioadă de 15 ani. De la 70 de ani la 85 de ani, s a observat o creștere continuă a incidenței undei Q patologice, a deviației axiale stângi, a undelor T negative, blocului de ram drept, fibrilației atriale și flutterului atrial. Com- parativ cu subiecții cu ECG normală, s a constatat o mortalitate semnificativ mai importantă la subiecții având aspecte electrocardiografice de tip undă Q patologică, unde T negative, subdenivelare segment ST peste 0,5 mm, bloc major de ram stâng
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
3). Deși modificările electrocardiografice sunt frecvente la această grupă de vârstă extremă, ele par să nu fie în relație cu capacitatea funcțională sau cognitivă, sau cu sexul. Din punctul de vedere al implicațiilor prognostice pentru diferitele anomalii electrocardiografice, prezența fibrilației atriale a fost asociată cu creșterea riscului de mortalitate (risc relativ = 2, p= 0,011) (13). 11.2.1. Tulburările de ritm Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată că frecvența cardiacă nu variază în mod semnificativ cu îmbătrânirea, ritmul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
011) (13). 11.2.1. Tulburările de ritm Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată că frecvența cardiacă nu variază în mod semnificativ cu îmbătrânirea, ritmul sinusal rămâne prevalent, dar se observă mai frecvent pauze sinusale, predominant nocturne. Extrasistolele atriale sunt prezente la 8,8% dintre subiecții peste 60 de ani. Incidența fibrilației atriale crește semnificativ cu îmbătrâ - nirea, de la 2% sub 75 de ani, la 5% pentru grupa 75 85 de ani, la 14% peste 85 de ani și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
săi arată că frecvența cardiacă nu variază în mod semnificativ cu îmbătrânirea, ritmul sinusal rămâne prevalent, dar se observă mai frecvent pauze sinusale, predominant nocturne. Extrasistolele atriale sunt prezente la 8,8% dintre subiecții peste 60 de ani. Incidența fibrilației atriale crește semnificativ cu îmbătrâ - nirea, de la 2% sub 75 de ani, la 5% pentru grupa 75 85 de ani, la 14% peste 85 de ani și 27% pentru populația spitalizată sau instituționalizată cu vârsta peste 90 de ani. Prevalența extrasistolelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
studiile care au folosit evaluarea prin ECG standard la 96% pentru cele care au realizat monitorizarea ECG ambu -latorie tip Holter (10). Într un studiu realizat de Yamaguchi și colaboratorii săi frecvența extrasistolelor supraven - triculare sau ventriculare, respectiv a fibrilației atriale în populația vârstnică a fost superioară la bărbați față de femei (4). În 2012, Moubarak și colaboratorii săi publică un studiu comparativ al modificărilor electrocardiografice- la subiecții octogenari, respectiv centenari, arătând că octogenarii prezintă o frecvență cardiacă semnificativ mai mare (81
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
În 2012, Moubarak și colaboratorii săi publică un studiu comparativ al modificărilor electrocardiografice- la subiecții octogenari, respectiv centenari, arătând că octogenarii prezintă o frecvență cardiacă semnificativ mai mare (81 ± 15 bpm versus 72 ± 15 bpm), centenarii prezintă mai multe extrasistole atriale decât octogenarii (18% versus 3%), dar octogenarii asociază mai frecvent fibrilația atrială (22% versus 15%). Toate modificările între cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
electrocardiografice- la subiecții octogenari, respectiv centenari, arătând că octogenarii prezintă o frecvență cardiacă semnificativ mai mare (81 ± 15 bpm versus 72 ± 15 bpm), centenarii prezintă mai multe extrasistole atriale decât octogenarii (18% versus 3%), dar octogenarii asociază mai frecvent fibrilația atrială (22% versus 15%). Toate modificările între cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce, din cauza alterării funcției de relaxare ventriculară, ceea ce determină creșterea importanței sistolei atriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
atrială (22% versus 15%). Toate modificările între cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce, din cauza alterării funcției de relaxare ventriculară, ceea ce determină creșterea importanței sistolei atriale. Astfel se explică scăderea toleranței fibrilației atriale și scăderea adaptării la efort la această categorie de vârstă. Bronx Longitudinal Aging Study a fost un studiu de cohortă prospectiv, cu o perioadă de urmărire de 10 ani, inițiat cu scopul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce, din cauza alterării funcției de relaxare ventriculară, ceea ce determină creșterea importanței sistolei atriale. Astfel se explică scăderea toleranței fibrilației atriale și scăderea adaptării la efort la această categorie de vârstă. Bronx Longitudinal Aging Study a fost un studiu de cohortă prospectiv, cu o perioadă de urmărire de 10 ani, inițiat cu scopul de a identifica factorii de risc cardiovascular la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
a adus date importante privind modificările ECG la pacientul vârstnic. Din punctul de vedere al prevalenței aritmiilor, extrasistolele ventriculare au fost cele mai frecvente, prezente la 93% dintre subiecții incluși, tahicardia ventriculară nesusținută a avut o frecvență de 5%, tahicardia atrială paroxistică 13%, iar fibrilația atrială doar 4%. O frecvență sinusală < 60/minut a fost prezentă la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
modificările ECG la pacientul vârstnic. Din punctul de vedere al prevalenței aritmiilor, extrasistolele ventriculare au fost cele mai frecvente, prezente la 93% dintre subiecții incluși, tahicardia ventriculară nesusținută a avut o frecvență de 5%, tahicardia atrială paroxistică 13%, iar fibrilația atrială doar 4%. O frecvență sinusală < 60/minut a fost prezentă la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității (risc relativ 2,8; 95
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
4,5). Conceptul propus este cunoscut ca „paradoxul obezității” (6,7). Ulterior, mai multe colective de autori au adus dovezi în favoarea acestui concept în diverse patologii: la pacienții cu afecțiuni cardiace cronice, inclusiv insuficiență cardiacă (IC) (8,9), cu fibrilație atrială (10), în caz de moarte subită cardiacă sau boală coronariană (11), precum și în cazul pacienților cu antecedente de accident vascular cerebral (12). Mai mult, câteva meta‑analize au confirmat faptul că obezitatea asociată anumitor afecțiuni cronice ar conferi un prognostic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
îi împiedică să efectueze un test clasic de efort (cca 50% din acest grup de vârstă în unele rapoarte). La aceștia, folosirea dobutaminei ca stresor farmacologic se asociază cu un risc mai mare de aritmii (inclusiv tahicardii supraventriculare și fibrilație atrială) . De aceea, recomandarea optimă este folosirea agenților vasodilatatori ca adenozina și dipiridamolul. Un studiu SPECT cu Tl-201 la o populație de pacienți cu vârsta medie de 77 de ani a arătat că cea mai puternică variabilă pentru predicția unui prognostic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
și al presiunii intracraniene crescute: tratamentul medical (terapie depletivă cu agenți osmotic activ cerebral, ex.: manitol) și tratamentul chirurgical (drenaj ventricular, chirurgia de decompresiune). - Terapia antiagregantă: clopidogrel, aspirina, ticlopidina. - Terapia anticoagulantă (warfarina, acenocumarol) după un AVC ischemic asociat cu fibrilație atrială și/sau cu proteze valvulare cardiace. Măsuri terapeutice luate pentru controlul funcției pulmonare și asigurarea permeabilității căilor respiratorii; măsuri pentru controlul: tensiunii arteriale, glicemiei și lipidelor plasmatice, a temperaturii corpului și a echilibrului hidroelectrolitic. Terapie fizică și reabilitare 3. Atacul
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
în sistemul vertebro-bazilar, se recomandă terapie anticoagulantă sau antiagregantă. 4. Infarctul cerebral embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de stroke (aproape 40% din AVC sunt embolice, comparativ cu 32% trombotice). Cei mai mulți emboli provin din inimă (fibrilație atrială (24), infarct miocardic cu trombi murali, endocardită). Alte proveniențe sunt arterele carotide, aorta și arterele mari cerebrale. Față de trombii care aderă de peretele vascular, embolii sunt friabili și migratori. Embolul se poate dezintegra înainte ca necroza țesutului să aibă loc
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
trombotic. Prevenția embolismului cerebral are o deosebită importanță. Astfel, folosirea de lungă durată a terapiei anticoagulante ( heparină, warfarină, acenocumarol, heparine cu GM mică) s-a dovedit eficace pentru prevenirea emboliei la pacienți cu AVC ischemic în antecedente și cu fibrilație atrială, infarct miocardic sau protezare valvulară. 5. Lacunarismul cerebral Infarctul lacunar, care reprezintă 10% din AVC ischemice, este întotdeauna dat de ocluzia arterelor mici, de dimensiuni între 50 și 200 micrometri în diametru (6). Există o strânsă corelație între starea lacunară
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
blocare a canalelor NMDA nu se previne moartea celulară, datorită continuării disfuncțiilor la celelalte canale de calciu. 9. Factori de risc pentru AVC (Stroke) Factorii de risc major cunoscuți pentru AVC sunt: - HTA; - tulburări de ritm cardiac, mai frecvent fibtilație atrială; - boli cardiace:-insuficiență cardiacă congestivă;valvulopatii; - ateroscleroză coronariană; - diabet zaharat ; - hiperlipidemie; - fumat (7). la care se pot adăuga: folosirea contraceptivelor orale și bolile sistemice asociate cu stări de hipercoagulabilitate. Dintre acești factori de risc, diabetul zaharat accentuează procesul aterosclerotic atât
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
Capitolul 10 CARDIOPATII CONGENITALE A. MALFORMAȚII CONGENITALE NECIANOGENE DEFECTUL SEPTAL ATRIAL DEFINIȚIE Defectul septal atrial (DSA) reprezintă o comunicare între atriul stâng și atriul drept la nivelul septului interatrial, fapt ce permite un amestec („shunt”) în cantități variabile al sângelui la acest nivel, în marea majoritate a cazurilor stânga - dreapta. Este
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Capitolul 10 CARDIOPATII CONGENITALE A. MALFORMAȚII CONGENITALE NECIANOGENE DEFECTUL SEPTAL ATRIAL DEFINIȚIE Defectul septal atrial (DSA) reprezintă o comunicare între atriul stâng și atriul drept la nivelul septului interatrial, fapt ce permite un amestec („shunt”) în cantități variabile al sângelui la acest nivel, în marea majoritate a cazurilor stânga - dreapta. Este una din cele mai
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
malformații cardiace congenitale (MCC), reprezentând 5-10% din totalul acestora [1]. CLASIFICARE ANATOMICĂ În accepțiunea generală se descriu 4 tipuri de DSA: DSA ostium secundum - defect la nivelul fosei ovale (forma cea mai frecventă), este considerat de fapt singurul defect septal atrial „veritabil”; există șanse ca defectele mici să se închidă în primul an de viață. DSA ostium primum - defect la nivelul septului primum, reprezintă o entitate distinctă care aparține formelor clinice de canal atrioventricular comun, fiind asociat aproape întotdeauna cu un
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]