26,883 matches
-
îmi imaginez că Occidentul era perfect informat despre ceea ce se petrecea în pitoresca zonă carpatică, departe de așezările omenești. Și mi-am mai adus aminte, ascultând declarațiile unui american din Florida, gazda a doi dintre piloții arabi care-au condus avioanele răpite în clădirile gemene din Manhattan, de ceva care mă frapase în comportamentul palentinianului "nostru": perfecta bonomie în relațiile cu semenii și liniștea desăvârșită de pe chip. Atunci când se întâmpla să n-avem timp de "temele" lui, se retrăgea tăcut, dar
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
pierderea virginității (vezi Plăcinta americană "reîncălzită" și pentru noul mileniu într-un sequel ce gravitează tot în jurul libidoului). Înfiriparea unei idile este urmărită de-a lungul a zece ani. Copii fiind, eroii se-ntîmplă să stea alături într-o călătorie cu avionul, se întîlnesc apoi la terminarea liceului și din nou la facultate. Firi total diferite, se atrag prin respingere continuă. El de mic se manifestă ca un spirit conservator, cerebral și ultra calculat, pregătindu-se de altfel - pentru o carieră de
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
de la British Museum se plonjează în inima piramidelor, survolîndu-se rapid distanța pînă în Egiptul antic. Pagini de istorie se însuflețesc instantaneu, amestecînd un desuet 1933, An al Scorpionului, cu un modernist illo tempore. Dacă în vremurile relativ contemporane, dirijabilul înlocuiește avionul, în trecutul îndepărtat se face uz de efecte speciale sofisticate creîndu-se continuu senzația de anticipație à rebours. Spectaculozitatea cinematografică rezonează insolit cu eterna reîntoarcere, principiul pe care-l simbolizează în mod tradițional scarabeii sacri, periodic invocați printr-un discret tatuaj
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
tren, pașaportul, ia-l de unde nu-i! Îmi dădusem seama pe loc ce se întâmplase. Cu bunăvoința autorităților, mă întorsesem imediat pe calea aerului la București. Aici se făcuse haz pe chestia asta și mi se cumpărase imediat bilet de avion pentru a doua zi, ca să ajung la Varșovia la timp... Astfel încât ajunsesem în capitala Poloniei înaintea confraților mei ce călătoriseră încet cu trenul spre nord. Țin minte că din delegație făcea parte și buna noastră colegă Olga Zaicik. De atunci
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
de cât. Dar ce figură pe confrații mei sosiți cu trenul, când îi întâmpinasem în holul hotelului, știu și cum se numea: Europeiski, unde ni se făcuseră din timp și rezervările. Fusese, așadar, și cea dintâi călătorie a mea cu avionul peste hotare, un IL 18 sovietic, greoi, ce mă impresionase, cu toate că făcusem armata la aviație, zburând însă pe avioane ușoare. După cum avea să ne spună un scriitor localnic, încă din prima zi, Varșovia, distrusă mereu și refăcută, cel mai bine
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
cum se numea: Europeiski, unde ni se făcuseră din timp și rezervările. Fusese, așadar, și cea dintâi călătorie a mea cu avionul peste hotare, un IL 18 sovietic, greoi, ce mă impresionase, cu toate că făcusem armata la aviație, zburând însă pe avioane ușoare. După cum avea să ne spună un scriitor localnic, încă din prima zi, Varșovia, distrusă mereu și refăcută, cel mai bine se vede din turnul edificiului central ridicat de sovietici, din prietenie, cică, un fel de Casa Scânteii, întrucât de
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
cum, dar Securitatea l-a convins pe Paul Andriescu (șantaj? bani?) să-l asasineze la Paris pe celălalt Paul, mult mai faimos, Goma. Andriescu a acceptat să ia o sută de mii de franci, dar a coborît pe furiș din avionul de Paris, cînd securiștii care-l conduseseră părăsiseră aeroportul, și s-a ascuns undeva în Ardeal. A fost dibuit și, probabil, asasinat de Securitate, care i-ar fi provocat un infarct. În același număr din Convorbiri e sărbătorit, cu oarecare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
potrivește. Moartea actorului modest Colas Tomazoglu, săracă, adus neras de la morgă, cu o batistă colorată la piept și fără certificat de la Sanepid. Moartea lui Tony, scenograful răsfățat de toți, o moarte modernă, spectaculoasă, sicriul adus noaptea din străinătate cu un avion de cursă lungă de la Stockholm. Lume multă la aeroport,... lumini,... un aerodrom ca într-o piesă filmată... * * * Era una din femeile urâte-foc, deși tânără, căreia îi lipsea ceva, nu știu ce; o anume expresie a gurii... ochilor... o privire... pieptănătura... glasul... cine
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
Johnny cântă! Pianul se auzea, cred, până în stradă reluând obsedant o temă rebelă care nu se vroia dominată și care își prelungea rezistența până după miezul nopții. Ar mai trebui pomenit aici nea Marin, vecinul de la etajul 4, mecanic de avioane de vânătoare în al doilea război mondial, controlor sever al moralității maestrului cât și mulți alți locuitori de garsoniere din blocul unde Johnny Răducanu își face veacul. " Blocul nou" iată simbolul unei bunăstări cu pereți subțiri, țevi tânguitoare, miros de
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
care se turnase De serviciu la closet, Terry scrisese un material interesant și vrednic de atenție, care strîngea pentru prima oară laolaltă informații disparate și incomplete. De exemplu, se relata cazul curios al recenzentului englez de film care mersese cu avionul în Italia ca să asiste la o vizionare în cadru intim a filmului, pentru ca după douăsprezece ore să fie găsit mort într-o cameră a unui hotel din afara Romei, împușcat în cap, cu un revolver alături și ținînd în mînă o
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
cu precizie ce urmează să se întîmple cu fiecare personaj în parte, ba mai mult le prezintă sfîrșitul, uneori tragic și deseori nedrept, de pildă Katie, poeta și Leonid, soțul ei, pictorul ratat, vor muri într-un accident de aviație, avionul prăbușindu-se undeva ,,între Tîrgu Mureș și Piatra Neamț", alături de un narator omniscient, replică parodică a celui consacrat ca atare de către ,,doxa". De altfel, autoarea pendulează între critica marilor narațiuni totalizatoare și complicitatea cu acestea, romanul fiind o construcție unitară, în
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
serioși decât restul populației - au început să-i caute singuri și i-au atras în teritoriile lor. Astfel se explică investițiile masive de capital maghiar (fatalitate: ardelenii au adus pe cine-au putut; de la Cluj sau de la Oradea nu există avioane directe la Paris, Roma sau Berlin, cum există din București, și prin urmare au luat drumul primei metropole la îndemână - ghinion, chiar Budapesta!). Ce nu se mai spune - et pour cause! - e că investitorii maghiari nu sunt asociați doar cu
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
o judecată corectă. Vă închipuiți ce ieșea dacă dl Mihăescu era ambasadorul nostru la Washington și-l soma pe președintele SUA să-i furnizeze dovezi despre rolul jucat de Ossama bin Laden și de Al-Qaida în dărîmarea Gemenilor cu ajutorul unor avioane pline de ființe umane? Mare noroc cu prevederea dlui Iliescu! * În clujeana APOSTROF (nr. 10), Mihai Dragolea îi ia un interviu dlui Matei Călinescu. Pe lîngă amintiri personale, extrem de plăcute, legate de anii petrecuți în țară, înainte de 1973, dl Călinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
de inocent încît să parieze pe inocența acestor de două ori asasini cu sînge rece, o dată, cu drogul pe care-l vînd în toată lumea, a doua oară, cu armele din care moartea pleacă în toată lumea, fie ele gloanțe, rachete ori avioane pline de oameni? * La Tîrgul de Carte de la Frankfurt (10-15 octombrie), invitatul de onoare a fost anul acesta Grecia. Din păcate (citim tot în presa franceză, Liberation, de data aceasta), evenimentele din Afganistan au pus în umbră Tîrgul. Între război
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
săi talibani: ca mare iubitor de fotbal, ei ar urma să fie așezați pe punctul de 11 metri și împușcați din tribune! Lumea trăiește clipe cumplite, iar văcăroii se narcotizează cu iluzia că i-au tras lui Vadim, la scara avionului, o inubliabilă palmă morală. Nu i-au tras nimic. I-au oferit doar prilejul să spună că eventualele acte de justiție viitoare sunt înscenări politică, răzbunări ale adversarilor. Dar tocmai aici se află problema: de prea multă vreme acest supraviețuitor
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
Cărtărescu și T. O. Bobe. E surprinzător cîți scriitori români trec prin Berlin la cei deja citați adăugîndu-se călătorii cu trenul Literatur express 2000 Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu și Andrei Bodiu, dar și criticul Ion Bogdan Lefter, care zboară cu avionul. La aceștia se adaugă sașii noștri iubiți, în frunte cu Herta Muller, Oskar Pastior și alți "nemți" care au în sînge microbul românesc, dintre care îl amintim pe traducătorul în limba germană al poeziilor d-nei Nora Iuga, Ernest Wichner. Dar
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
doamne cu licornă. Finalul exprimă tragedia despărțirii de orașul din inimă: "Mîine plec. Ultima seară la Berlin. Tot organismul meu pare un aparat dereglat. Groaza pe care o simt e groaza tribului african care a văzut într-o zi un avion pe cer și de atunci nu mai trăiește decît așteptînd să-l mai vadă o dată. Aștept telefonul lui. E ultima noastră întîlnire. Ochii îmi strălucesc de bucurie și în mine e un cîine care trage să moară." Rămîne orașul de
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
ființa infestată de miasmele Infernului. Și totuși, pe alocuri, imaginile sunt neașteptat de simple (fără a fi însă lipsite de încărcătură semnificantă): "Încercam să pictez ruinele/ nepăsării tale/ (...) luna în cămașa de forță a nopții" (Ochi adânc verde, p. 11), "avioane trec prin casele noastre prin fumul/ ridicat din scrumiere..." (Viziune prin aripă străpunsă de glonț, p. 19) sau: "Fulgere cădeau pe acoperișuri ca rochii de bal" (Golit, p. 261). O poezie ce echivalează în întregime cu gestul smulgerii măștilor, traversată
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
scrieți și cîte ore citiți pe zi? În biblioteci? Cît de disciplinat trebuie să fii ca să te poți impune ca nonconformist? M-ai prins... nonconformitatea asta e trudă, pur si simplu. Scriu și citesc cînd pot și peste tot.. în avioane, în autobuz și cînd pălăvrăgesc prietenii... sînt om-carnet. Am și încredere în sincronicitatea enervantă a universului... cînd îmi trebuie, vine un text... așa, din aer, prin poștă, prin e-mail. Ce defecte trebuie să aibă un scriitor? Nu știu ce "trebuie," dar le
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
povestește bînd bere că a făcut 16 ani de pușcărie, acuzat ca spion. Pilot de linie, un timp, după război, pe linia Milano-Paris-Bruxelles. Abia acum îmi aduc aminte de Midovschi! Care fusese cu nemții pe același aerodrom. Că fuseseră 7 avioane în care încăpuseră, claie peste grămadă, 42 de nemți. Că se legaseră de aripi, de fuselaje, ciorchine. În seara aceea, el îmi spusese și numele piloților români: Lulu, Ghiță, Radu, Ady...De la nemți, nu mai ținea minte decît pe unu
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
nici un sărut, nici o dovadă de afecțiune". Al doilea război mondial obligă familia Principelui René de Bourbon - Parma să fugă cât mai departe de front. Nesfârșitele călătorii prilejuiesc peste ani rememorarea unor scene de o puternică expresivitate ("Ne era frică de avioane, care-și anunțau prezența printr-un zgomot înspăimântător. În timpul acesta, unchiul Gaétan cânta fără încetare "O, sole mio!"", sau de plăcuta amintire, cum este convorbirea telefonică cu președintele Roosevelt. Peripețiile sunt însă nenumărate: despărțirea de familie, înrolarea ca infirmieră în
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
sentimentul unei forfote teribile și inutile. Ai impresia că mereu urmează să se petreacă lucruri importante, dar în realitate nu prea se întîmplă mare lucru. O așteptare absurdă, inutilă și atîta tot. Alteori, cînd merg acasă, în Cluj, văd din avion dealurile golașe ale Transilvaniei, dealuri pe care odinioară erau păduri sau spații întinse cultivate cu trifoi și lucernă și am sentimentul unui spațiu ignorat de oameni, în curs de părăsire. Merg prin orașe și văd murdăria teribilă, sufocantă și mă
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
însoțite de elogii. Apărînd drept capricioasă, libertatea exegetului nu e mai puțin interesantă la rubrica obiecțiilor: "Îi obiectez însă (lui Mircea Nedelciu) că doftoricește cu antibiotice răceli benigne, că trage cu tunurile artileriei grele în obiective mărunte, că bombardează din avion sărmane șubrede căsuțe. Se cuvenea să se mărginească la procedeele tradiționalei literaturi spirituale ori să aibă curajul abordării fățișe a unor subiecte nespus mai grave și mai virulente. Schițele alcătuitoare ale volumului său nu duc deloc lipsă de nostimadă și
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
snobism erudit-cosmopolit, în care răzbate contrarietatea clericului (în ambele sensuri ale cuvîntului), ale omului interiorizat în genere, confruntat cu o mondenitate paroxistică: "Trăiește aici o tendință generală a tinerilor intelectuali din apus: să dea impresia că-și petrec vremea în avioane cu reacție între Mexico și Melbourne, între Singapore și Santa Cruz de Tenerife, că beau numai porții duble de whisky turnat peste cuburi de gheață, că pierd zile întregi pescuind păstrăvi somonați, că aleargă de la un bar la altul, că
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
al Securității". Partea comică e că Vadim le știe pe toate dinainte! A devenit un tic al său să afirme: " Știam încă de acum două săptămâni...", "Am fost informat încă de zilele trecute..." că îl amenință primejdii, comploturi, prăbușiri cu avionul, sabotaje, inundații, cutremure. Părerea mea e că Năstase și Iliescu au nevoie ca de aer de Vadim. El a fost inventat tocmai pentru a le îngădui neocomuniștilor să mimeze decența, pentru ca îndărătul perdelei de fum să-și facă mendrele. Ce
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]