1,402 matches
-
ușor, căutînd În privirea ei Încuviințarea de a merge mai departe, iar ea Îl imploră să continue. În brațele lui, deveni rînd pe rînd sclava ce n-ar fi bănuit niciodată că poate fi și iubita care cutează să se aventureze pe teritorii Încă neexplorate. Pasiune. Contopire. Pentru prima oară de cînd se știa, Înțelese ce Înseamnă să fii una cu celălalt. În timp ce se odihnea În brațele lui, se Întrebă cum putuse să-l iubească atît de mult pe Christian și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
suferea de cumplite dureri În pîntece, și zărise un om care plutea Între viață și moarte, foarte departe de zona naufragiului, la mai multe mile distanță de orice drum comercial. O șansă la un milion ca un vapor să se aventureze În acea redutabilă trecătoare, În largul insulei Terra-Nova. O șansă la un milion ca cineva să supraviețuiască mai multe zile Într-o apă brăzdată de curenți reci. O șansă la un milion. Lucas nu credea că are mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
adesea explicit. Când o femeie vrea să refuze o relație nedorită, Își arată voința cu un simplu gest al capului - provocând imediat, la bărbat, scuze ceremonioase și aproape comice. Extrema urbanitate a participanților masculini pare și mai frapantă când te aventurezi spre interiorul zonei, dincolo de linia dunelor. Într-adevăr, această zonă e de regulă rezervată amatorilor de gang bang și de pluralitate masculină. Și aici, germenul inițial Îl constituie un cuplu care practică un contact intim - adesea o felație. Curând, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
este o ocupație, cred ei, oricum e mai bine decât să-și cresteze brațele cu lama. Se petrec totuși mici drame pe insulă, continuă Bruno cu o voce Înduioșată. Într-o zi, bunăoară, unul dintre căței, Înotând În mare, se aventurează prea departe. Din fericire, stăpâna lui Își dă seama că-i În pericol, sare Într-o barcă, vâslește din răsputeri și izbutește să-l pescuiască În ultima clipă. Bietul cățel a băut prea multă apă, și-a pierdut cunoștința și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
toracelui, a doua pereche fiind redusă la o pereche de balanțiere (servind pentru echilibrare În zbor), implantate În cel de-al treilea inel al toracelui; aparatul bucal e specializat pentru dizolvat, Înțepat și supt. În momentul În care musca se aventură pe suprafața ochiului, Michel bănui ceva. Se apropie de Jane, fără totuși s-o atingă. „Cred c-a murit”, spuse el după un timp de gândire. Medicul confirmă rapid acest diagnostic. Îl Însoțea un funcționar comunal și de aici Începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În afară. Annabelle o simți și ea, scoase un suspin prelung; apoi rămaseră nemișcați. — Trebuia să veniți pentru o lamă, acum o lună..., zise ginecologul cu o voce obosită. În loc de asta, renunțați la pilulă fără să mă anunțați și vă aventurați Într-o sarcină. Nu mai sunteți o fetiță, totuși!... Atmosfera cabinetului era rece și puțin lipicioasă; Annabelle fu surprinsă, ieșind, să regăsească soarele de iunie. Telefonă a doua zi. Analiza celulară arăta anomalii „destul de serioase”; trebuia să facă o biopsie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
zicând „Unde naiba e nenorocitul ăla de ceai ?” Aprind iute la ceainic și îl umplu. Pun ceaiul pe o tavă, alături de cești și farfurioare și, după câteva clipe de reflecție, adaug și niște biscuiți. După care pornesc pe scări, mă aventurez pe coridorul tăcut și spre dormitorul lui Trish și al lui Eddie... și mă opresc în fața ușii. Și acum ce fac ? Dacă dorm și îi trezesc? Am să bat ușor în ușă, mă hotărăsc. Da. O bătaie scurtă, discretă, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
că e. Spune-mi ce simți în sosul ăsta. Mă uit la ea confuză. E o întrebare cu capcană, precis. — Păi, simt... sos. Expresia ei nu se schimbă. E evident că așteaptă un alt răspuns din partea mea. — Ăă... carne ? mă aventurez. — Și altceva ? Am mintea complet goală. Nu mă pot gândi la nimic altceva. Pe bune acum, e doar un sos. Ce pot să mai spui despre sos ? — Ia mai gustă o dată. Iris nu se dă bătută. Trebuie să te străduiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
stângace. Trish mă săgetează cu privirea, după care se retrage cu demnitate. — Mă găsești la mine în cameră. — E și camera mea ! spune Eddie furios, dar ușa s-a închis deja cu zgomot în urma ei. — Îhm... am pregătit cina... mă aventurez, însă Eddie pornește cu pași nervoși pe scări, fără să mă bage în seamă. Mă uit în urma lui necăjită. Dacă nu mănâncă plătica în următorul interval de timp, o să se zbârcească toată. — Doamnă Geiger ? Bat la ușa ei. Mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ale familiei Blewett. Se așază și ne servește pe amândouă cu salată de fasole garnisită cu ulei și cu verdeață. Iau o gură - și e absolut divină. Cred că ți-a fost foarte greu când ți-a murit bărbatul, mă aventurez prudentă. — A fost o perioadă cumplită. O spune pe un ton alb. O găină rătăcește pe sub masă și Iris o gonește. Am avut dificultăți financiare. Eu nu mă simțeam bine. Dacă nu era Nathaniel, cred că pierdeam pub-urile. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
foarte solicitante pe care le aveți vă trimit, bietele fete, în străinătate pe nepusă masă... — N-am fost în străinătate. Las cutiile jos. Vă mulțumesc încă o dată. — A, pentru puțin ! Știu cum e când ai... o problemă în familie ? se aventurează ea. — N-am avut o problemă în familie, zic politicoasă. — Sigur că nu ! Își drege glasul. Ei, mă rog. Bine că te-ai întors. De... unde-ai fost plecată. — Doamnă Farley, mă străduiesc să-mi păstrez aerul serios, vreți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ageri și suspicioși. S-a întâmplat ceva ? — Nimic, zic, întorcându-i spatele lui Guy. Absolut nimic. — Bine ! Bate cu degetul în ceasul de la mână. Fiindcă aproape e timpul ! Pare că întreaga planetă a descins în casa familiei Geiger. Când mă aventurez să ies pe ușa de la intrare împreună cu Hilary și doi PR manageri, pe alee se află sute de persoane. Un șir de aparate de filmat se focalizează imediat asupra mea, în spatele lor e o mulțime de reporteri și fotografi, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Și zi, ești OK ? spune Katie coborînd vocea. — Da, spun, ridicînd din umeri. Mă rog... Da. Mă simt atît de bine, că prefer să mă ascund la budă decît să dau ochii cu colegii mei. — Ai vorbit cu Jack ? se aventurează ea. — Nu. Mi-a trimis niște flori idioate. Cum ar fi, hai să ne-mpăcăm, gata. Nici măcar nu cred că le-a comandat el, ci l-a pus pe Sven să le comande. Se aude zgomotul apei trase la toaletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Shit. Am uitat primii pași. Îi fuge tot sîngele din obraji. Nu-mi aduc aminte absolut nimic. Și nu glumesc ! Un jeté și pe urmă... ce naiba era ? Mă privește de parcă se așteaptă să-i dau răspunsul. — Ăă... o piruetă ? mă aventurez și pornesc iute mai departe, aproape Împiedicîndu-mă de o fată care face sfoara. Apoi o zăresc pe Lissy așezată pe un taburet, Într-o cabină. E puternic fardată și are ochii uriași și strălucitori și, ca și tipul de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Și Marie Îmi spune asta. Dar... țin mult la Alice. Privește În gol cîteva clipe. E tot ce mi-a mai rămas de la Pete. Îl privesc și, brusc, mă simt extrem de mișcată. — Deci astă era motivul convorbirilor telefonice misterioase ? mă aventurez. De-asta a trebuit să pleci În seara aia ? Jack oftează. — Acum cîteva zile, au avut un accident de mașină. Nimic grav. Dar... după ce s-a Întîmplat cu Pete, sîntem extrem de sensibili la subiectul ăsta. Am vrut doar să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că poveștile lui vor atrage și că va avea o glorie de câteva minute, dar numai de câteva minute. Trebuia să nu-i plictisească și avea libertatea de a fabula după placul inimii, pentru că nimeni nu locuia sau nu se aventura atât de departe în nord. Răspundea chibzuit întrebărilor venite din toate părțile, apreciind momentul când putea să trântească înfricoșătoarea istorie a unui șarpe subțire și cu pielea atât de dură că nu-l puteai străpunge cu cuțitul, care locuia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ultimul colțișor din birou, indiferent dacă Margery era sau nu de acord. Margery oftă din nou. —Vă rog, zise ea, făcând un semn leșinat, cu mâna, către arhivă. Agenta Hamlin, care înțelesese cum stau lucrurile dintr-o singură privire, se aventură în depozit și spuse cu inocență: — Ce sistem excelent de arhivare! Dumneavoastră l-ați pus la punct? — Da. Da, eu. Margery se îndreptă de spate. — Pare a fi foarte logic. Ați putea să-mi spuneți, în mare, cam cum ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în frig și întuneric, adăpost împotriva forțelor soarelui, aliat al spiritelor binelui - Intié -, cu care se aflau în veșnic război. Taré erau stăpânii nopții și ai lagunelor adânci și, de aceea, yubani-i se culcau de îndată ce se întuneca și nu se aventurau pe râurile mari. Când veneau noaptea la coliba omului alb, o făceau ca să se convingă că și el dormea și că nu rătăcea în întuneric ca aliat al spiritelor răului. Pentru asemenea escapade nocturne, războinicii aveau nevoie de o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și căutară adăpost la umbră pe terasa hotelului. Berea era caldă și nu se simțea nici o adiere. Temperatura trecea de patruzeci și cinci de grade și - aproape deja de amiază - nici un suflet omenesc, nici un câine, nici măcar o pasăre nu se aventura pe străzile din Santa Marta. Când termină berea, misionarul arătă din cap spre balconul palatului de Guvernământ: — Cum ți s-a părut? — Un om terminat. Și deziluzionat. — Are motive să fie... Familie bogată, studii în Europa, plantații de cafea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de maimuță. Aici se termină prietenia dintre om și câine, și animalul continuă să vagabondeze pe străzile încinse de soare ale orașului Santa Marta, fără să întâlnească vreun suflet în drumul său, căci nu exista nimeni în stare să se aventureze la amiază prin acel infern. Când câinele dispăru după colț, avu impresia că lumea a murit, că timpul s-a oprit în loc, că Pământul a încetat să se mai rotească. Nu era nici un nor pe cer, nici o pală de adiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cîțiva cuci și mierle. Cred că am mai identificat în acești ani mai mulți pitpalaci și cîțiva sticleți scăpați probabil dintr-o cușcă din cine știe ce apartament. Unele păsări mai mari au dat și ele tîrcoale ferestrei, dar fără să se aventureze în baie. a fost cazul cu mai mulți albatroși și chiar cu o bufniță. Iarna trecută chiar și o mică colonie de lilieci a încercat să-și stabilească domiciliul în baie, dar porumbeii n-au fost de acord. războiul dintre
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nu ne poate fura speranța atât timp cât noi nu permitem ca inima să ne fie atacată de nefireasca dorință de a rămâne așa cum ne știm ori ne închipuim că ne știm. Însă provocarea este aceea de a fi capabili să ne aventurăm pe drumuri noi, însuflețiți de o fidelitate creativă care să poată să se opună ispitei, despre care tot vorbește papa Francisc, de a ne transforma în muzee sau, chiar mai rău decât atât, în relicte, pentru a da voie disperării
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și pe o parte și pe alta. Acum ești o partidă bună. Dacă nu mă vrei ca pretendent, rămân bunul prieten al dumitale de totdeauna cu care nu te sfiești să faci escapade. Poți fi pupila mea, putem să ne aventurăm în lume, cum am mai făcut. Nu mi-ai datora nimic, fiindcă ai avea atâția bani câți trebuiesc pentru întreținerea grațioasei dumitale persoane. Ești mulțumită? - Bietul papa, zise Otilia, înduioșată, știam eu că el e unom bun! Nu-mi trebuie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fidelitatea față de grupul de apartenență, față de carisma institutului propriu, față de persoanele din aceeași comunitate. Însă este în primul rând raportul cu Cristos cel care aduce adevărata fericire. De aceea, dacă el întărește acest aspect al credinței, va putea să se aventureze să caute fericirea printre cererile venite din partea contextului comunitar, dar și în apostolat și în activitățile pastorale. În acest mod, tânărul își consolidează căutarea fericirii, dezvoltând o mai mare încredere în frați, pentru a fi afectiv în sintonie cu ei
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și prinzîndu-i într-un clește gulerul stratificat, de marchiz. - Dacă v-ați struni puțin temperamentele... Dacă m-ați lăsa o secundă să intervin... v-aș putea dezvălui... că aș putea fi singurul pământean de pe la noi care-a cutezat să se aventureze până în viziunea tinerilor tâlhari optzeciști... răzbătu vocea cărnoasă și molatecă a unui bagaj crem și delicat cunoscut sub numele de Gabi cel Norocos. Era confecționat dintr-o superbă piele întoarsă. Rezervat și șters, arbora un facies de bagaj înspăimîntat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]