1,009 matches
-
un semn că molima e pe cale de dispariție, mă tem că va fi chiar el. Și nici nu va mai face audiență, din păcate. Sau din fericire! 10 decembrie 2010 Exact în momentele în care scriu aceste rânduri, în somptuoasa aulă a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași (restaurată magnific prin străduința lui Cristian Adomniței) i se conferă Angelei Gheorghiu titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universității de Arte "George Enescu". Chiar și pentru profani, numele extraordinarei soprane născută la Adjud înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
că nu ne-o vor lua în nume de rău când le vom ruga să mai renunțe la pantaloni, chiar dacă îi poartă, vorba Gildei Lazăr, ca să se poată urca nestingherite în Range Rover-ul personal. 19 mai 2011 Luni, 16 mai, Aula "Mihai Eminescu" a Universității "Al. I. Cuza" din Iași s-a dovedit neîncăpătoare pentru studenții și profesorii care au vrut să audieze o conferință despre cultură. Cunoscutul realizator de televiziune Cătălin Ștefănescu, cel care eroic, de aproape un deceniu, face
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Staatphilharmonie, nu va putea oferi melomanilor de elită, nici în acest an, șansa unei cuminecături de grație, izbăvitoare și pură, așa cum este, de regulă, străfulgerarea divinității prin harul muzicii. Căci marți, 15 aprilie 2014, la ora 19, în splendid restaurata Aulă a Bibliotecii Centrale Universitare, oficiază, oarecum laic, dar la fel de tulburător, VOCES. Izvodit din febra iubirii de muzică simfonică a fraților Bujor și Dan Prelipcean, Cvartetul VOCES există neîntrerupt la Iași și pe marile scene ale lumii, de mai bine de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din Helsinki. Peter Rasmunsen, Pehr Henrik Nordgren, Joonas Kokkonen și Carl Nielsen au reușit să impresioneze publicul și să-l convingă de frumusețea muzicii finlandeze 432. În data de 22 septembrie 2005, Trio Apollo din Finlanda susținea un recital în Aula Muzeului Național "George Enescu". Membrii trioului au fost Pekka Pohjankoski la vioară, Jussi Makkonen la violoncel și Jere Saarainen la pian. Programul a cuprins lucrări de Jean Sibelius, George Enescu, Oskar Merikanto, Armas Järnefelt, Toivo Kuula, Einar Englund, Matti Rautio
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
internațional al cluburilor de jazz, iar festivalurile care se organizează la noi sunt extrem de puține, spre deosebire de Finlanda unde sunt cel puțin 50 de festivaluri organizate anual 447. A fost, în aprilie 2008, anunță concertul susținut de Helsinki Brass Quintet în Aula Muzeului "George Enescu", "unul dintre ansamblurile de vârf ale muzicii de cameră din Finlanda"448. Au intepretat în primă audiție piesa compozitorului finlandez Tomi Räisänen, Interludium Intimum, prezent și el la eveniment. Grupul a fost înființat în 1999, de-a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și combatere a consumului de etnobotanice fără precedent în România. De aceea, astăzi, nu putem vota decât împotriva unei moțiuni populiste ! Vă mulțumesc ! (Declarație politică, iunie 7, 2011, Parlamentul României) Coincidențe... nefericite Pe 21 octombrie, Universitatea suceveană a găzduit, în Aula Magna, conferința biofizicianului Virgiliu Gheorghe având ca temă: Revoluția sexuală - mistificare a dorinței și naturii umane. Cu această ocazie, a fost lansat și volumul de autor: Pornografia, maladia secolului XXI. A doua zi, l-am avut ca invitat pe Virgiliu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Parlamentul României, în care ni se atrage atenția, o dată în plus, că subiectul violența în familie trebuie să devină o prioritate politică. (noiembrie 25, 2011) Coincidențe ... nefericite STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE, STIMAȚI COLEGI, Pe 21 octombrie, Universitatea suceveană a găzduit, în Aula Magna, conferința biofizicianului Virgiliu Gheorghe având ca temă: Revoluția sexuală - mistificare a dorinței și naturii umane. Cu această ocazie, a fost lansat și volumul de autor: Pornografia, maladia secolului XXI. A doua zi, l-am avut ca invitat pe Virgiliu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Academiei Române Regizorul și scenaristul Alexa Visarion și scriitoarea Florina Ilis se numără printre cei aproape 70 de câștigători ai premiilor Academiei Române pe anul 2005, provenind din 14 domenii. Festivitatea va avea miercuri, 19 decembrie a.c., la ora 11.00, în Aula Academiei. Astfel, la categoria filologie și literatură, premiul Ion Creangă pentru 2005 s-a acordat ex-aequo Florinei Ilis și lui Sorin Stoica pentru Cruciada copiilor, respectiv O limbă comună, premiul pentru poezie a fost câștigat de Claudiu Kormartin pentru Circul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Octombrie Maratonul de poezie Aproape o sută de poeți au participat la Maratonul European de Poezie, cel mai amplu eveniment literar organizat vreodată în România. Timp de 18 ore, de la 9 dimineața până după 2 noaptea, versurile au răsunat în Aula Magna a Universității „Lucian Blaga“. Evenimentul, inițiat de scriitorul brașovean Andrei Bodiu și organizat de ASPRO în colaborare cu USR Sibiu, a fost cel mai ambițios proiect literar din cadrul programului sibian. Dintre poeții prezenți: Mircea Cărtărescu, Andrei Codrescu, Nora Iuga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
J. Göschel, P. Ivic, K. Kehr (editori), Dialekt und Dialektologie. Ergebnisse des Internationalen Symposions "Zur Theorie des Dialekts", Marburg/Lahn, 5-10 sept. 1977, Wiesbaden, 1980, pp. 106-122. V. și textul conferinței "Limba istorică" și "dialect", prezentată de Eugeniu Coșeriu în aula Academiei Române, la 15 octombrie 1992 și publicată de Nicolae Saramandu în rev. Fonetica și dialectologie, XII, 1993, pp. 55-66. 195 V. conferință "Limba istorică" și "dialect", p. 63. 196 Ibidem, p. 66. 197 Cf. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
va mai trebui să trăiască sentimente de nostalgie. Întoarcem azi o nouă pagină în istoria Facultății, pășind în cea de a doua jumătate a unui secol, cu încredere pentru a continua și a aborda o nouă istorie. (Conferință ținută în Aula Magna ”Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” cu prilejul jubileului Facultății de Fizică. Publicată în „Revista științifică «V. Adamachi»”, vol. XXII, nr. 1-4, 2013, p. 1-11.) 1.4. Fizicieni - rectori și profesori ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
război Germaniei. În aceeași zi, la ora 14, Franța declară și ea oficial război Germaniei. Acesta a fost începutul celei de a doua conflagrații mondiale [1]. Să ne întoarcem însă cu câteva luni în urmă. La 30 octombrie 1938, în aula Universității din Iași, are loc deschiderea inaugurală a Școlii politehnice "Gh. Asachi", în fapt, a primului an din existența acesteia. Cu această ocazie rectorul de atunci, Cristea Otin, declara "cu sprijinul autorităților vom putea înălța pe dealul Copoului un local
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
lui, profesoara mea de germană, că sunt elevul ei. Prin dânsa mi-a transmis, așadar, invitația să-l vizitez acasă. Pe Blaga îl zărisem din când în când pe stradă, asistasem la deschiderea cu mare pompă a cursului său, în aula ticsită de public a universității (străbătusem cu dificultate, înghesuindu-mă prin mulțime, la balconul aulei), dar, prea emoționat, n-am reținut mare lucru din cele rostite cu acest prilej de celebrul personaj: celebritatea lui Lucian Blaga era atunci totală. Regele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
invitația să-l vizitez acasă. Pe Blaga îl zărisem din când în când pe stradă, asistasem la deschiderea cu mare pompă a cursului său, în aula ticsită de public a universității (străbătusem cu dificultate, înghesuindu-mă prin mulțime, la balconul aulei), dar, prea emoționat, n-am reținut mare lucru din cele rostite cu acest prilej de celebrul personaj: celebritatea lui Lucian Blaga era atunci totală. Regele îl primise personal în Academie, se scriau despre el cărți, teatrele îl jucau. Citisem și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
agresori”). Un cercetător (Sicoe, 1992) identifică chiar și specificul comportamental în funcție de tipul de temperament: colericii devin lideri, organizatori și tribuni; melancolicii sunt victime prin excelență etc. Coada este o “mică societate”, reproduce trăsăturile contextului social larg. Un forum, o aulă, un parlament și un tribunal în care sunt examinate defecțiunile sistemului. Bineînțeles, totul în mod aluziv, utilizându-se o simbolistică specifică, de teama delatorilor. Un prilej de acțiune, de afirmare, de (auto)confruntare, o formă de risc, un mijloc de
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
prin antrenarea profesorilor și elevilor în activități creative extrașcolare, Liceul Laurian a menținut pulsul cultural al zonei la un nivel ridicat, fiind și o veritabilă sursă de formare a intelectualității ce s-a manifestast ulterior pe plan local sau național. Aula școlii a găzduit numeroase conferințe organizate sub egida Universității Populare "Nicolae Iorga". Personalități de marcă ale vremii formate pe băncile Laurianului au răspuns frecvent invitației de a împărtăși publicului din preocupările și cercetările lor pe diferite teme: Nicolae Iorga, Istoria
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Mihai Ciucă, Tuberculoza și mijloacele de combatere, I. Iacubovici, Despre cancer, S. Sanielevici, Geneza mecanicii moderne 88. Spațiile de desfășurare a evenimentelor culturale au impresionat adesea vizitatorii. O cronică a turneului întreprins de grupul muzical bucovinean "Ciprian Porumbescu" consemna: "Admirăm aula, grandioasa sală de muzică, biblioteca: e un confort de care nici nu visează liceul Ștefan cel Mare din Suceava"89. Liceul Laurian și-a îndeplinit rolul formator și prin biblioteca proprie sau prin cele înființate și conduse de elevii săi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cărțile mele trebuiesc judecate în totalitatea lor. Dacă ele au vreo valoare, vreo semnificație, atunci, acestea apar numai în totalitatea lor (...) sensul vieții mele nu va fi deslușit decât pornind de la ansamblu". (Mircea Eliade, Încercarea labirintului) În discursul rostit în Aula Academiei din Bruxelles, la 18 februarie 1977, Eliade se includea unei tradiții culturale care "nu acceptă incompatibilitatea între investigarea științifică și activitatea literară". Exemplificând cu mari savanți români - Cantemir, Hasdeu, Iorga, Pârvan - care au fost "în aceeași măsură străluciți scriitori
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 1998. Manolescu, Nicolae, Desenul din covor, Editura Cartea Românească, București, 1988. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2005. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. II, Proza. Teatrul, Editura Aula, Brașov, 2001. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Mauss, Marcel, Eseu despre dar, Editura Polirom, Iași, 1997. Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academieĭ
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
înainte și culegere de texte de Mircea Handoca, p. 204. 5 Ovid S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale, Editura Universalia, București, p. 313. 6 Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. II, Proza. Teatrul, Editura Aula, Brașov, 2001, p. 19; despre influența lui Caragiale scrie și Monica Spiridon, în Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, Cluj, 1998, p. 20: "Eliade pare să fi detectat filoanele subterane de sens pe care le ascunde lumea lui Caragiale". 7 Nicolae
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la Dionis", în Dicționar analitic de opere literare românești, A-M, coordonare și revizie științifică: Ion Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 425. 47 Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol.II, Proza. Teatrul, Brasov, Editura Aula, 2001, p. 17. 48 Idem, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Pitești, Paralela 45, 2008, p. 866. 49 Monica Spiridon, Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, Cluj, 1998, p. 26. 50 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 216. 51 Marta
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din terminologia economică. Economie este un construct metaforic format în baza modelului preconceptual οϊκο - și νομ(ο)-, νόμος, intrat în limbajul european prin filieră latină. In lexicul comun al Greciei, oϊκος, οϊκία, avea sensuri multiple: "casă, locuință, mediu ambiant"; "sală, aulă"; "rezidență"; "bunuri, proprietate, avere, patrie", iar νομ(ο)- însemna "obicei, fel; ordin; drept, lege". Acceptiunea de mod de organizare a proprietății private, conferită de Xenofon termenului este nuanțată de Aristotel pentru care oikonomia însemna "arta gospodăririi", și "arta comerțului". Termenul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vorba de metafore autoreferențiale. Metafora declanșată de Pitagora, în legătură cu diagonala pătratului unitate, a avut nevoie de 2000 de ani pentru a conduce la conceptul de număr real și, în cadrul acestuia, la conceptul de număr irațional. [...]" (S. Marcus, Discurs ținut în Aula Academiei Române, aprilie 2008). Deplasarea metaforei din sfera lingvistică în sfera gândirii se produce în majoritatea disciplinelor informaționale (inteligența artificială, teoria informației, cibernetica, informatica, teoria comunicării etc.) care s-au constituit pe baza unor "metafore fondatoare" (S. Marcus): "metaforele structurale" și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
20). Personalitate de excepție a gândirii medicale românești, cu ample implicații filosofice, Gr. T. Popa este autorul unei lucrări recent publicate, intitulată „Reforma spiritului” (Ed. Viața Medicală Românească, București, 2002). Ea reprezintă textul integral al celor 3 prelegeri prezentate în Aula Academiei Române (savantul a fost ales membru al Academiei Române în 1936; a fost exclus din ea în 1948, an în care este ucis, la 56 de ani; a fost repus în drepturile academice de curând). A fost asistent al profesorului Fr.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
mai ales În cercul Vieții Românești. Iar eu le-am dezvăluit pagini din rubrica pe care o ținea Ralea la revistă, Întitulată Miscellanea, o psihologie socială aplicată la contextul românesc. Apoi le-am prilejuit o Întâlnire cu Vasile Pavelcu În Aula Universității. „Ați venit să Întâlniți istoria psihologiei românești, nu-i așa?”, le-a zâmbit subțire aproape octogenarul profesor. Seara, la un pahar de vin dulce de Cotnari, știam că Îi plac vinurile dulci (doar un pahar, nu prea agrea reuniunile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]