873 matches
-
thebesiene). Venele pulmonare drepte se deschid pe peretele drept al atriului stâng, dar există cazuri însă în care venele pulmonare drepte sunt în număr de 3, provin fiecare de la câte un lob pulmonar și își mențin independența până la deschiderea în atriul stâng. Venele pulmonare stângi sunt organizate similar și se deschid în peretele posterior. Orificiile celor 4 vene pulmonare sunt localizate în apropierea unghiurilor atriului stâng. Valva bicuspidă (mitrală) și orificiul ei ocupă întreg peretele anterior al atriului stâng. * Ventriculul sâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de 3, provin fiecare de la câte un lob pulmonar și își mențin independența până la deschiderea în atriul stâng. Venele pulmonare stângi sunt organizate similar și se deschid în peretele posterior. Orificiile celor 4 vene pulmonare sunt localizate în apropierea unghiurilor atriului stâng. Valva bicuspidă (mitrală) și orificiul ei ocupă întreg peretele anterior al atriului stâng. * Ventriculul sâng Generalități Ventriculul stâng formează apexul și suprafața stângă a cordului și participă la formarea suprafețelor sternocostală și diafragmatică. Miocardul VS este de trei ori
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
până la deschiderea în atriul stâng. Venele pulmonare stângi sunt organizate similar și se deschid în peretele posterior. Orificiile celor 4 vene pulmonare sunt localizate în apropierea unghiurilor atriului stâng. Valva bicuspidă (mitrală) și orificiul ei ocupă întreg peretele anterior al atriului stâng. * Ventriculul sâng Generalități Ventriculul stâng formează apexul și suprafața stângă a cordului și participă la formarea suprafețelor sternocostală și diafragmatică. Miocardul VS este de trei ori mai gros comparativ cu cel al ventriculului drept, presiunea la nivelul acestuia fiind
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă a cordului și participă la formarea suprafețelor sternocostală și diafragmatică. Miocardul VS este de trei ori mai gros comparativ cu cel al ventriculului drept, presiunea la nivelul acestuia fiind de trei ori mai mare. Ventriculul stâng primește sânge din atriul stâng și îl trimite în aorta ascendentă. Separarea celor două compartimente ventriculare se realizează prin cuspida anterioară: compartimentul de recepție se află inferior și la stânga cuspidei anterioare și are pereții neregulați, iar compartimentul de ejecțe este mai scurt și mai
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
două compartimente ventriculare se realizează prin cuspida anterioară: compartimentul de recepție se află inferior și la stânga cuspidei anterioare și are pereții neregulați, iar compartimentul de ejecțe este mai scurt și mai îngust comparativ cu infundibulul pulmonarei. Raporturile ventriculului stâng * superior - atriul stâng; * inferior - diafragma; * anterior * pericardul; * hemitoracele anterior stâng; * lingura plămânului stâng * lateral * pericard * pleura mediastinală stângă * plămânului stâng * nervul frenic stâng * vase pericardofrenice * medial - sept interventricular Morfologia externă a ventriculului stâng Ventriculul stâng este mai lung decât ventriculul drept, are
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronare drepte) și vena cardică mijlocie. Marginea stângă (oblică) a cordului prezintă ramul marginal stâng al arterei circumflexe stângi. Superior, ventriculul este limitat de marea venă cardiacă și de artera circumflexă situată în șanțul atrioventricular. Superior de șanț se află atriul stâng, sinusul venos coronar și vena pulmonară stângă inferioară. Morfologia internă a ventriculului stâng Cavitatea ventriculului stâng este separată prin cuspa anterioară a venei mitrale într-un tract de injecție și un tract de ejecție, orientat spre dreapta. Partea netedă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sau posterior de vena cavă superioară (calea mijlocie), apoi au traiect descendent prin septul interatrial, pentru a ajunge la nivelul nodului atrioventricular. Calea anterioară dă un ram care trece peste o bandă subțire musculară (fascicolul lui Bachmann) și ajunge în atriul stâng a cărui musculatură o activează. Vascularizația nodulului sinoatrial este realizată prin artera nodulului sinusal care, în 60% din cazuri, are originea din artera coronară dreaptă sau din artera coronară circumflexă. * Nodulul atrioventricular Nodulul atrioventricular este o formațiune tisulară de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
realizată prin artera nodulului sinusal care, în 60% din cazuri, are originea din artera coronară dreaptă sau din artera coronară circumflexă. * Nodulul atrioventricular Nodulul atrioventricular este o formațiune tisulară de dimensiuni reduse, situată în apropierea miocardului, în peretele medial al atriului drept. Nodulul atrioventricular este situat pe trigonul fibros drept, într-o regiune triunghiulară limitată de ostiumul sinusului coronar, cuspa septală a valvei tricuspide și porțiunea membranară a septului interventricular. Adiacent nodulului atrioventricular pot fi identificate în țesutul conjunctiv neted celule
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de colagen, fibrele lui Purkinje și vase de sânge. Valvele cardiace sunt pliuri ale endocardului, deformabile dar inextensibile, menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pliuri ale endocardului, deformabile dar inextensibile, menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele elastice sunt mult mai rare decât în atrii. Celulele cardionectoare de la acest
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele elastice sunt mult mai rare decât în atrii. Celulele cardionectoare de la acest nivel constituie țesutul nervos de conducere sau țesutul nodal. De regulăele formează fascicule (când sunt separate de țesutul muscular printr-o teacă conjunctivă), dar pot fi întâlnite și izolat (când se găsesc în continuitate cu celulele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Vena cavă superioară Vena cavă superioară este formată prin joncțiunea venelor cefalice dreaptă și stângă (vene nenumite). În vena cavă superioară drenează arcul venei azygos, după care vena cavă superioară perforează pericardul pe flancul drept al aortei ascendente pătrunzând în atriul drept printr-un orificiu avalvular. Vena cavă superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare în porțiunea extrapericardică sunt: * anterior * joncțiunea sternocostală; * pleura dreaptă; * posterior * nervul vag drept; * arcul aortic; * pleura; * drept * nervul frenic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortic; * pleura; * drept * nervul frenic drept; * arcul venei azygos; * pleura; * stâng * aorta ascendentă. Nervul vag drept are traiect descendent pe partea stângă a arcului venei azygos. Raporturile venei cave superioare în porțiunea intrapericardică sunt: anterior - liberă în cavitatea pericardică; posterior * atriul stâng; * artera pulmonară dreaptă; * pericardul în porțiunea laterală și posterioară. Pericardul este fixat de peretele venei cave superioare, mobilizarea intrapericardică fiind posibilă după secționarea lejeră a inserțiilor pericardice. Sindromul de venă cavă superioară este în 75¿ din cazuri secundar afecțiunilor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
benigne. Semnele clinice ale sindromului includ edem facial al extremității superioare, dilatații venoase cefalice cervicale și la nivelul brațelor, rubor al ariilor descrise cu aspect cianogen. Vena cavă inferioară Vena cavă inferioară penetrează diafragmul la nivelul T8 și pătrunde în atriul drept corespunzător joncțiunii xifosternale. La deschiderea în atriul drept orificiul venei cave inferioare este prevăzut cu valva lui Eustachio, porțiunea intrapericardică venoasă având o lungime de aproximativ 1cm. Porțiunea extrapericardică a venei cave inferioare este practic inexistentă, iar în cazul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
al extremității superioare, dilatații venoase cefalice cervicale și la nivelul brațelor, rubor al ariilor descrise cu aspect cianogen. Vena cavă inferioară Vena cavă inferioară penetrează diafragmul la nivelul T8 și pătrunde în atriul drept corespunzător joncțiunii xifosternale. La deschiderea în atriul drept orificiul venei cave inferioare este prevăzut cu valva lui Eustachio, porțiunea intrapericardică venoasă având o lungime de aproximativ 1cm. Porțiunea extrapericardică a venei cave inferioare este practic inexistentă, iar în cazul existenței sale, vine în raport cu pleura dreaptă și cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de vedere clinic porțiunile toracică și pericardică ale venelor cave sunt identice. Venele pulmonare Venele pulmonare sunt fixate la pericard. În porțiunea intrapericardică venel pulmonare sunt greu vizibile cu excepția circumferinței. Împreună cu inserțiile mezocardice vena cavă inferioară și fața posterioară a atriului stâng, venele pulmonare formează limitele superioară și laterală ale sinusului oblic pericardic. Dintre cele 4 vene pulmonare cea mai vizibilă este vena pulmonară stângă inferioară și vena pulmonară dreaptă inferioară. În 25¿ din cazuri venele pulmonare stângi se unesc intrapericardic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a ventriculului stâng. În traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo obtusa), mai largă, și ramuri pentru fața posterioară a ventriculului stâng și a atriului stâng. Artera coronară circumflexă stângă poate da naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng; artera marginii stângi a lui Crăiniceanu; ramura interventriculară anterioară (ramus interventricularis anterior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng; artera marginii stângi a lui Crăiniceanu; ramura interventriculară anterioară (ramus interventricularis anterior), din care pornesc ramuri pentru ventriculele drept și stâng și pentru septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramuri pentru ventriculele drept și stâng și pentru septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în care artera coronară dreaptă dă naștere arterei descendente posterioare care va vasculariza concomitent fața posterioară a atriului stâng, un segment al feței posterioare a ventriculului stâng, mușchiul papilar posterior al ventriculului stâng și nodulul atrioventricular. Ramul cel mai important al arterei coronare drepte este artera conului care trece în sens invers acelor de ceasornic în jurul infundibulului formând
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a anomaliilor arterelor coronare cu origine aortică este esențială în stabilirea procedeelor chirurgicale. Artera sinoatrială este următorul ram al arterei coronare drepte care are originea pe fața profundă a arterei coronare drepte. De la origine se orientează pe peretele anterior al atriului drept pe care îl vascularizează și pătrunde în nodulul sinoatrial. În 40% din cazuri artera are originea din ramul atrial stâng anterior al arterei coronare stângi. Artera coronară dreaptă trece posterior de șanțul atrioventricular și dă mai multe ramuri pentru
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]