1,238 matches
-
sarcina administratorilor militari locali: strângerea de date despre băile publice, despre stațiile meteorologice și spațiile pentru piețe. Evident că și strângerea de date despre clădiri cu specific românesc, adică despre cele cu vădite caracteristici bizantine, ca și a datelor privind atrocitățile comise de armata română, respectiv chestionarele concepute pentru populația maghiară trăitoare în diaspora, serveau toate unui țel politic sau unor anume interese de politică externă, dar și de politică națională. Pe lângă reinstalarea normalității în viața de zi cu zi și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
formarea unui spațiu etnic maghiar. Aceasta pare mai potrivită decât cea de politică aplicată naționalităților, noțiune ce sugerează o direcție îngustă, axată pe o anumită ramură a politicii. Pe acest subiect am tot discutat; s-a vorbit, mai ales, despre atrocitățile din timpul re-anexării, despre închiderea unor instituții, despre discriminare, despre internări și despre constrângerea permanentă, exercitată de autoritățile ungare în vederea executării unor înregistrări oficiale, a unor inventarieri. Trebuie consemnat și faptul că, în cei patru ani, guvernarea - cel puțin la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
militare în Transilvania de Nord", în Limes, 2010, nr. 2, pp. 75-95). Lucrarea lui Illésfalvi Péter a fost prima încercare de prezentare a masacrelor din comunele Ip (Ipp) și Treznea (Ördögkút) ("Édes Erdély itt vagyunk..."/" Dulce Transilvanie suntem aici"... Despre atrocitățile ce au avut loc în timpul intrării trupelor în Transilvania, în Pro Minoritate, 2004, primăvara, pp. 58-77.) Studiul comun de etnografie al lui Balogh Balázs și Fülemile Ágnes despre Călata (Kalotaszeg) adumbrește imaginea istoricilor (Societatea, structura regiunii, identitate la Călata, Budapesta
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din emfaza violenței comice în cea tragică ne va îndemna să medităm asupra ilegalismului adînc înrădăcinat în noi toți, înzorzonat cîteodată cu flori de stil patriarhale despre blîndețea ireductibilă și concilianta fără margini a "poporului" nostru". În Trepte istorice, observînd atrocitățile partidelor de stînga și a celor de dreapta sub dictaturile roșii și brune, ne propune un adevăr cît un aforism: "Mulțimile trăiesc de azi pe mîine, se bucură, cît se poate, de favorurile momentului și disprețuiesc, fără pic de spirit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întîmplă, fără doar și poate, atunci cînd, după victoria într-o bătălie, învingătorul pretinde, cu aerul meschin al celui care vrea să aibă întotdeauna dreptate: "Am învins, deci dreptatea e de partea mea". Sau cînd cineva își pierde cumpătul în fața atrocităților războiului și, în loc să-și spună, pur și simplu, că a fost mai mult decît poate el suporta, simte nevoia să-și justifice epuizarea sufletească descoperind, chipurile, că nu a putut suporta fiindcă a fost silit să lupte pentru o cauză
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Mamă. Scrisorile sale adresate la prieteni și cunoștințe reamintesc, de fiecare dată, progresul Basarabiei românești, umanismul românilor, recunoștința Basarabiei interbelice. Vorbește cu pasiune despre respectul legii sub români, democrația, libertatea și condițiile de trai. Frecvent, ca martor ocular, amintește de atrocitățile alogenilor odată cu pătrunderea sovieticilor la Soroca și a întocmit lista victimelor și suferințele la care erau supuși cei arestați. În fiecare scrisoare își exprimă optimismul asupra viitorului Basarabiei românești. În ultima scrisoare, din 26 martie 2002, anunță dorința să ajungă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fi luate în sens literar pen-tru că ar încălca bunul simț, de parcă iudeo-creștinii au pus vreodată preț pe bun simț și s-au ostenit să cunoască adevărul. Gnosticii și filozofii le-au reproșat iudeo-creștinilor că tocmai asemenea texte pline de atrocități, minciuni, bestialități, lăcomie și cele mai înspăimîntătoare fapte imorale sînt considerate adevăratul Cuvînt al lui Dumnezeu. El preia modelul cleri- cal mozaic și susține că în iudeo-creștinism preotul nu mai este slujitorul frăției ci vicarul lui Dumnezeu pe pământ și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
condiționarea intervenției medicale de recunoașterea vinei pacientei, juridicizarea și politizarea actului medical, sentința definitivă asupra cazurilor că "decesul s-a produs din vina femeii prin efectuare sau supunere la manevre empirice în scop abortiv recunoscute" sunt indicii relevante pentru înțelegerea atrocităților politicii de creștere forțată a natalității, promovată de regimul Ceaușescu. În același registru semnificativ se înscrie și faptul că România deținea cea mai mare rată de mortalitate maternă din Europa, din acea perioadă. A treia axă tematică, referitoare la identitatea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
petrecuse o întâmplare nefericită, despre care John Jay Chapman citise în ziarele din New York. E vorba de "linșarea deosebit de brutală a unei persoane de culoare"68. Cu toate că, spune Black, Chapman "nu fusese asociat personal cu persoanele sau locul implicate în atrocitatea"69 respectivă, pastorul a meditat la eveniment și, când s-a împlinit anul, a întreprins o călătorie la Coatesville cu scopul, anunțat familiei, de a "oficia o slujbă religioasă și a susține un discurs în memoria îngrozitorului eveniment"70. În
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în care o ființă umană a fost arsă de vie, legată de un stâlp de oțel și împinsă cu brutalitate înapoi în flăcări când încerca să se elibereze, de către oameni care au permis și au depus efort pentru ca toate aceste atrocități să aibe loc, în timp ce scenele oribile erau privite "de sute de cetățeni americani bine îmbrăcați, veniți atât din împrejurimi, cât și de departe, pe jos sau în căruțe"79 care, "fie de groază, fie din indiferență, fascinați și neputincioși", priveau
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în urmă cu câteva luni, se interesase în privința cazului, apelând la o cunoștință care locuia în apropiere de Coatesville. Răspunsul acestei persoane a venit, prompt: Nu s-a întâmplat în districtul meu"99. Astfel, Chapman și-a dat seama că atrocitatea a avut loc chiar în districtul căruia el însuși îi aparținea. Iar apoi a înțeles că problema nu este una "locală", ci că este problema "întregii Americi și a (efectului a - adăugirea mea) trei sute de ani de sclavie"100 asupra
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pericol: comuniștii nu ar ezita să îi ucidă sau să îi ia prizonieri. Această concluzie, explică Hill, decurge din "regula generală (cu valoare - adăugirea mea) de predicție"239, potrivit căreia viitorul va semăna trecutului. Astfel, cum comuniștii au demonstrat măsura atrocităților de care sunt capabili în diverse ocazii (1954, 1968), cu siguranță că putem prezice, declară Nixon, că vor proceda absolut identic într-o situație similară viitoare. Prin urmare, premisa majoră ("viitorul va semăna cu trecutul"), trecută sub semnul tăcerii în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
anilor 60-70-80 din Ca bobul între pietrele de moară, nu numai că vede clar, dar alege să și acționeze. Intelectualul careși sfâșie vălul ideologic interpretează mai corect imaginile lumii în care trăiește. Soljenițîn alege să denunțe lumea comunistă cu toate atrocitățile ei, la care atât au trudit cu scrisul lor alți intelectuali anteriori lui. Soljenițîn aleargă spre Occident ca săși salveze țara, scrisul, valorile. Acolo însă îl așteaptă alte încercări, alte lupte, alte sforțări. Pietrele de moară ale celor două lumi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ideologie, în cazul nostru ideologia comunistă, aduce cu sine consecințe dramatice în plan personal. Tânărul are deschiderea de a asculta povești autentice ale unor prieteni dar... ce folos?!... Cunoașterea aceasta indirectă nu-l ajută la nimic, e respinsă ca inadmisibilă. Atrocitățile ce se străvăd prin țesătura poveștilor par incredibile, și pentru a-și salva ideologia de care a apucat să se atașeze, le respinge ca ținând de imposibil. Nu că ar acuza povestitorii care vin din lagăr de minciună ori trucări
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Nu că ar acuza povestitorii care vin din lagăr de minciună ori trucări ale realității, dimpotrivă, le acordă credit tocmai pentru că stofa sa bună îi dă discernământ în a alege tipul de oameni cu care să interacționeze. Respinge ca imposibile atrocitățile dintr-un instinct al autoconservării. El ține la ideea sa de revoluție, și dacă ar accepta grozăviile relatate, de la dispariții subite ale unor oameni de calitate până la descrieri detaliate ale unor torturi în numele producției, ori de la furturi la deposedări, ar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Office, oscilând între susținerea unei soluții favorabile grecilor (cu riscul, perceput la Londra, ca noul stat să devină un satelit al Rusiei) și tradiționala politică de apărare a integrității Imperiului otoman. Intervenția corpului expediționar egiptean, trimis de Mehmed Ali, și atrocitățile săvârșite de acesta în Moreea au precipitat eforturile diplomatice, ducând la o apropiere anglo-rusă. încheierea Tratatului tripartit de la Londra, din 4 iulie 1827, a însemnat practic sfârșitul sistemului politic al Sfintei Alianțe în Europa. Bătălia navală de la Navarino a contribuit
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe ceilalți, dispunând de regate după voia ei, comandând și controlând destinul națiunilor”. Chestiunea greacă a determinat Anglia să-și nuanțeze politica în sud-estul Europei. Londra a realizat că nu mai putea apăra până la capăt integritatea Imperiului otoman. In fața atrocităților acestuia din urmă, curentul de opinie în favoarea unei intervenții de partea grecilor nu mai putea fi ignorat. Debarcarea în Moreea a forțelor egiptene, conduse de Ibrahim și punerea în aplicare a „proiectului de depopulare” prin care mii de greci erau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
între frontierele sale. Intervenția rusă, pusă în slujba restabilirii drepturilor monarhiei austriece și păstrării statu-quo-ului în această parte a Europei era deci salutară, cu toate riscurile și precedentele pe care le crea. în septembrie 1849 însă, când a aflat de atrocitățile comise de poliția austriacă în teritoriile în care ordinea a fost reinstaurată, Palmerston nu și-a putut reprima indignarea: „Austriecii sunt cu adevărat cele mai mari brute care s-au autointitulat vreodată oameni civilizați. Atrocitățile lor din Galiția, Italia, Ungaria
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
însă, când a aflat de atrocitățile comise de poliția austriacă în teritoriile în care ordinea a fost reinstaurată, Palmerston nu și-a putut reprima indignarea: „Austriecii sunt cu adevărat cele mai mari brute care s-au autointitulat vreodată oameni civilizați. Atrocitățile lor din Galiția, Italia, Ungaria sau Transilvania sunt egalate doar de procedeele rasei negre din Africa și Tahiti”, îi scria el lui Ponsonby. Ministrul de externe britanic a primit fără să protesteze petiții în care împărații Rusiei și Austriei erau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
treacă vreme multă până ce nevoia de panoptikon-ul lui Bentham să se nască. Cum era de-așteptat, Pasife îi luă apărarea atenianului, mai cu seamă că invitația de a clădi venise din partea ei; în privat, Dedal îi împărtășise adevărul în toată atrocitatea lui. "Eu am sfârșit lucrarea, atât cât poate ea fi sfârșită de cel ce n-a făcut decât să-i dea un loc de alcătuire. Dincolo de încheierea mea deschisă începe locuirea, cu-al ei fel aparte de-a reclădi. Căci
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
împrăștie trupele lui Wilhelm de Orania, dar acesta găsește aliați de temut printre marinarii aspri din Zelanda, Olanda și Friza: cuceriți de propăvăduința calvinistă și înzestrați cu "scrisori de împuternicire" semnate de Wilhelm, "săracii mărilor" jefuiesc Marea Nordului și marchează cu atrocități zelul lor anticatolic și antispaniol. În 1572, ei cuceresc provincia Utrecht unde Wilhelm depune jurămînt și devine "stathouder"59 (locotenent) al regelui de Olanda. Alungîndu-i pe spanioli din Walcheren, ei sînt în curînd stăpînii părții de nord a Țărilor de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
V-VI, București 1935, după I. Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum, vol. I, Vindobona, 1746. Contemporană și aproape de aceeași valoare, fiind scrisă după depozițiile unor martori oculari, este Historia salonitarum pontificum sau Historia Pontificum salonitarum et spalatinorum, în care sunt descrise atrocitățile comise de tătari în aceeași invazie, publicată de I. Schwandtner, în op. cit., vol. III, și în Monumenta Germaniae Historica, Scriptores, vol. XXIX. Nu mai puțin importante sunt însemnările lui Wilhelm von Rubruck, Ein Weltreisender aus dem Franziskanerorden und seine Sendung
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
interne, seceta, pesta la animale și foametea dezlănțuită consecutiv ani la rând în imperiul Hoardei de Aur, nu a fost posibil să profite nimeni. Împăratul bizantin era strâmtorat, pe de o parte, de bandele turcești și preocupat cu problema rezolvării atrocităților comise de Campania catalană, iar pe de altă parte, de luptele cu țarul bulgar, Svetoslav, care era ajutat de tătari. Cnejii ruși se întreceau între ei în lingușiri și intrigi la curtea marelui han, pentru a obține onoruri și titluri
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
îndoiesc profund că, după ce a ajuns în Occident, a adus vreun serviciu vreunuiț serviciu secret românesc. Dimpotrivă, sunt unul dintre cei care cred că istoricul a fost ucis de serviciile secrete ceaușiste pentru profesionalismul și tenacitatea cu care a denunțat atrocitățile dictaturii. Dar atunci când dl Mihai Pelin produce o dovadă că dl Vlad Georgescu a semnat un angajament cu Securitatea pe când se afla în România, nu am nici un drept să arunc cu pietre în dl Pelin, dacă nu am capacitatea de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în suflete, încredere, curaj, remușcare, frumusețe, pace. Avea modestia rară a omului superior și simplitatea sfântă a martirului. „Cel mai greu este să speri, să reaprinzi, în suflete, speranța”, ne spunea el. Știa „să se copilărească”, cu noi, copiii, în pofida atrocităților prin care trecuse. Avea o puritate adâncă, în suflet, și o bunătate, nesfârșită. Te cucerea, din prima clipă, definitiv și necondiționat. Nu puteai să treci peste cuvântul lui, nu puteai să nu îi îndeplinești rugămintea, să nu îi urmezi sfatul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]