1,723 matches
-
paroxismelor bolii, la problemele sale “de perspectivă”, la refacerea fizică și psihică din convalescență și la reorientarea unor comportamente, până atunci deficitare, pe o direcție profilactică față de principalele boli redutabile ale epocii etc., toate acestea reprezintă veritabile beneficii care compensează avatarurile bolii care pot fi anticipate de omul bolnav la începutul suferinței sale ori pot fi relevate de către medic sau chiar de către cei din propriul lui anturaj. Pascal (citat de Athanasiu) vorbea în acest sens despre „le bon usage de la maladie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mijloacelor și metodelor" (de la adeziunea față de aceste conținuturi, de la interesul pentru aceste calități). N-aș ști cum să v-o recomand cu mai multă căldură. Cu atît mai mult se va produce apropierea, cu cît dedublarea bunei origini și (supărătoarele) avataruri vor fi puse între paranteze; cele ale originalului și ale copiilor (proaste). Ruptura între eso, rezervat savanților, și exo, rezervat simplilor executanți. Noi cunoaștem acest joc tradițional al eclipselor între Evanghelie și tradiție, Marx și Vulgata, Coran și Islam, între
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a făcut să ne învîrtim, timp de un secol, în jurul a două epoci, a două feluri de memorie literală și analogică. Socialismul "științific" nu ar fi supraviețuit trecerii de la transmisia electromecanică (rotativă, presă, telegraf etc.) la difuzarea electronică. Marxizarea, ultim avatar al alfabetizării lumii creștine sau confucianism analfabet; demarxizarea primă consecvență a electronizării lumii orientale alfabetizate. Hertz-Bell i-au omorît pe "Marx-Lenin". Partidul unic nu mai rezona cu telefonul. Radioul mai mergea, dar tranzistorul era deja la limită. Tubul cu vid
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
putea face o legătură cu trinitatea creștină, în care lui Ishvara îi corespunde Tatăl, lui Vishnu Fiul, iar lui Shiva Sfântul duh, caz în care Vishnu, ca și Fiul, se manifestă pe pământ de astă dată printr’o serie de avataruri, între care Krishna. Cât privește culoarea acestuia din urmă, negrul, aceasta este, ca și la egipteni , culoarea potențialității, conferindu-i mai mult un caracter potențial decât manifestat și, ca urmare, o poziție superioară în panteonul hindus. În perioada de după Bhagavad-gita
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cu alte cuvinte, Mahat, Fiul, Christos, este un zeu. Christos, ca manifestare sub formă umană a Divinității (cosubstanțiabilitatea proclamată de conciliul de la Niceea (325) , n.n.) este, conform [26], omul desăvârșit, Învățătorul (cel puțin așa îl consideră A. A. Bailey , un avatar, învățător între alții ai lumii). Dar Învățător este și Buddha și Krishna, adică unica divinitate în multiple aspecte , de fapt reflectări conforme principiului holografic ale unui arhetip (cel puțin în ceea ce privește budismul și creștinismul, asocierea nu este gratuită , iar între creștinism
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
regimului comunist să fie "recuperată" cu frenezie. La (nceputul anilor '90, ca un recul, poate, al promovării sale deosebite (n regimul anterior, opera lui Gherea a ajuns iarăși, (ntr-un fel, la index. Nu pentru mult timp, (nsă. Dincolo de toate aceste avataruri, ea răm(ne aceeași, iar efortul de a ne apleca asupra ei fără ură ș( fără părtinire se dovedește a nu fi (n zadar. 7. Dumitru Drăghicescu Importanța unirii, ce apărea frecvent sublinată și la Golescu, este evidențiată în mod
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
reprezentat-o specializarea în cercetarea finanțată pe bază de proiect, cale care a pecetluit acceptarea politicilor educaționale formulate de către guverne. Sociologia educației s-a disipat în mai multe ramuri sau a fost absorbită de cercetarea educațională aplicată. Prin acest ultim avatar, sociologii au preluat în cea mai mare parte tematica și limbajul politicilor, care se preocupă mai puțin de organizarea sistemului și obiectivele sale și mai mult de procese și evaluarea acestora. Astfel au căpătat pregnanță teme precum noile identități școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
maxim și un sfârșit. Conștient sau nu, „aderarea” la această formă este percepută ca o împlinire fără rest, iar la nivelul structurii afective a temporalității, viitorul nostru ia forma unei ieșiri din istorie, în măsura în care mai aparținem istoriei „trecute” doar prin avatarurile unui timp de care încă nu am trecut cu totul. Din perspectiva „marii sincronizări”, o formă de refuz al istoriei își face simțită prezența tocmai prin învestirea cu galoanele eternității a unei forme istorice. De aici plecând, de la un mic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ceea ce natura ahileică a celorlalți este, grație reflexivității ei incomplete pe care a întemeiat-o Platon în cele trei forme de mai sus. Cetatea proiectată pare astfel să polarizeze cele două componente ale spiritului pe care filosoful le descria sub avataruri diverse în câteva secvențe disparate ale operei sale: un popor cu valențe ahileice a cărui guvernare și a cărui conștiință de sine și discernere a adevărului o asumă natura odiseică a suveranului. O dată cu această afirmație, ni se impun, totuși, două
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și Montaigne. Spiritul liber își consumă ultimele cartușe. Și la fel cum, opunându-se creștinismului oficial, această mișcare libertină a reprezentat, într-un fel, o continuare a gnosticismului, acum, ea nu moare ci se transformă. Metamorfozele sale produc, între alte avataruri, libertinajul erudit din secolul al XVII-lea, el însuși generator de furtuni intelectuale viitoare - tot atâtea ocazii de a submina creștinismul. Pentru moment, Quintin Thierry călătorește: Poitou, Limousin, este văzut la Paris, predă la Anvers dar și la Valenciennes, la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
scenă plăcerea de a asista de pe uscat la tribulațiile unui echipaj luptîndu-se cu o mare dezlănțuită, a fost interpretat ca un semn al egoncentismului feroce al filosofului. Ce individ e și omul ăsta care se bucură de nenorocirea altuia! Alt avatar defăimător al epicurianului care reduce totul la mărunta lui persoană... Or, textul nu ne îndeamnă să ne bucurăm de suferințele altuia, ci doar să știm să profităm de situația fericită în care se află cel care nu a fost lovit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și îndeosebi la indieni, despre care știm că disprețuiau tot ce e lumesc, speculația metafizică și contemplația nu au alt rost decât terapeutic, adică practic. În Baghavad Gita e vorba de acțiune și de libertate în raport cu acțiunea, în perspectiva tuturor avatarurilor posibile. Simțul practic îl mai numim, exact cu același înțeles, spirit practic. Cel puțin aici (dar nu numai aici) simț și spirit sunt același lucru. NIVEL ESTETIC În 1964, la București, Filarmonica din Viena cu Herbert von Karajan la pupitru
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Volumul se deschide cu pagini inedite din jurnalul lui Octavian Goga. De Pavel Macedonski se ocupă Al. Raicu, despre dialogul epistolar al lui Liviu Rebreanu cu Caton Theodorian scrie Mircea Popa, iar Niculae Gheran publică din jurnalul romancierului relatările privind avatarurile primirii în Academia Română. Pot fi citite pagini din jurnalul lui Petru Comarnescu și, în traducere, din memoriile Sofiei Andreevna Tolstoi. Proza semnează Ecaterina Țarălungă, Vasile Rebreanu, Francisc Păcurariu, Mircea Micu și Artur Silveștri. Teodor Vârgolici scrie despre Călătoriile lui Dimitrie
AGENDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285198_a_286527]
-
feminitate în proza românească interbelică. Ipostaze românești moderne ale complexului feminității, București, 1998; Moderator la îngeri, Videle, 1998; Școala și folclorul, Videle, 2000; Ordalia și artificierul, București, 2000; O geografie spirituală a Sudului, Videle, 2000; Acreditări / empatii / consonanțe, Videle, 2000; Avatarurile transcendenței. Om și Dumnezeu în opera eminesciană, Videle, 2001; Măreția viciilor ascunse, Videle, 2001; Parteneriate educaționale comunitare. Itinerar italian, Videle, 2001; Caragiale și „eternul feminin”, Videle, 2002; O filieră educațională neolatină. În Dublin, Videle, 2003; Romanul adolescentului clarvăzător, Videle, 2003
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
arcada porții negre, București, 1972; Euridice, București, 1976; Am lăsat graurii să zboare, București, 1976; Fluierul lui Pan, Deva, 1978; Albastrul flamingo, București, 1979; Întoarcerea la Nausicaa, București, 1979; Eterna auroră, București, 1981; Spre Delphi, București, 1986; Eupalinos, München, 1996; Avatar, Timișoara, 1998; Interviu liric, București, 1998. Traduceri: Rabindranath Tagore, Grădinarul, București, 1961; Cinghiz Aitmatov, Primul învățător, București, 1964; Fr. De la Motte-Fouqué, Undine, București, 1968; Pasărea fericirii. Basme populare din China, București, 1973 (în colaborare cu Ileana Hogea-Velișcu); Qu Yuan, Poeme
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
răspund și se completează contrapunctic, oferă în final satisfacția refacerii întregului din elemente disparate. Romanul Departe (1975) narează într-un stil alert, nu lipsit de ironie și umor, incredibilele aventuri ale unui autor de romane polițiste, devenit ad-hoc detectiv particular. Avatarurile traversate de erou sunt relatate în cea mai autentică manieră polițistă, I. dovedindu-se un bun cunoscător al tehnicii suspansului. Tonul degajat, atmosfera de bonomie și bună dispoziție, într-un cuvânt registrul „ușor”, sunt brusc abandonate, autorul introducând - neinspirat - o
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
semnificațiilor și ambiguitățile sale creatoare. Relația dintre poet și gânditor este abordată de I. printr-un „discurs oblic” - strategie proprie fenomenologiei sacrului -, care presupune circumscrierea obiectului prin învăluirea sa în cercuri hermeneutice succesive. Schizomorfia teoretică heideggeriană a „gândirii” și „numirii” - avatar al angoasei existențiale - se resoarbe, astfel, în certitudinea calmă a „chemării” pascaliene a sacrului, care împacă neliniștile și tensiunile existențiale în actul de reculegere și meditație asupra Ființei supreme - Dumnezeul creștin. SCRIERI: Generația lui Neptun, București, 1967; Palimpseste, București, 1979
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
și scheletul), se numără printre imitatorii marelui poet francez. Sub influența lui Baudelaire apare (la Mircea Demetriade mai ales) o poezie a spleenului. Peisajul devine proiecție interiorizată și evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea cu stări vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze, sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
intervenția unei regii comic-parodice. Aceasta sparge convenția genului și, odată cu infiltrarea elementului oniric și grotesc, creează cadrul unei neobișnuite confruntări a autorului cu umbrele sale, reificate și adunate în carte. Disprețuitor al cerințelor poeticii (al logicii chiar), M. își manevrează avatarurile, ce tind către o independență pirandelliană, ca pe niște paiațe de circ și, cu toate că își definește scrierea drept ,,drumul cel mai scurt dintre două inimi”, nu o dată se manifestă ireverențios și persiflant atât față de ele, cât și față de cititor: ,,A
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
prin stilizarea mitologic-idilică sau prin sculpturalitate parnasiană: „Pe-armăsarul meu de stepă, ca nălucă orbitoare,/ Trec, vârtej de aur roșu, de nesip înfășurat/ Și când luna stoarce lapte peste iarba șoptitoare,/ Stele clare priveghează cortul meu nemăsurat”. Ca în Naiada, Avatar, Stepa, în același spirit al regăsirii energiilor primare, natura declanșează o violentă furie a simțurilor, o senzualitate frenetică, iresponsabilă, care conferă erosului atmosfera specific macedonskiană, de „idilă brutală”; adâncul obscur al instinctului, prins în Faunul, deși are unele atingeri cu
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993; Eseuri, Baia Mare, 1996; Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București, 1997; Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998; Poetica romanului românesc interbelic, București, 1998; Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, București, 1999; Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București, 2000; Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2002; Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
strada a șaptea”, LCF, 1985, 39; Tașcu, Poezia, 254-257; Liviu Leonte, Drumul lui Iuliu Horațiu, CRC, 1995, 17; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, III, Iași, 1996, 110-122; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 196-197; Liviu Grăsoiu, Moment biografic, LCF, 2001, 38; Liviu Leonte, Avatarurile limbii Hu, CRC, 2002, 4; Ioan Holban, Limba Hu a poeziei adevărate, DL, 2003, 2. D.Gr.
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
implicit, la ideologie este totuși produsul unei situații de criză și reacțiile critice care o Însoțesc pot constitui la rândul lor noi ortodoxii (vezi subcapitolul dedicat doxei literare și rezistenței la obiectivare, În Bourdieu, 1992, pp. 259-263). Metamorfozele marxismului și avatarurile stalinismului au demonstrat-o, la fel ca si naționalismele și ideologiile referitoare la lumea-a-treia, Într-o istorie care-i de fapt fără de sfârșit. De altfel, pot fi luate În discuție și opinii mai puțin «ortodoxe» În legătură cu noțiunea și teoria generală
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
muncă ce permite modului de dominare să-și schimbe numele, să se disimuleze pentru a se perpetua. Obiectul acestor reflecții asupra raporturilor dintre literatura și ideologie nu este literatura de propagandă sau «de partid», care nu constiuie decât unul dintre avatarurile producției ideologice de literatură, inclusiv prin critici, istorici, eseiști, traducători (etc.) se declară câteodată explicit Împotriva oricărei subordonări ideologice a literaturii. Experții literări numesc această producție metaliteratura, un tip de discurs care se folosește de literatură, dar a cărui clasificare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]