4,874 matches
-
grupul nominal, metoda Delphi, persoanele cheie, supervizorii și ancheta pe bază de chestionar și interviu, care are un statut aparte, dată fiind complexitatea ei și care este folosită atât în evaluarea de nevoi, cât și în evaluarea de performanțe. a. Autoevaluarea furnizează informații despre percepția individului asupra propriilor nevoi de învățare, indicând în același timp și un anumit nivel de interes într-un domeniu dat. Cu toate că nu prezintă un grad înalt de structurare comparativ cu alte metode, iar nota de subiectivitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pregătirea derulată dincolo de spațiul clasei, în mediul natural, concret - folosită mai cu seamă în formarea deprinderilor și competențelor de leadership și construire a echipei; pregătirea axată pe utilizarea tehnologiei informatice, care permite învățarea în ritmul și mediul propriu cu posibilitatea autoevaluării, cu toate că absența interacțiunii și interrelaționării cu alte persoane este considerată a fi un neajuns; educația la distanță - prin intermediul pachetelor educaționale ce includ informații și exerciții, presupunând sesiuni tutoriale și uneori chiar întâlniri (într-un cadru organizat) în vederea dezvoltării anumitor deprinderi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Scop De a oferi feedback subordonaților cu privire la performanța anterioară și la potențialul viitor din perspectiva superiorului. De a oferi feedback cu privire la performanțe, comportament și nevoile de dezvoltare Surse de informații Un singur evaluator - superiorul, șeful Evaluatori multipli: colegi, subordonați, superiori, autoevaluare, clienți, etc. Confidențialitate Feedback-ul este public Feedback-ul este integrat de o sursă externă, evaluările individuale fiind confidențiale Conținut Se raportează comportamentul și performanța angajatului în obținerea de rezultate la nivelul unității de lucru. Se raportează comportamentul și performanța
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
față în față, astfel reducându-se probabilitatea apariției erorilor de evaluare. Cu toate acestea, există studii care au scos în evidență aspecte negative ale folosirii exclusive a mijloacelor informatice pentru realizarea evaluărilor performanței. Weisband și Atwater (1999) au constatat că autoevaluările sunt supraestimate și mai puțin corecte atunci când aceasta se întâmplă sub formă electronică, decât în cazul unei interacțiuni directe. Alte studii indică faptul că interacțiunea electronică crește obiectivitatea, însă scade sensibilitatea evaluărilor, fără a mai socoti imposibilitatea observării directe a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
-a, București: ALL Beck TEME DE REFLECȚIE Poate fi legată evaluarea performanței de compensarea prin salariu și plăți? Au afectat schimbările organizaționale contemporane practicile de apreciere a performanțelor? Explicați și exemplificați legătura dintre selecție, aprecierea performanțelor și instruire. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Cum poate contribui sistemul de apreciere a performanțelor la creșterea motivației angajaților? Pot supervizorii să aprecieze obiectiv performanțele subordonaților lor? BIBLIOGRAFIE Anderson, N., Ones, D., Sinangil, H., Viswesvaran, C. (eds). (2001). International handbook of industrial, work and organizational psychology, Sage
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
coord.). Psihologia inginerească. Cluj-Napoca: U.T. Pres. TEME DE REFLECȚIE Sugerați câteva soluții din perspectivă psihologică pentru a reduce indisciplina vis-a-vis de protecția muncii astfel încât situații, precum istorioara prezentată la începutul capitolului, să fie reduse drastic ca frecvență? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Precizați care sunt cauzele principale ale stresului și oboselii?. Care sunt măsurile psihologice cel mai frecvent utilizate în combaterea stresului și a oboselii? Definiți concepte cheie precum pericol, risc, incident sau accident? Ce înseamnă predispoziția spre accidentare? Care sunt principalele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Experiment realizat de Gordon Siu și citat de K. E. Weick în The Management of Organizational Change Among Loosely Coupled Elements, 1981 și preluat de Peters și Waterman în 1982, tradus și prezentat de M. Vlăsceanu în 1999 ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE: Care e principalul avantaj al tipologiei sugerată de Scott? Herry Braverman consideră că managementul științific a lui Taylor este metoda clasică și inevitabilă de a controla munca în întreprinderile capitaliste în dezvoltare. Explicați de ce sau contrargumentați. Formulați puncte de vedere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cazul unor emitenți netalentați și inabili, mesajele sunt inexpresive, neconvingătoare; reacția nu este, de regulă, imediată. 2. Ce implicații a avut de-a lungul timpului dezvoltarea tehnicii asupra comunicării umane în general și a comunicării organizaționale în special? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Care sunt elementele definitorii ale comunicării? Ilustrați legătura dintre comunicarea organizațională și psihologia personalității, a grupurilor mici, respectiv teoria organizațională prin exemple concrete! Ce direcții poate avea comunicarea organizațională? Ce tipuri de informații sunt transmise prin comunicările de diferite direcții
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Acest fenomen are ca rezultat o performanță în sarcină care depășește suma contribuțiilor individuale la realizarea ei. CUVINTE CHEIE Grup de lucru Echipă de lucru Structura grupului Rol Conflict de rol Contract psihologic Normă Statut Conformare Coeziune Conflict ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Definiți grupurile informale și explicați importanța considerării acestora pentru eficiența grupului de lucru. Cum oferiți aceste explicații unui șef de departament/manager? Explicați afirmația: „Individul este dependent de ceilalți în grupul de lucru.” Analizați modelul dezvoltării grupului propus de Tuckman
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
autoritar, directiv sau consultativ, permisiv, atunci când trebuie și atâta timp cât este nevoie pentru ca oamenii să își îndeplinească eficient sarcinile. CUVINTE CHEIE Influență Putere Control Inițierea structurii Considerarea Stil de conducere Carismă Interacțiune carismatică Lider tranzacțional Lider transformațional Influență idealizată ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Descrieți și exemplificați evoluția teoriilor conducerii. Analizați diferențele dintre abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate ale liderului și abordările centrate pe comportament. Delimitați punctele tari și limitele acestor două abordări teoretice ale conducerii. Explicați modelul conceptual al continuum-ului conducerii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la nivelul individual (ex: vârstă, vechime) decât la nivelul grupului sau organizației. Variabilele cele mai puternic asociate cu eficacitatea implementării sugestiilor se află mai curând la nivelul percepției grupului și la nivelul organizației, influența variabilelor individuale nefiind semnificativă. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Care este legătura dintre schimbare și cultura organizațională? Explicați legătura dintre leadership și schimbare organizațională. Exemplificați rezistența la schimbare Care sunt etapele schimbării organizaționale? Ce este D. O.? Capitol 16 DIVERSITATE ÎN ORGANIZAȚII: TINERI, VÂRSTNICI, FEMEI, PERSOANE CU NEVOI SPECIALE
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
religiei în viața lor, față de nota 8,50 în cazul celor de sub 40 de ani; de asemenea, persoanele cu educație gimnazială oferă în medie nota 8,80, față de 8,50 în cazul celor cu educație superioară. Indicatori comportamentali ai religiozității Autoevaluarea declarativă a relevanței religiei este asociată semnificativ cu indicatori comportamentali ai religiozității. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 4. „În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică? - în funcție de importanța religiei REF Ref126293734 \h \* MERGEFORMAT Graficul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
interacțiune de ajustare în permanență între sine însuși, celălalt și situația de moment. Încă din „Introducere”, autorul ne propune să ne „testăm” cu ajutorul a șase perechi de propoziții (șase dimensiuni) și să ne „descoperim” profilul managerial. Este un test de autoevaluare, tip Lickert, cu următoarele dimensiuni: 1. orientat către rezultate - orientat către contacte umane; 2. extravertit - introvertit; 3. afectiv - rațional; 4. orientat către acțiune - orientat către reflecție; 5. gata de confruntare - evită conflictele; 6. controlat - spontan. Cu acest instrument, după părerea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
al cărui coordonator este chiar autorul. Cartea cuprinde 16 capitole: 1. Conducerea și psihologia conducerii; 2. Bazele activității de conducere; 3. Diagnoza aptitudinilor; 4. Training-ul intelectual al managerului; 5. Piața ca dimensiune umană; 6. Problemele psihologice ale marketingului; 7. Autoevaluarea managerului; 8. Liderul și administratorul; 9. Creierul colectiv al organizației; 10. Tehnici noi în resurse umane; 11. Problema actuală; 12. Mijlocul carierei; 13. Structura stilului de conducere; 14. Rezistența la stres a conducătorului; 15. Critica constructivă; 16. Imaginea conducătorului. În
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
clienții, contextul în care sunt aduse la cunoștința cititorului o serie de metode care pot fi utilizate pentru cunoașterea mai bună a partenerului de afaceri. Activitatea conducătorului este concepută de către autor ca fiind un lanț ale cărui inele sunt: a) autoevaluarea; b) autoorganizarea; c) organizarea funcțională și dezvoltarea organizației. Primele doua componente sunt surprinse în capitolul următor, „Autoevaluarea managerului”. Jarikov descrie detaliat două metode create de el însuși care permit oricărui conducător să-și autoevalueze atât caracteristicile psihologice, cât și activitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru cunoașterea mai bună a partenerului de afaceri. Activitatea conducătorului este concepută de către autor ca fiind un lanț ale cărui inele sunt: a) autoevaluarea; b) autoorganizarea; c) organizarea funcțională și dezvoltarea organizației. Primele doua componente sunt surprinse în capitolul următor, „Autoevaluarea managerului”. Jarikov descrie detaliat două metode create de el însuși care permit oricărui conducător să-și autoevalueze atât caracteristicile psihologice, cât și activitatea de conducere. Printre principale aspecte care, conform autorului, pot fi evaluate cu aceste metode enumerăm: gândirea, cunoștințele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Hansgünter Meyer, care s-a Îndreptat, după Închiderea departamentului de sociologie pe care-l conducea În cadrul Academiei de Stiinte din RDG, spre lucrări cu caracter teoretic, a contribuit după 1990 la ponderea unor noi instituții de cercetare În sociologie. * 4. Autoevaluări În predarea „științelor societății” Științele societății (conform traducerii literare a termenului german Gesellschaftswissenschaften) au rezultat din reunirea vechilor discipline academice germane, Geistesși Geschichtswissenschaften (științele spiritului și cele ale istoriei), ca urmare a redefinirii de către marxism-leninism a caracterului obiectiv al legilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu tehnica Q”. După mai multe cercetări, A.L. Edwards - autorul cel mai cunoscut în această arie de preocupări - a realizat lucrarea Variabila dezirabilitate socială în evaluarea și cercetarea personalității (1957, apud Lemain, 1965). El a pornit de la constatarea că autoevaluările subiecților examinați cu ajutorul unui chestionar de personalitate (MMPI) se corelează mult între ele și a presupus că o asemenea corelație se datorează unui factor comun - dezirabilitatea socială. Pentru a-și confirma ipoteza, mai mulți itemi ai chestionarului au fost supuși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contracte contingențiale, injoncțiuni paradoxale și conotații pozitive" O întreagă panoplie de procedee sunt angajate ca prescripții de urmat în viața cotidiană a familiei, cum ar fi fișe (grile) de înregistrare a actelor comportamentale, experimente comportamentale și inventare de evaluare și autoevaluare. Prin acestea se urmărește atât cunoașterea sistemului familial, cât mai ales schimbarea în interiorul lui, având ca bază conștientizarea cauzelor problemei de rezolvat. De aceea, asemenea inventare se brodează pe realitatea comunicațională, interpersonală, pe evaluarea propriilor conduite familiale și ale altor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate fi - la un nivel primar - cel mai simplu mod de a comunica, iar - la un nivel secundar- atunci când ținem cont de toate influențele interpersonale, de grup și publice, cea mai complexă, incluzând referențialul finalităților. În acest mod, din perspectiva autoevaluării, este necesară utilizarea unor criterii care trebuie să conțină, pe de o parte, elemente obiective, de relevanță socială în raport cu individul și, pe de altă parte, mecanismele interne trebuie să se structureze într-o determinare subiectivă a valențelor individuale, percepute ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
proprii pornește de la ideea că orice grup, chiar și cele înalt performante, se află în situația de a-și îmbunătăți continuu performanțele; acest lucru se poate întâmpla în cazul în care își focalizează atenția asupra proceselor sale interne și întreprinde autoevaluări pertinente ale propriei evoluții. În ceea ce privește această ultimă perspectivă, am reliefat până acum faptul că grupul din care face parte individul și organizația ca atare reprezintă un spațiu de învățare. B.M.Staw și J. Ross (1980) interpretează rezultatele unui studiu sugerând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
am făcut referire în prima parte a lucrării). În cazul clarității obiectivelor, vom aminti faptul că acestea trebuie să fie specifice și utile pentru direcționarea efortului participanților, iar cât privește autoeficiența, ea trebuie să fie un indicator al nivelului de autoevaluare al fiecărui membru în raport cu sine și cu echipa. Moderatorii sunt factorii care pun obiectivele în relație cu performanța; abilitatea este, în concepția autorilor acestui model, capacitatea de a răspunde la provocare. Pe de altă parte, observăm obligativitatea obiectivelor sub o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exclusiv expozitive, care admonestează elevii, Îi ironizează și ridiculizează, care nu comunică eficient poate obosi elevii, poate induce acestora plictiseală, ori reacții agresive. Cercetările de tip psihologic au demonstrat că la baza agresivității poate sta o subapreciere a eului, o autoevaluare scăzută. Intervenții Pentru a avea șanse de reușită, intervențiile trebuie inițiate de la vârste fragede, dacă se observă la copilul preșcolar sau școlarul mic hiperactivitate ori un comportament opozant. Ambele pot genera o agresivitate accentuată În adolescență. Comportamentul opozant se manifestă
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
persoanei umane, În conformitate cu aspirațiile (principiul evaluăriiă și cu idealurile (principiul idealuluiă. Ea este o psihologie a idealului uman. Ființa umană, prin Inconștient, există În conformitate cu dinamica principiului vital, al elanului vital. Aceeași ființă umană, prin Supra-Eul său, se afirmă În conformitate cu principiul autoevaluării (putere, autoritate, prestigiu, afirmare de sineă. Se poate deduce că ființa umană este dublu polarizată. Ea este o „ființă a elanului pulsional”, prin care se afirmă ca existență și este conformă cu realitatea, dar, În egală măsură, ea este și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În mod permanent asupra Eului personal, ori de câte ori acesta urmărește să facă sau să Întreprindă o acțiune. El este principiul responsabilității, În virtutea căruia un individ, prevăzând consecințele actelor sale, se va abține sau nu de la efectuarea acestora. Este un principiu al autoevaluării consecințelor actelor sau a conduitelor unei persoane din punct de vedere psihologic și moral. 6. Principiul liberului arbitru Acesta se raportează la voința și la libertatea de a decide asupra propriilor sale acțiuni, pe care individul Își propune să le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]