929 matches
-
automatismul mintal. Conștiința rămâne clară, gândirea și comportamentul sunt coerente și ordonate. Acest sindrom este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă într-un delir sistematizat de interpretare (de obicei de persecuție) însoțit de halucinații adevărate, de pseudohalucinații și de automatism mintal. 4) Paranoidia acută este un sindrom paranoid tranzitor, manifestat sub forma unui delir de persecuție cu conținut concret și apropiat de realitate, cu halucinații verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
automatism mintal. 4) Paranoidia acută este un sindrom paranoid tranzitor, manifestat sub forma unui delir de persecuție cu conținut concret și apropiat de realitate, cu halucinații verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism mintal, constă din asocierea pseudohalucinațiilor cu delirul de persecuție sau de influență. A. Porot, notează faptul că „prin automatism mintal se înțelege funcționarea independentă și spontană a întregului sau a unei părți a vieții psihice, în afara oricărui control al voinței
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concret și apropiat de realitate, cu halucinații verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism mintal, constă din asocierea pseudohalucinațiilor cu delirul de persecuție sau de influență. A. Porot, notează faptul că „prin automatism mintal se înțelege funcționarea independentă și spontană a întregului sau a unei părți a vieții psihice, în afara oricărui control al voinței sau chiar al conștiinței”. H. Claude l-a numit „sindrom de acțiune exterioară”, P. Guiraud vorbește de „fenomene xenopatice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spontană a întregului sau a unei părți a vieții psihice, în afara oricărui control al voinței sau chiar al conștiinței”. H. Claude l-a numit „sindrom de acțiune exterioară”, P. Guiraud vorbește de „fenomene xenopatice” iar G. de Clérambault la numit „automatism mintal”. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul Kandinski-Clérambault se manifestă prin câteva aspecte principale, așa cum se poate vedea în continuare: a) Automatismul ideo-verbal sau asociativ caracterizat prin următoarele aspecte: - enunțarea, comentarea actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a numit „sindrom de acțiune exterioară”, P. Guiraud vorbește de „fenomene xenopatice” iar G. de Clérambault la numit „automatism mintal”. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul Kandinski-Clérambault se manifestă prin câteva aspecte principale, așa cum se poate vedea în continuare: a) Automatismul ideo-verbal sau asociativ caracterizat prin următoarele aspecte: - enunțarea, comentarea actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și actele bolnavului, - ecoul gândirii și al lecturii, - furtul și ghicirea gândirii, - uitări provocate sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și actele bolnavului, - ecoul gândirii și al lecturii, - furtul și ghicirea gândirii, - uitări provocate sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a gândirii, de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic. b) Automatismul senzorial si senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută de bolnav în musculatură, articulații, laringe, buze
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a gândirii, de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic. b) Automatismul senzorial si senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută de bolnav în musculatură, articulații, laringe, buze, limbă. d) Automatismul mintal asociat cu delirul de influență este caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - bolnavul se simte condus de la distanță de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută de bolnav în musculatură, articulații, laringe, buze, limbă. d) Automatismul mintal asociat cu delirul de influență este caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - bolnavul se simte condus de la distanță de agenți, organizații, institute de cercetare științifică, - bolnavul crede că asupra lui se acționează cu curenți electrici, hipnoză, energie atomică, radiații diverse
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parafrenia expansivă în care întâlnim un delir de urmărire grandios și extravagant; - parafrenia fantastică, cu un delir de tip fantastic constând din povestirea de către bolnav a unor întâmplări aventuroase și inconsecvente; - parafrenia confabulatorie, în cursul căreia delirul are ca sursă automatismul mintal și halucinațiile adevărate, iar alteori confabulații paramnezice. Sindroamele delirante Acest grup cuprinde toate cazurile de „alienație ale persoanei” caracterizate printr-o tulburare permanentă a raporturilor intelectuale, afective și sociale ale Eului cu celelalte persoane și realitatea. Acest grup de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesteia nu sunt în raport cu ideile, sentimentele și determinările acestora independent de voința sa”. Din această definiție rezultă că starea delirantă se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: - un dezacord cu realitatea, - dezordinea vieții psihice care constituie substratul gândirii delirante (incoerență și automatism). Rezultă de aici faptul că delirul poate fi considerat în felul următor: - sub aspectul său superficial-formal (idei, convingeri, teme); - sub aspectul său profund, ca sens și ca determinare, în raport cu condițiile constituirii sale (starea delirantă a personalității). Pentru Y. Pelicier, delirul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai mult sau mai puțin deliranți, fapt care alterează profund raporturile lor intelectuale și afective cu realitatea; b) Speciile, care în cadrul genului delirant se pot distinge sub o mare varietate de criterii: idei mistice, halucinații, teme de influență, sindromul de automatism mintal. Analiza istorică a clasificării delirurilor exprimă evoluția gândirii psihopatologice referitoare la acestea. Fig. pg. ms. 198 ZONA DE CONSERVARE A PERSONALITĂȚII ZONA DE ALTERARE A PERSONALITĂȚII PARANOIA SCHIZOFRENIA DELIRUL DE INTERPRETARE PARANOIA MONOMANII DELIRURI SISTEMATIZATE PSIHOZA HALUCINATORIE CRONICĂ PARAFRENIILE
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. d) Sindromul paranoid-ipohondriac reprezintă forma ipohondriacă a delirului de interpretare. El poate lua următoarele forme de manifestare psihopatologică: - delir ipohondriac de tip persecutat-persecutor, - delir ipohondriac revendicativ sau procesiv. Acest tip de sindrom este întâlnit în schizofrenie, parafrenie, sub forma automatismului cenestapatic, a delirului de influență, persecuție sau de prejudiciu. e) Dismorfofobia, descrisă de E. Morselli (1894) constă în nemulțumirea bolnavului față de aspectul sau înfățișarea sa exterioară, proprie considerată ca „nepotrivită”, sau chiar „urâtă”, „dezgustătoare”. Este o tulburare proiectată asupra imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele constau din următoarele: - tulburările mintale asociate atacurilor de tipul următor: accentuarea tulburărilor de caracter, halucinații, idei fixe, fenomene delirante, agitație motorie, atitudini pasionale; - tulburările mintale independente de atacurile clinice, sub formă de somnambulism ca o formă de manifestare a automatismului psihologic. În plus se notează stări crepusculare variate (stupoare, agitație, fugă, sindrom Ganser). 4) Nevroza fobică Acest tip de nevroză este o stare morbidă în care fobia constituie simptomul prevalent și în care mecanismele de apărare, precum și conduitele de evitare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perioada de lactație. Din punct de vedere psihopatologic, aceste psihoze se caracterizează prin următoarele tipuri de tulburări: stări depresive trenante de factură depresiv-melancoliformă, la care se asociază bufee delirante de autoacuzare, gelozie sau persecuție, tulburări oniro-halucinatorii sau un sindrom de automatism mintal. Nu sunt rare crizele melancoliforme cu tentative de suicid sau pulsiuni infanticide ale mamei. Psihozele metabolice și carențiale Psihozele metabolice și carențiale sunt tulburări psihice consecutive unor afecțiuni somatice grave, cu evoluție cronică, incurabile, care se asociază secundar tulburărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezordonată; e) tulburări de ordin intelectual manifestate prin atenție distributivă, de o mare labilitate, dar incapabilă de a se fixa pe ceva anume, o exaltare a memoriei, fugă de idei, gândire prin asonanță, asociații rapide, dar superficiale, imaginație bogată, eliberarea automatismelor prin dezinhibiție. II) Tulburările somato-fizice ale acestor bolnavi se caracterizează prin următoarele tipuri de manifestări: insomnii, stare digestivă saburală, scăderea sau creșterea apetitului alimentar, scăderea în greutate, tulburări endocrine (hipertiroidie, tulburări ovariene, dismenoree etc.). Formele clinice ale stărilor maniacale pot
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inconstante: a) Sindromul catatonic reprezentat prin: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau stereotipă, - pasivitate, sugestibilitate și mimetism. b) Delir caracterizat prin următoarele aspecte: - incoerență, - organizare paralogică de tipul gândirii onirice, - tulburări de comportament. c) Halucinații auditive, cenestezice sau fenomene de automatism mintal. La cele două grupe de simptome psihopatologice, specifice schizofreniei, mai sus menționate, se mai adaugă și un grup de simptome fizice, din sfera somatică. Acestea au suscitat interesul specialiștilor, dar au generat și controverse, întrucât revelează mecanisme care aduc
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continuare. 1) Tulburările de gândire sunt reprezentate prin prezența la această categorie de bolnavi a ideilor delirante, multiple, fragmentare, de regulă nesistematizate, cu tematică de urmărire, influență etc. Un loc aparte în această categorie de tulburări o reprezintă fenomenele de automatism mintal sau „sindromul Kandinski-Clérambault” reunind tulburări de gândire și de limbaj interior, halucinații auditive și automatisme motorii și senzitive. La acestea se mai adaugă tulburările de limbaj (schizofazia și glosolalia), precum și alte tulburări de expresie (scris, desen, mimică etc.). 2
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirante, multiple, fragmentare, de regulă nesistematizate, cu tematică de urmărire, influență etc. Un loc aparte în această categorie de tulburări o reprezintă fenomenele de automatism mintal sau „sindromul Kandinski-Clérambault” reunind tulburări de gândire și de limbaj interior, halucinații auditive și automatisme motorii și senzitive. La acestea se mai adaugă tulburările de limbaj (schizofazia și glosolalia), precum și alte tulburări de expresie (scris, desen, mimică etc.). 2) Tulburările de percepție sunt constante și ele constau în halucinații auditive sau cenestezice penibile, amenințătoare, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter cât mai cuprinzător atât teoretic, cât și practic. În sensul acesta se descriu următoarele nouă forme de schizofrenie: 1) Schizofrenia paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a personalității bolnavului. În ceea ce privește etiopatogenia delirurilor cronice, A. Porot, menționează următoarele puncte de vedere: concepția psihogenetică conform căreia delirul derivă dintr-o atingere mai profundă și greu de explicat a personalității bolnavului; concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat ca o producție parazitară a unor factori afectivo-perceptivi. Ne vom ocupa în continuare de problema clasificării psihopatologice a delirurilor cronice sistematizate. Clasificarea delirurilor Orice clasificare a delirurilor se lovește de concepțiile psihopatologice ale autorilor respectivi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
magică”. Caracterul anal, descris de S. Freud, este un tip patologic de caracter, care rezultă din formațiile reacționale orientate către pulsiunile anale. Din punct de vedere psihopatologic acesta se caracterizează prin următoarele: economie sau parcimonie, ordine sau punctualitate, încăpățânare sau automatism rigid. Personalitatea anancastă, descrisă de K. Schneider, combină elementele personalității obsesionale cu cele ale caracterului anal. Anancaștii îmbină un caracter exagerat de atent, îngrijit, cu pedanteria, minuțiozitatea, corectitudinea, totul desfășurându-se pe un fond de neliniște interioară. La acestea se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
phénoménologie, PUF, Paris, 1970. Itard J.M.G., „Vésanies” în Evol. Psychiat., 53, 1988 Jakab, I., Dessins et peintures des aliénées, Ed. Akad., Budapest, 1956. Janet, P., De l’angoisse à l’extase., Vol. I-II, Alcan, Paris, 1933. Janet, P., L’automatisme psychologique, Alcan, Paris, 1889. Janet, P., Névroses et idée fixes, Vol. I-II, Alcan, Paris, 1925. Jaspers, K., General psychopathology, Manchester Univ. Press, Manchester, 1963. Jaspers, K., Initiation à la méthode philosophique, Payot, Paris, 1970. Jaspers, K., Philosophie, Springer, Berlin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gustativ, cenestezic), motor sau psihic (dercalizare, extaz). Autism: izolare, închidere în sine patologică, refuzul oricărei comunicări exterioare. Este considerat ca o formă de narcisism, de dereism sau ca un simptom psihotic. Polarizarea întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului. Automatismul mintal: funcționarea independentă și spontană a vieții psihice fără controlul voinței și al conștiinței bolnavului. Este o tulburare descrisă de G. de Clérambault care reunește tulburări de gândire, limbaj, halucinații, automatisme. Automatismul mintal cuprinde toate fenomenele psihice parazitare de adiție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Polarizarea întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului. Automatismul mintal: funcționarea independentă și spontană a vieții psihice fără controlul voinței și al conștiinței bolnavului. Este o tulburare descrisă de G. de Clérambault care reunește tulburări de gândire, limbaj, halucinații, automatisme. Automatismul mintal cuprinde toate fenomenele psihice parazitare de adiție sau inhibiție pe care bolnavul le trăiește, dar cărora le atribuie o origine exterioară persoanei sale (fenomene de influență xenopatică). Automutilare: act de autoagresivitate parțială, orientat asupra unei regiuni sau segment
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului. Automatismul mintal: funcționarea independentă și spontană a vieții psihice fără controlul voinței și al conștiinței bolnavului. Este o tulburare descrisă de G. de Clérambault care reunește tulburări de gândire, limbaj, halucinații, automatisme. Automatismul mintal cuprinde toate fenomenele psihice parazitare de adiție sau inhibiție pe care bolnavul le trăiește, dar cărora le atribuie o origine exterioară persoanei sale (fenomene de influență xenopatică). Automutilare: act de autoagresivitate parțială, orientat asupra unei regiuni sau segment corporal
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]