5,062 matches
-
par să se sinchisească de agitația ghizilor, translatorilor sau a pacienților, ce încearcă în timpul foarte scurt pe care-l au înaintea lui Joao să-și recite pomelnicul de boli. Limbajul entităților nu are nevoie de cuvinte: simpla prezență energetică sau aura desprinsă din poze pare a fi suficientă. Culoarea albă pare a fi singurul limbaj al entităților ce este la îndemâna oamenilor. Joao, cel mai cunoscut medium în viață, răspunde la anumite întrebări, scrie rețete, programează pentru operații, citește aura din poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
energetică sau aura desprinsă din poze pare a fi suficientă. Culoarea albă pare a fi singurul limbaj al entităților ce este la îndemâna oamenilor. Joao, cel mai cunoscut medium în viață, răspunde la anumite întrebări, scrie rețete, programează pentru operații, citește aura din poze, pe unele le marchează dacă crede de cuviință că persoana trebuie să vină la el. Ghizi sau pacienți eternizați aici de ani de zile, deveniți "voluntari" la "Casa", vorbesc despre entități, obiceiurile și regulile lor cu siguranța și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ne putem vindeca noi înșine. Joao este capabil să trezească aceste forțe adormite sau uitate în noi, să resusciteze un spirit istovit, degradat, viciat sau legumizat în propria lui mediocritate. Bioenergeticienii preferă să-i atribuie virtuți bioenergizante deosebite lui Joao. Aura și câmpul lui eteric sunt neobișnuite, el ne administrează energiile cosmice de care nu mai suntem în stare să dispunem singuri. Într-o formulă simplificată, Joao ne deschide chakrele ce alimentează cu energie organele în suferință. Cei credincioși, temători de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
semnez, ca pe un personaj cu o anume distincție pentru a mă detașa de confrați și a oferi ego-ului meu deliciile unei izbânzi aducătoare de popularitate, ei bine, cei patru apocaliptici, fără să vrea, erau posesorii nu numai ai acelei aure care conferea distincție, dar și grandoare strălucirii lor ca ființe. Pioșenia cu care mâncau variatele feluri din pachețelele primite de Leana la Paștele Blajinilor, distincția cu care înfulecau cu gândul la răposații de sufletul cărora li se oferiseră bunătățile, grija
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mai fi luat în seamă o ființă uitată de mult și despre care părinții nici nu mai erau siguri dacă fusese reală sau doar o toană de a tinereții lor nebune, mai ales că fata lor era acum altfel, avea aură galbenă ca grâul, rochia mulată pe trup din spice de grâu și era sălbăticită întru totul. Fugea de oameni, dormea în hambare vara, iarna în hrube, nimeni neavând de unde să afle secretul paternității depline asupra acestei făpturi nemoarte, nevii, deseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
percepeam ca pe o urcare. Sângele avea direcție în sens opus spre creierul meu paralizat de coborâre-urcare, de jos-sus, de hău-înalt, de zdrobire-țâșnire, de dispariție-eliberare, de rotund în rotund, de cerc în cerc, de nimic în cerc, de gol cu aură, de explozie solară. Și linia continuă de pe monitor trezi doctorul și asistentele din amorțeală, anunțând ceea ce așteptau de ceva vreme. Moartea definitivă a falsului Nilă Hagiu, pentru a se demonstra că cel adevărat a fost doar în amintire, în rest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vizitez Capitala deja înfrățită cu Orașul Nostru de pe vremea lui Ilarie Voronca și Panait Istrati, care aveau să bântuie în viitor prin orașul-lumină, evaluând în operele lor omul ca posesor al măreței sale nimicnicii, exprimată prin fapte înălțătoare care conferă aure de Zei unor destine lăsate la voia întâmplării, vor explora umil viața, mulțumiți că există, fără a-și aroga vreun merit decât acela de mesageri. Din rutină m-au întrebat de bagaje. Le-am oferit cutia de chibrituri. După ce au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
amîndoi, siguranța cu care credeți în ideile pe care le susțineți și felul în care vorbiți despre adevăratele probleme ale țării. Asta ne-a făcut să batem palma. De acord, însă nu doresc să-mi formez un așa fel de aură în jurul meu, zice domnul Președinte, e-adevărat însă că îmi place să am grijă de cei pe care-i am în preajmă, indiferent de convingerile lor legate de o idee sau alta. Nu există individ care să nu poată fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
înțepenit în pămînt. Pînă la urmă m-am împrietenit cu ea, zice Tîrnăcop cuprins puțin de visare, n-a mai vrut nici să-mi ia bani, mi-a spus că și-a dat seama de la început că eram onest, după aură. Fiecare avem o aură uite-așa în jurul fizicului, explică. — O fi fost una din alea mai școlite, zice Gulie, nu oricine știe ce e ăla firmament, emisferă sau nebuloasă. Ți-a fost greu să le înveți pe de rost? — Stăteam
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la urmă m-am împrietenit cu ea, zice Tîrnăcop cuprins puțin de visare, n-a mai vrut nici să-mi ia bani, mi-a spus că și-a dat seama de la început că eram onest, după aură. Fiecare avem o aură uite-așa în jurul fizicului, explică. — O fi fost una din alea mai școlite, zice Gulie, nu oricine știe ce e ăla firmament, emisferă sau nebuloasă. Ți-a fost greu să le înveți pe de rost? — Stăteam în cumpănă între Pești
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că are ceva de demonstrat, era privirea lui, avea pupilele lui, încearcă să le mai explice o dată, ar fi putut să fie la fel de bine o plantă, un mineral sau o insectă, și tot mi-aș fi dat seama, chestie de aură, puncte energetice, karma, transmigrație, reîncarnare, se gîndește. Dacă mai întîrzie mult o să te faci sloi de gheață, își spune Sena privind în sus la releul de televiziune montat în vîrful Casei Scînteii. Simți cum ochii încep să-i lăcrimeze la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
raze calde și luminoase asupra Mariniței și din Îmbrățișarea lor a rezultat o fată și mai frumoasă, cel puțin așa i se părea băiatului care privea cu intensitate sporită cum deasupra capului Mariniței strălucea o diademă aurie, așa cum aurii sunt aurele sfintelor din icoane, și-a imaginat că este o sfântă și se Întreba cum i-ar sta lui dacă ar Începe să i se Închine, cam ce impresie ar face și ce-ar zice fata care nici nu bănuia cam
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lumea reală. Afecțiunea pe care o are Va față de bunicii din partea tatălui, artiști În felul lor, pentru că realizau din lutul bine prelucrat oale și alte ustensile de uz casnic, cu linii și cu flori, apropiate de actul artistic, capătă o aură aproape de sfințenie, mai ales față de bunică deși autorul repetă pe parcursul romanului expresia "sat cu bunic", afecțiune care Îl va urmări de-a lungul existenței sale. Desele reîntoarceri În timp, În satul cu bunic, eu aș fi spus În satul cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu clipește cînd îmi mărturisește: Eu sînt ofițer de carieră, nu făcut de parșivii de comuniști, la grămadă. Pînă acum am rezistat să nu-i zic ceva. Dar mă pregătesc să-i zic... Și al ei are un pic de aură Maria Ciobanu avea un singur băiat, student la Informatică și era tare mîndră cu el. Soțul ei murise sub un uriaș trunchi de copac, care căzuse pe mașina aflată în mișcare. Camionul pe care îl depășea era plin cu lemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
biserici și se ruga Celui de Sus. Îl vor lăsa să continuie facultatea, o anunțau cu simpatie. Vrerea Domnului. O companie îl va angaja cu un salariu foarte mare... Cum vrea Dumnezeu. Și Maria rătăcea între ficțiune și realitate. Privea aura lui Iisus, în brațe la Sfînta Maria și șoptea abia auzit: Și al meu are... Nu chiar așa din aur ca Iisus, dar, așa, un picuț tot are. Judecătorul lui Bostan Iosif Bostan s-a prezentat la proces cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cucoanei Veta și boscorodește: Un înger ca mata să se întorloace cu Satana? A devenit și el un înger, ai să vezi. Aneta privea atent uneori la fostul ei soț, care o copleșea cu bunătate. Și atunci vedea cînd o aură de sfînt, cînd două cornițe de Ucigă-l Toaca. CAPITOLUL V Mostre din malaxorul vieții Individ și gloată În zadar se vor face încercări de a se modela matematic comportamentul uman. Putem reuși să dibuim un model privind mulțimea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Un viol mai ciudat 149 Aneta 152 Cu Botsubțire este altceva 155 Descurcărețul 158 Divorțul cu scandal 161 Tirbușonul 163 Liana și iresponsabilii 166 Concurență aviatică 169 Neamuri proaste 172 Ucigașul... banditului 175 Și al ei are un pic de aură 178 Judecătorul lui Bostan 181 Fîntîna cu ghinion 184 Șmecherul 187 Între confrați 189 Un inginer nefericit 192 Adevărații creștini 195 Datini de Crăciun și de Anul Nou 198 Destinul lui Laurențiu Spînu 201 Un vameș distrus 204 Cleptomanul păcătos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fost un fanatic, irațional; Machiavelli un vizionar raționalist înarmat cu argumentele istoriei. Ceea ce îi apropie e o anumită viclenie cheltuită în stiluri diferite în viața publică. Întorcîndu-ne la pasiunea lui Machiavelli pentru problemele statului, o adevărată "faculte maîtresse", memorabilă în aura ei legendară e mărturia lăsată de confesorul său, fratele Matteo, care i-a vegheat stingerea din viață. E vorba de un vis pe care l-ar fi avut Machiavelli și în care e întrebat, ca dorință ultimă, dacă ar vrea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și principii cu adevărat puternici nu-și cumpără aliații cu bani; îi atrag doar prin curajul și reputația forțelor lor." (II, 30) "Soarta, a spus istoricul Titus Livius, n-a vrut ca romanii să trăiască răscumpărați cu aur." (Ut Romani auro redempti non viverenf) (II, 30) " Într-adevăr, acolo unde înțelepciunea și curajul sînt lipsite de forță, trebuie ca destinul să-și arate puterea; iar cum soarta este neașezată și schimbătoare, republicile și statele care stau sub influența ei se schimbă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
șovăie, să tacă, să zîmbească, să murmure, să Îndrăznească și să se mire. E o rostire de sine această femeie și de necuvîntare, o expresie, o prezență, nu e nevoie să o ating, e de ajuns că se Învăluie În aura pro priului ei surîs ca-ntr-o mireasmă. Nu Înseamnă că pot s-o descriu În amănunt și nici nu Înseamnă că are de fiecare dată exact, dar exact aceeași Înfățișare. Detaliile, o aluniță, o gropiță În obrazul stîng, trei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ori a reperului material mai apropiat. Dacă senzația asta ține de simțul tactil, apoi ea se produce În zona tactilității inefabile, e o impresie de cîmp energetic format În jurul celuilalt, ființă sau lucru, ce te oprește la marginea elastică a aurei sale, nu treci de o linie de demarcație și astfel nu te ciocnești de obstacol, simți că Între tine și acesta e o pernă de aer mai pufoasă sau mai vîrtoasă. Poate că unora li se pare că se și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
literele cărților sînt niște mumii Învie doar cît aleargă ochii pe deasupra lor dar o carte Însuflețită de voce preface literele-n sonorități iar sonoritatea În ecouri cartea poate să ardă inflexiunile ei Însă merg mai departe iar vocea mea devine aură a lui Faust a lui Ulise a Căutării timpului pierdut halou se face de răsfrîngeri ocrotind-o pe Francesca da Rimini de cînd e lumea lume singura femeie ce s-a Îndrăgostit În timp ce citea.“ Schimbul epistolar dintre fete se inflamează
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe Satana. Iadul s-a cutremurat, porțile morții și încuietorile lor s-au făcut zob, drugii de fier s-au rupt și au căzut la pământ și toate s-au deschis. Domnul Isus Cristos a venit cu blândețe, înconjurat de aura strălucitoare a luminii de sus, măreț și smerit, purtând în mâini un lanț. El însuși a legat strâns gâtul Satanei, apoi mâinile la spate, l-a azvârlit în tartar, i-a pus piciorul sfânt peste grumaz și i-a zis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
orice: frumos, disponibil pentru o perioadă... ― Aș vreaaa... ― Aștept să-mi spuneți ce doriți - și-a tremurat ea șoldurile ademenitor... ― Să-mi dați... ― Ce? - a Întrebat frumoasa, Învăluindu-l În lumina orbitoare a ochilor, care i se revărsa ca o aură pe tot chipul... ― Niște hăinuțe, ca să-l pot scoate din Maternitate... ― Am Înțeles - a răspuns ea, Îndreptându-se cu mers de cadână, spre raftul din spate... După un timp În care, prefăcându-se mai mult că umblă după o anumită
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
s-au complicat Însă când profesorul a Început să ceară doctorului Cuc detalii asupra situației unor pacienți operați... Până la urmă, sora de salon a fost nevoită să suplinească lipsa de cunoștințe a doctorului Cuc. Acestuia, Încet Încet, Îi dispărea acea aură de fericire pe care o purta la Început ca pe o flamură. Când profesorul era gata să iasă din salon, l-a Întrebat direct: ― Ce știi despre starea colonelului Zdup? Dacă i-ar fi căzut o bucată de plafon În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]