1,974 matches
-
mare m...sur..., pot fi ț...iate prin aceast... meditație. Corzile din fiecare chakr... (aruncate corespunz...tor) reprezint... anumite relații de dominare-supunere existente, astfel: chakra întâi reprezint... relațiile cu rudele din alte vieți, relațiile legate de proprietate (p...mânturi, terenuri, avuții și moșteniri); chakra a doua conține câte o coard... corespunz...toare fiec...rui partener cu care s-au întreținut relații sexuale de-a lungul tuturor incarn...rilor și controleaz... de asemenea relațiile karmice de natur... financiar... și împrumuturile; chakra a
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
binefacere). Lucrarea este desfășurată pe 12 capitole structurate în două părți. Partea I, intitulată „Tranziție postsocialistă, transformare, reformă, privatizare, economie performantă”, cuprinde capitolele 1-6, care abordează demersul definirii și caracterizării fenomenului tranziției, tranziția spre un mod nou de producere a avuției, privatizarea proprietății ca ax central al tranziției postsocialiste, elementele definitorii ale economiei cu piață concurențială, caracteristicile și tipurile acestei economii. Partea a II-a, intitulată „Concepte, corelații și agregate fundamentale în economia modernă”, cuprinde capitolele 7-12, axate pe cererea agregată
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
lung în scopul predeterminat este benefică și pentru integrarea viitoarei construcții în interdependențele dinamice ale construcției europene, ale globalizării economiei mondiale, ale controlului riscurilor majore la scară planetară (problemelor globale). Capitolul 2 Tranziția spre un mod nou de producere a avuției Analizăm, în acest capitol, opțiunea lumii contemporane pentru o nouă societate și o economie asemenea, pentru un mod nou de producere a avuției. Opțiunea populației din țările foste socialiste este clară: edificarea și consolidarea unei economii funcționale, eficiente și competitive
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
riscurilor majore la scară planetară (problemelor globale). Capitolul 2 Tranziția spre un mod nou de producere a avuției Analizăm, în acest capitol, opțiunea lumii contemporane pentru o nouă societate și o economie asemenea, pentru un mod nou de producere a avuției. Opțiunea populației din țările foste socialiste este clară: edificarea și consolidarea unei economii funcționale, eficiente și competitive, bazate pe capital, pe piața concurențială, în limbaj curent a unei economii de piață, numai că, după părerea noastră, acest concept este prea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
putea spune chiar evaziv; statele considerate dezvoltate au o economie de piață, economiile lor au trăsături comune, dar se concretizează într-o diversitate de forme, fiecare cu specificitatea sa; întreaga lume se îndreaptă spre un mod nou de a produce avuție sau bogăție (bunăstare), spre o nouă economie, care încorporează elemente ale economiei de piață actuale, dar nu numai; au apărut, în ultimul timp, voci contestatare ale capitalismului actual ca sistem care ar răspunde întru totul nevoilor omenirii în întregul său
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a României. Analize. Cercetări. Studii, vol. I, Editura Universitaria Craiova, 2006, pp. 157-173. footnote>. 2.1. Contextul general al analizei sau punerea problemei Între marile procese care marchează lumea contemporană se înscrie și implementarea unui mod nou de a produce avuție sau bogăție. În România, acest proces se împletește strâns cu tranziția spre un sistem economico-social liberalizat, fundamentat pe apropierea și alocarea privată a resurselor productive. România poate depăși starea economico-socială precară în care se află numai prin valorificarea plenară a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
informațională, lumea postcorporatistă (lucru pe care l-am mai subliniat). Toate aceste concepte cu încărcătură societală includ substanța nouă a economicului și se focalizează asupra economicului, substanță redată prin termeni ca noua economie, economia informațională, noul mod de creare a avuției etc. Am arătat că există o multitudine de forme sau genuri de tranziție; acestea pot fi interdependente, se pot desfășura concomitent sau decalat în timp, în mai multe sau mai puține țări deodată, în ritmuri diferite, dar nu într-o
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
care există în prezent. Tendința trebuie să fie orien tarea spre forma de economie spre care se îndreaptă statele dezvoltate, economie care se bazează tot pe proprietatea privată și pe concurență, dar pe un mod tehnic nou de producere a avuției, întemeiat pe promovarea ramurilor de vârf ale științei și tehnicii, în special pe informatică, tehnologia comunicațiilor și aplicațiile acestora. Considerăm necesar, de aceea, să prezentăm o serie de trăsături ale noii economii, chiar dacă tranziția postsocialistă nu-și formulează în mod
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
economice. În acest fel, serviciile nu mai constituie un sector subordonat celorlalte sectoare. Acestea se îndreaptă către prim-planul activității economice, în cadrul căreia devin unelte de producție indispensabile în satisfacerea nevoilor de bază și mijloace esențiale cu ajutorul cărora poate spori avuția națiunilor<footnote Richard Henry Tawney, The Acquisitive Society, Harcourt, Brace, New York, 1920, p. 20. footnote>. Din alt punct de vedere, multă vreme s-a crezut că serviciile au o capacitate nelimitată de ocupare, ceea ce ar fi reprezentat soluția salvatoare pentru
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
banilor și al efortului) decât simpla producție de unelte. Din această cauză, a avut loc o deplasare a atenției dinspre prioritatea pentru existența materială a uneltelor spre cea de funcție a uneltelor. 2.4. Un mod nou de creare a avuției Din punctul de vedere al abordării noii economii, apreciem că prezintă interes concepția lui Alvin Toffler. Dacă „primul val” al evoluției omenirii a fost definit prin revoluția agricolă, începută în urmă cu zece mii de ani, „al doilea val” s-a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
cel de-al „treilea val”, acesta a fost marcat prin marile transformări care s-au declanșat în anii ’50 ai secolului trecut. Noua economie, economia de tip „al treilea val”, este denumită prin termenul special „modul nou de făurire a avuției”. Acesta se caracterizează prin agregarea a zece piloni, și anume: factorii productivi, valorile intangibile, demasificarea, munca, inovația, scara de operațiuni, organizarea, integrarea sistemelor, infrastructura și accelerarea. Toffler acordă un loc special factorilor productivi. În economia celui de-al „doilea val
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
firmei, fiind singurele resurse capabile să producă și să reproducă toate celelalte resurse aflate la dispoziția unei organizații. Aurel Manolescu, Managementul resurselor umane, ediția a patra, Editura Economică, București, 2003, pp. 17-20. footnote>. În caracterizarea noului mod de făurire a avuției, un loc special îl ocupă munca. În „al treilea val”, munca se transformă, prin trecerea, de la activitatea musculară brută specifică celui de-al „doilea val”, într-o activitate care implică un nivel crescut al aptitudinilor specializate. În aceste condiții, înlocuirea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
o valoare de întrebuințare sau utilitate tot mai mare - spre deosebire de celelalte bunuri, poate fi utilizată la fiecare ciclu de producție, nefiind nevoie să fie produsă din nou; c) devine o resursă inepuizabilă, după ce se amortizează din punct de vedere economic - avuția informațională poate crește fără limite, informația înmagazinându-se în cantități din ce în ce mai mici de substanță, cu consum din ce în ce mai mic de energie; d) bunul informațional prezintă un aspect pe care celelalte bunuri nu îl au, în sensul că are conținut semantic - informația
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fi apreciată cantitativ, sau, altfel spus, înțelesul informației nu poate fi evaluat cantitativ - eventual doar prin numărul de noțiuni-cheie și de legături între aceste noțiuni). Nu se poate măsura conținutul semantic al informației, dar se poate măsura volumul informației, iar avuția informațională poate fi, din acest punct de vedere, doar parțial evaluată cantitativ prin volumul informației, evaluat, la rândul său, prin unități de măsură de tipul: biți, kiloocteți etc. Pe de altă parte, nu se poate acorda valoare economică conținutului semantic
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
orice informație tinde către valoarea economică egală cu zero, ca o reflectare a faptului că semantica informației nu are valoare economică. Numai suportul, copierea și transmiterea informației vor mai păstra valoare economică, dar într-o măsură mai mică. De aceea, avuția informațională va fi formată dintr-o informație acumulată, care nu mai are încorporată valoare economică, și o informație mai recent produsă, care mai păstrează un timp o valoare economică. Avuția informațională devine o importantă resursă economică, întreaga omenire putând beneficia
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
valoare economică, dar într-o măsură mai mică. De aceea, avuția informațională va fi formată dintr-o informație acumulată, care nu mai are încorporată valoare economică, și o informație mai recent produsă, care mai păstrează un timp o valoare economică. Avuția informațională devine o importantă resursă economică, întreaga omenire putând beneficia de ea. Relațiile dintre țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate în domeniul informației ar trebui să țină cont de caracteristicile economice specifice informației. Ar trebui ca o informație, odată
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
problemele teoretice cele mai semnificative ale privatizării proprietății și etapele unui scenariu de privatizare. Privatizarea a reflectat cel mai bine slăbiciunile strategiilor tranziției. Problema era legată de faptul că în aceste țări, dată fiind istoria lor, nimeni nu dispunea de avuția necesară pentru a achiziționa firmele și a deveni întreprinzători de succes. Astfel, au existat trei abordări: în primul rând, activele au fost vândute străinilor; în al doilea rând, indivizii au primit cupoane, care puteau fi utilizate pentru achiziția activelor, și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
mâncare stricate sau clocite, poame crude, băuturi prefăcute, greutăți și măsuri false și tot ceea ce servește folosinței publice: străzi, piețe, porturi, canale, conducte, guri de apă, fire electrice și telefoane, cutii de scrisori, întâmplările și faptele ce primejduiesc viața și avuția: incendii, inundații, surpări de pământ și case, explozii, boli epidemice și contagioase la oameni și animale.” footnote>. În această perioadă apar primele servicii publice locale, în sensul actual al conceptului. Astfel, în București se inaugurează Grădina Cișmigiu, se introduce iluminatul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
un exemplu în care statul a devenit agent economic esențial într-o economie mixtă. În principal se cere păstrarea pieței, concomitent cu un control statal în scopul menținerii ordinii și a unei anumite armonii relative. Cu alte cuvinte, statul gestionează avuția națională<footnote Popescu, D. Maria (1999), Globalizarea și dezvoltarea trivalentă, Editura Expert, București, pp. 35-37. footnote>; - prioritate dată interesului național; - afirmarea internațională, prin creșterea rolului statului în definirea, delimitarea și apărarea intereselor naționale în cadrul instituțiilor supranaționale sau în cadrul procesului de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de semenii lor. E un vis foarte frumos, Tommaso; cetatea aceea este paradisul terestru pe care noi l-am pierdut. Nimic nu se pierde, nimic, dacă știm să ne-ntoarcem acolo cu mintea limpede, cu cugetul primenit. Paradisul terestru este avuția interioară a omului, sau crezi tu că e un loc adevărat unde se merge, unde cresc trandafirii și merele? Eu așa am crezut dintotdeauna. Carlo, trebuie să-ți mărturisesc un lucru. Dar te rog să nu-l mai spui la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fiecare sistem oferă recompense diferite. În sistemul de piață, recompensă este profitul și, în cele din urmă, bunăstarea. Acest lucru îi motivează pe cei care desfășoară o activitate economică. Puterea și influența sunt recompensă în cadrul unui proces politic democratic. Acumularea avuției prin intermediul puterii politice nu este, în general, acceptată în societățile democratice, deși este posibil ca acest lucru să se întâmple din cauza corupției care-i vizează pe cei aflați la putere. Dar acesta este un aspect care poate fi acceptat de
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
sunt elaborate în cadrul procesului politic. Baza de operare a fiecărui sistem este diferită. Rațiunea economică reprezintă baza deciziilor luate în sistemul de piață. În sistemul politic, baza de operare este reprezentată de valorile, măi subiective, ale justiției, echitații și dreptății. Avuția sau statutul social nu sunt, în general, o bază de diferențiere a modului în care un individ va fi slujit de către guvern, chiar dacă anumite măsuri economice cum ar fi controlul veniturilor, sunt folosite pentru determinarea eligibilității și a nivelului serviciilor
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Această concepție de data recentă este mai mult administrativă, fiind dezvoltată de sociologii și managerii promotori ai managementului public. Economia de piață are un sistem de valori particular și propriile reguli în ce priveste luarea deciziilor. De exemplu, crearea de avuție este pusă în valoare printr-un sistem competitiv de prețuri. Profiturile revelează crearea avuției și servesc drept recompensă pentru riscurile asumate. Sistemul politic operează prin intermediul unei alte valori și printr-un alt sistem decizional. Sistemul de piață și cel politic
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
managerii promotori ai managementului public. Economia de piață are un sistem de valori particular și propriile reguli în ce priveste luarea deciziilor. De exemplu, crearea de avuție este pusă în valoare printr-un sistem competitiv de prețuri. Profiturile revelează crearea avuției și servesc drept recompensă pentru riscurile asumate. Sistemul politic operează prin intermediul unei alte valori și printr-un alt sistem decizional. Sistemul de piață și cel politic, democratic, cunosc numeroase conflicte între valorile și modurile de luare a deciziilor. Un rezumat
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
compromis, care poate să nu aibă la baza rațiunea economică. Procesul politic cere, deseori, asumarea, din partea guvernului, a unor acțiuni care nu pot fi întreprinse de alte instituții. În procesul politic, puterea și influența pot să nu fie întemeiate pe avuție, cu toate că aceasta devine din ce in ce mai importantă, ci pe opinia publică și pe voturi. Procesul politic găzduiește, de asemenea, dezvoltarea unor interese organizate, speciale, în scopul influențării rezultatului, în cadrul unui sistem. Tipurile de bunuri și servicii oferite diferă foarte mult de la sectorul
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]