1,220 matches
-
în scopuri pioase și religioase, prin exemplu, etc." a fost acordată până în 1931 când a fost înlocuită cu Ordinul și Medalia „Meritul Cultural” categoria „G” (culte). Decretul inițial prevedea crearea unei medalii cu trei clase de formă circulară având pe avers efigia regelui Carol I și pe revers o cruce și cuvintele „Răsplata Muncii pentru biserică”. Ca urmare a raportului ministrului secretar de stat la Departamentul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Decretul Regal No. 293 din 19 ianuarie 1907 modifică aspectul medalei
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
modifică aspectul medalei. Noul format de medalie, de formă circulară cu diametrul de 32 mm, păstrează cele trei clase: clasa I-a (metal aurit), clasa a II-a (metal argintat) și clasa a III-a (metal oxidat-deschis). Medalia are pe avers o cruce bizantină de 38 mm, fiecare braț depășind marginea medaliei cu 3 mm. În centrul medaliei, într-un medalion cu diametrul de 11 mm situat deasupra crucii, este gravat central ochiul lui Dumnezeu având în spate raze și în
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
situată în spatele crucii, și de inscripția circulară "RĂSPLATA MUNCEI PENTRU BISERICĂ", primele două cuvinte fiind în semicercul superior iar ultimele două în semicercul inferior, scrise de la stânga la dreata. Pe reversul medaliei prezintă o cruce bizantină identică cu cea de la avers. În medalionul central este gravată monograma regelui Carol I. O coroană circulară este gravată situată în spatele crucii, alcătuită din două jumătăți: frunze de laur în jumătatea din stângă și frunze de stejar în jumătatea din dreapta. Atașarea medaliei la panglică este
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
ca fiind ultima semnată, în mod sigur, de Pisanello. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative.</br> Pe aversul medaliei, este prezentată (bust din profil) efigia lui "Inigo d’Avalos", spre dreapta, purtând o pălărie cu eșarfă, și o haină cu bordură de blană. Pălăria și eșarfa sunt utilizate cu un efect decorativ rafinat. De-a lungul marginii inferioare
Medalia lui Inigo d'Avalos () [Corola-website/Science/325446_a_326775]
-
cu avionul. Richard E. Byrd a primit decorația pentru zborul la și de la Polul Nord 9 mai 1926. Modelul medaliei a fost creat de Elizabeth Will și Arthur E. DuBois. Este o cruce de bronz cu raze între brațele crucii. Pe aversul medaliei, suprapusă pe cruce, se află o elice cu patru palete, iar în unghiurile intrante ale crucii sunt dispuse raze care formează un pătrat. Crucea este suspendată de bara de jos a unui cadru metalic rectangular, pe care este centrată
Crucea pentru Distincție în Zbor (Statele Unite ale Americii) () [Corola-website/Science/317227_a_318556]
-
în Bulgaria de nord-est la sfârșitul secolului al VII-lea și, după ce s-a amestecat cu slavii locali, a dat naștere poporului bulgar. Alte teorii leagă relieful de tracii antici, susținând că el reprezintă un zeu trac. este reprezentat pe aversul monedelor bulgărești de mică valoare (1 până la 50 stotinki) emise în 1999 și 2000. Călărețul din Madara a câștigat în 2008 un sondaj pentru stabilirea designului viitoarelor monede euro bulgărești, cu 25,44% din voturi. Vârful Madara de pe insula Livingston
Călărețul din Madara () [Corola-website/Science/326745_a_328074]
-
o furnizează contul contabil. Performanța este mai importantă decât banii. Banii exprimă o posesie, performanța exprimă capacitatea de a valorifica posesia. A-ți jucat vreodată „rișcă”. Un bănuț aruncat în sus și căzut pe o anume față, apoi pe cealaltă (avers și vers), oricum „produce” mai mult decât cel care doarme în pungă, chiar dacă rămâne de văzut în favoarea cui. Poziția, performanța și gestionarea financiară a oricărei instituții publice, economic - comerciale, administrative, impun în mod necesar, ca periodic activitatea acestora să fie
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
când Gonzaga a obținut titlul de căpitan al armatei florentine. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei se află efigia din profil a lui Ludovico al III-lea Gonzaga în formă de bust, spre stânga, purtând platoșă și un scurt coif militar. În partea de sus a medaliei, în sensul acelor ceasornicului, de-a lungul marginii
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
și este aranjată după Medalia "A 10-a aniversare a Ministerului Securității Statului al RMN". Medalia "A 10-a aniversare a organelor vamale ale RMN" are formă de cerc cu diametrul de 32 mm și este confecționată din alamă. Pe aversul medaliei, pe o porțiune de culoare argintie cu diametrul de 26 mm, se află stema stilizată a organelor vamale ale Republicii Moldovenești Nistrene, ocupând secțiunea centrală a acesteia. Sub stemă se află localizată numărul "10", cu dimensiunea de 8 X
Medalia „A 10-a aniversare a organelor vamale ale RMN” () [Corola-website/Science/313376_a_314705]
-
ale Republicii Moldovenești Nistrene, ocupând secțiunea centrală a acesteia. Sub stemă se află localizată numărul "10", cu dimensiunea de 8 X 5 mm. În partea de jos a porțiunii argintii sunt dispuse în arc de cerc frunze de lauri. Imaginea aversului este convexă. Atât inscripțiile, cât și marginea aversului (cu o înălțime de 0,5 mm) sunt de culoare aurie. Pe reversul medaliei, în partea de mijloc, se află inscripția în relief pe trei linii: "Приднестровская Молдавская Республика". Cuvântul "Приднестровская" este
Medalia „A 10-a aniversare a organelor vamale ale RMN” () [Corola-website/Science/313376_a_314705]
-
acesteia. Sub stemă se află localizată numărul "10", cu dimensiunea de 8 X 5 mm. În partea de jos a porțiunii argintii sunt dispuse în arc de cerc frunze de lauri. Imaginea aversului este convexă. Atât inscripțiile, cât și marginea aversului (cu o înălțime de 0,5 mm) sunt de culoare aurie. Pe reversul medaliei, în partea de mijloc, se află inscripția în relief pe trei linii: "Приднестровская Молдавская Республика". Cuvântul "Приднестровская" este situat aproape pe întreaga lungime a diametrului medaliei
Medalia „A 10-a aniversare a organelor vamale ale RMN” () [Corola-website/Science/313376_a_314705]
-
utilizată în Imperiul Roman de Răsărit, după căderea celui de Apus, consta îndeosebi în două tipuri de piese: solidus sau nomisma și o varietate de piese de bronz clar evaluate. Primele piese bizantine se înscriu în convențiile romane târzii: pe avers, împăratul este reprezentat mai degrabă din față decât din profil, iar pe revers, în general un simbol creștin precum o cruce, o alegorie a Victoriei, sau un înger (ultimele două tind să nu formeze decât unul). Piesele de aur ale
Monedă bizantină () [Corola-website/Science/337662_a_338991]
-
precum o cruce, o alegorie a Victoriei, sau un înger (ultimele două tind să nu formeze decât unul). Piesele de aur ale lui Iustinian al II-lea s-au demarcat de aceste convenții introducând un bust al lui Isus Hristos pe avers, și un semiportret sau unul întreg al împăratului, pe revers. Aceste inovații au avut și efectul de a-l conduce pe califul Abd al-Malik, care copiase, până atunci, stilul bizantin să înlocuiască simbolurile creștine cu echivalentele lor islamice, să dezvolte
Monedă bizantină () [Corola-website/Science/337662_a_338991]
-
piesă foarte mică de 8 până la 10 mm puțin practică, întrucât trebuiau foarte multe, chiar pentru tranzacții de mică importanță. Noile piese de bronz au fost stabilite ca multipli de "nummus": 40 nummi, 20 nummi, 10 nummi, 5 nummi. Pe avers era reprezentată efigia foarte stilizată a împăratului, iar pe revers era indicată valoarea nominală a piesei potrivit numerației grecești (M=40, K=20, I=10, E=5). Piesele de argint erau rar emise, singura emisă regulat era "miliaresion", a cărei
Monedă bizantină () [Corola-website/Science/337662_a_338991]
-
ușoare îndoituri, dar, cu un aspect general foarte frumos, fără pete importante sau alt defect major. Bancnota trebuie privită cu cea mai mare atenție, întrucât diferența cu o bancnotă "FFF" este uneori greu de evaluat. Bancnota trebuie privită atât pe avers cât și pe revers, urmele îndoiturilor trebuie să fie curate (dar nu spălate!) Caracteristici: Foarte foarte frumos nu semnifică mare lucru și reprezintă, de multe ori, calitatea de risc, întrucât predispune la contradicții. Cel mai simplu este să se procedeze
Notafilie () [Corola-website/Science/323610_a_324939]
-
La 25 octombrie 2010, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare nominală de 50 bani "Aurel Vlaicu" din alamă, dedicată aniversării a 100 de ani de la primul zbor românesc efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție proprie. Aversul prezintă, de sus în jos, următoarele elemente: anul emisiunii „2010”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și inscripția în arc de cerc „ROMANIA”; pe un fundal cu linii orizontale, este reluată, la dimensiuni mai mari, valoarea nominală a monedei „50
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
circulația obișnuită. La 12 septembrie 2011, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare nominală de 50 bani "Mircea cel Bătrân", din alamă, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50“, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011“, valoarea nominală a monedei „50 BANI“ și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
de la urcarea pe tronul Țării Românești a Sfântului Voievod Neagoe Basarab și de la începerea construirii bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș”. Moneda este din metal comun (alamă: Cu80%, Zn15%, Ni5%) și este emisă într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravată valoarea nominală „50 BANI”, stema României, inscripția, în arc de cerc, „ROMANIA”, precum și milesimul (anul emisiunii) „2012”. Pe fundal se află gravată reprezentată biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, în secțiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
trebuia să aibă o înălțime de circa 13 cm. Steagurile erau de mătase și aveau dimensiunea de 132 × 176 cm. Steagurile erau alcătuite din două bucăți cusute laolaltă, ceea ce înseamnă că reversul steagului galben nu era imaginea în oglindă a aversului. Din 1866 a existat conscripție generală și obligatorie. Infanterie: Cavalerie: Diferența dintre cavaleria grea (ulani) și ușoară (husari, dragoni) mai exista doar la nivelul uniformelor și a denumirilor care se dădeau pe criterii ce țineau strict de tradiție. Artilerie: Logistică
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
talerului este de 39,5 mm, are grosimea de 2,5 mm, greutatea de 28,0668 grame, iar titlul de 833,33‰, ceea ce înseamnă că are un conținut de 23,3890 grame (adica 0,752 uncii) de argint fin. Pe avers talerul poartă efigia împărătesei, spre dreapta, cu vălul de văduvă. Circular, inscripția în latină „.” , prescurtare de la „Maria Theresia Dei Gratia Romanorum Imperatrix, Hungarorum Bohemorumque Regina”, ceea ce tradus înseamnă „Maria Terezia, prin grația lui Dumnezeu împărăteasa romanilor, a ungurilor și boemilor
Talerul Maria Terezia () [Corola-website/Science/306406_a_307735]
-
având diametrul de 21 mm, iar greutatea de 6,55 grame. Au fost realizate din aliaj de aur și cupru, având titlul de 900‰. Medalia jubiliară a fost emisă într-un tiraj de maxim 1.000.000 de exemplare. Pe avers, au fost gravate efigia lui Mihai Viteazul, efigia regelui Ferdinand al României și efigia lui Mihai I Regele Românilor, parțial suprapuse, spre stânga. Mihai Viteazul poartă pe cap căciula voievodală, caracteristică, iar regii Ferdinand și Mihai I poartă pe cap
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
suprapuse, spre stânga. Mihai Viteazul poartă pe cap căciula voievodală, caracteristică, iar regii Ferdinand și Mihai I poartă pe cap câte o cască militară de protecție. Circular, în jurul celor trei efigii grupate, este gravat textul și anii 1601, 1918, 1944. Aversul piesei a fost gravat de Haralambie Ionescu. Pe revers, în centrul piesei, a fost gravată acvila încoronată aflată pe stema României, iar sub gâtul acvilei, în arc de cerc, denumirea statului emitent, . De jur împrejurul acvilei, în sens trigonometric, pornind de la ora
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
de activitate spitalicească în orașul Bârlad, Spitalul Municipal de Adulți Bârlad și Societatea Culturală "Al I. Cuza" din Bârlad au emis o medalie comemorativă. Gravată de M. Fetița, medalia are un diametru de 8 mm, reprezentând statuia Doctorului Codrescu pe avers și o vedere a clădirii spitalului inaugurat în 1881 pe revers.
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
de la portul Neapolis la Marea Egee către interiorul Traciei. Încă din primii ani ai existenței sale, colonia Crenides a bătut monedă proprie (la început, monede de bronz și ulterior, monede de aur). Simbolistica utilizată a rămas aceeași, cu mici modificări. Pe aversul monedelor din Crenides era reprezentat capul imberb al eroului Heracle, acoperit cu blana leului din Nemeea, iar pe revers, armele acestuia (măciucă și arc), sau imaginea unui tripod. Toate monedele poartă inscripția ΘΑΣΙΟΝ ΗΠΕΙΡΟ („zona continentală a thasienilor”) și nu
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
cărui prietenă apropiată a fost (ei i-ar aparține ideea instituirii Premiilor Nobel), precum și pe Herbert Spencer și Charles Darwin, cu care a întreținut, de asemenea, o relație de prietenie. Monedele euro austriece în valoare de 2 euro au pe avers efigia Berthei von Suttner. De asemenea, emisiunea din 1970 a bancnotelor de 1.000 de șilingi austrieci a reprezentat-o pe .
Bertha von Suttner () [Corola-website/Science/302561_a_303890]